BusinessMagazin

Tag: vaccinare

  • Arafat: „Dacă nu e vaccinarea obligatorie, măcar testarea. Dacă vă îmbolnăviţi între voi nu mai are cine să lucreze”

    Raed Arafat a spus, marţi seara, că personalul din structurile esenţiale va trebui testat periodic, dacă nu s-a vaccinat.

    Secretarul de stat Raed Arafat a declarat că, în cazul unor focare de COVID, nu va mai avea cine să lucreze.

    Nu e vorba numai de tine, ci că eşti funcţionar într-o structură esenţială. Dacă te îmbolnăveşti şi vă îmbolnăviţi între voi şi mergeţi acasă, nu mai are cine să lucreze. Dacă nu e vaccinarea obligatorie, trebuie măcar să te testezi periodic. (…) Cine nu vrea să se vaccineze, cel puţin trebuie să se testeze periodic în instituţii cu expunere publică şi unde avem personal care nu poate să plece acasă, să stea în carantină 14 zile sau să moară, cum a murit un pompier acum câteva zile de 44 de ani nevaccinat. Aceşti oameni sunt expuşi. Dacă nu e vaccinare obligatorie, măcar testarea”, a fost de părere Raed Arafat, la Antena 3.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Vaccinarea anti-Covid continuă să devină o condiţie propriu-zisă de angajare în Statele Unite, unde „răbdarea are o limită” în ceea ce priveşte persoanele neinoculate. Între timp, apar măsuri similare şi în Europa

    Pe măsură ce tot mai mulţi angajaţi se întorc la locul de muncă după luni întregi în care au lucrat de acasă, statutul de vaccinare devine din ce în ce mai relevant şi, într-un număr tot mai mare de cazuri, o condiţie de angajare.

    Atât în SUA cât şi în Europa, există tot mai multe joburi şi sectoare care le cer oamenilor să fie vaccinaţi complet împotriva Covid-19 – nu numai în segmente evidente, precum educaţia şi asistenţa medicală, ci şi în tehnologie, ospitalitate, turism şi finanţe, relatează CNBC.

    În urmă cu aproximativ nouă luni, când au început campaniile de imunizare în Statele Unite şi Europa, majoritatea forţei de muncă a fost nevoită să aştepte pentru a-şi primi vaccinul, fiind prioritizaţi vârstnicii şi angajaţii din domeniul sanitar.

    Însă vaccinurile au devenit între timp mai accesibile în ţările cu venituri mari, iar angajatorii le-au recomandat angajaţilor să se imunizeze, atât pentru sănătatea lor, cât şi pentru a-şi aduce businessurile la status-quo-ul de dinainte de pandemie.

    În condiţiile în care eforturile de vaccinare se îndreaptă către populaţia neimunizată – adolescenţii, în mare parte –, adulţii nevaccinaţi s-ar putea confrunta cu o nouă serie de probleme în ceea ce priveşte reîntoarcerea la job sau reîncadrarea în anumite sectoare din piaţa muncii.

    În SUA, situaţia a devenit mai tensionată săptămâna trecută, preşedintele Joe Biden avertizând că „răbdarea are o limită”, de vreme ce infecţiile cu SARS-CoV-2 rămân ridicate din cauza variantei Delta.

    Astfel, liderul de la Casa Albă a pus presiune pe angajatorii privaţi să îşi imunizeze forţa de muncă şi a anunţat obligativitatea vaccinării în instituţiile federale, alternativa fiind testarea regulată pentru Covid-19.

    Numărul de oferte de angajare care solicită vaccinarea anti-coronavirus a crescut vertiginos în SUA după ce Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a oferit autorizare definitivă pentru serul Pfizer/BioNTech pe 23 august, surprinzând astfel un trend aflat în plină creştere, în care angajatorii le cer candidaţilor să fie complet imunizaţi.

    Furnizorul de date Indeed Hiring Lab spune că numărul de oferte de angajare care cer vaccinarea anti-Covid a crescut la sfârşitul lui august cu 119% faţă de aceeaşi perioadă din luna precedentă. Totodată, ofertele de muncă ce solicită vaccinarea, însă nu menţionează în acest sens coronavirusului, au înregistrat o creştere de 242%. Totuşi, Indeed a notat că aceste oferte de angajare reprezintă doar 1% din postările regăsite pe site-ul companiei, însă a sugerat că numărul ar putea creşte în viitorul apropiat.

    În săptămâna 23-30 august, numărul de potenţiali angajatori care recomandă vaccinarea a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a lunii anterioare.

    Statele Unite nu sunt singure în ceea ce priveşte înăsprirea regulilor pentru câmpul muncii. Guvernul britanic a anunţat că toţi angajaţii din casele de bătrâni vor fi nevoiţi să se vaccineze complet începând cu 11 noiembrie, Franţa şi Grecia oferind un set similar de măsuri pentru angajaţii din sectorul public.

    În Italia, profesorii sunt nevoiţi să ofere un act care să dovedească imunitatea obţinută împotriva Covid-19 înainte să intre în sălile de curs.

    „Angajatorii ar trebui să ofere notificări adecvate când vine vorba despre datele de revenire la birou, cerinţele privind vaccinarea, regulile aplicate la faţa locului şi procedurile de acomodare”, spune Anthony Mingione, avocat specializat în ocuparea forţei de muncă şi partner în cadrul firmei de avocatură Blank Rome.

     

  • Ce mai scrie presa internaţională: Scepticismul şi frauda sabotează ratele de vaccinare şi România şi Bulgaria, cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene

    Scepticismul cu privire la vaccinare a dus ratele de inoculare din România la Bulgaria la cele mai joase niveluri din UE, fapt ce expune cele mai sărace ţări ale uniunii la riscuri tot mai mari în timpul celui de al patrulea val al pandemiei, alimentat de contagioasa variantă Delta, notează publicaţia britanică Financial Times.

    În prezent, frauda vine ca o completare la neîncrederea în autorităţi, existând exemple de doctori care le emit oamenilor certificate de imunizare pentru a le uşura viaţa la locul de muncă şi în concedii, persoanele respective nedorind să se vaccineze împotriva coronavirusului.

    „Le înţelegem neliniştea şi este dreptul lor să caute informaţii despre vaccinuri şi să ia o decizie informată, însă deja a sosit timpul să ia acea decizie, întrucât riscul de a fi infectat va continua să crească”, a declarat ministrul demisionar al sănătăţii, Ioana Mihăilă, pentru FT.

    Andrei Baciu, vicepreşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea anti-Covid-19, spune că, din 2 milioane de certificate de vaccinare, circa 400 au fost false.

    În afara de Bulgaria şi România, toate celelalte ţări ale Uniunii Europene şi-au vaccinat cel puţin jumătate din populaţie. În România, doar un sfert din cetăţenii eligibili au primit a doua doză a vaccinurilor, în timp ce Bulgaria înregistrează în acest sens o rată de doar 17%.

    Oficialii din România şi Bulgaria pun ratele mici de inoculare în spatele populaţiei rurale şi celei mai puţin educate, situaţia fiind alimentată de o neîncredere generală în sistemul sanitar şi de un val neîncetat de ştiri false.

    La începutul lunii septembrie, cele două naţiuni înregistrează în fiecare zi circa 1.500 de cazuri, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii mai încoace. România şi Bulgaria au suferit grav de-a lungul celui de-al treilea val din primăvară, când statele din centrul şi sud-estul Europei au fost printre cele mai afectate la nivel mondial în ceea ce priveşte numărul de decese raportat la totalul populaţiei.

    Numărul de cazuri de Covid-19 continuă să crească în rândurile copiilor din SUA, unde şcolile sunt deschise deja de câteva săptămâni

    Conform datelor agregate de Bloomberg, Uniunea Europeană a vaccinat complet 60,5% din totalul cetăţenilor. În cazul României şi Bulgariei, rata ajunge la 26,6% şi, respectiv, 17,3%. În Franţa şi Spania, rata de inoculare cu a doua doză sau cu serul Johnson & Johnson atinge aproximativ 70%.

     

  • Calendarul vaccinării în şcoli, prezentat de Valeriu Gheorghiţă

    Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că vaccinarea în şcoli se derulează timp de 2 luni atât pentru învăţământul preuniversitar, cât şi pentru învăţământul universitar pentru doza 1. Ulterior, în oglindă, se va continua cu administrarea celei de-a doua doze.

    În şcoli, vaccinarea începe pe 13 septembrie şi se va încheia pe 15 noiembrie, iar în universităţi începe la 1 octombrie şi se termină pe 1 decembrie.

    Universităţile pot organiza mai devreme punctele de vaccinare, spune medicul Valeriu Gheorghiţă.

    În şcoli, vaccinarea se va face fie cu echipa mobilă, fie se înfiinţează cabinete proprii, fie şcolile vor fi arondate centrelor de vaccinare din apropiere.

    Universităţile vor organiza cabinete de vaccinare în campusuri sau în alte spaţii corespunzătoare.

    „Ne dorim ca până la data de 10 septembrie spaţiile identificate să fie evaluate de specialişti din cadrul direcţiilor de sănătate publică, respectiv a Municipiului Bucureşti pentru învăţământul preuniversitar şi până la sfârşitul lunii octombrie pentru învăţământul universitar pentru a se demara deja activitatea de organizare a cabinetelor de vaccinare şi a spaţiilor în care se vor derula vaccinările cu echipe mobile”, afirmă medicul.

    De asemenea, coordonatorul campaniei de vaccinare spune că fiecare şcoală trebuie să stabilească repede modalitatea prin care va vaccina şi programul în una sau mai multe zile pe săptămână.

    Programul trebuie afişat la loc vizibil.

    Copiii vor fi însoţiţi la vaccinare de către aparţinătorii adulţi, iar vaccinările se fac doar după exprimarea consimţământului.

    Formularul de exprimare a consimţământului poate să fie descărcat anterior vaccinării: „este un link care va fi pus la dispoziţia tuturor, se regăseşte pe platforma de vaccinare”.

    În acest moment, aproape 500 de cabinete medicale şcolare îndeplinesc condiţiile pentru a înfiinţa un cabinet de vaccinare.

  • Un nou pas în campania de vaccinare: Statele Unite ar putea începe vaccinarea cu Pfizer a copiilor cu 12 ani din această toamnă

    Unul dintre cele mai mari obstacole ale Statelor Unite în obiectivul vaccinării populaţiei este reprezentat de copii sub 12 ani: aproximativ 15% din populaţia ţării, aceaştia nu sunt încă eligibili pentru a primi vaccinul anti coronavirus, scrie Business Insider.

    Atât Pfizer, cât şi Moderna au introdus copii în studiile lor clinice încă din martie, dar rezultate nu au fost publicate deocamndată.

    Până la sfârşitul lunii septembrie, Pfizer se aşteaptă să obţină rezultate despre eficacitatea vaccinului în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani. De obicei, FDA (Food and Drug Administration) are nevoie de mai multe săptămâni pentru a revizui acesta date, şi astfel SUA să poată începe vaccinarea copiilor în octombrie, presupunând că rezultatele sunt bune.

    Pfizer a declarat că rezultatele studiilor pe copiii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 5 ani ar putea fi disponibile la scurt timp după aceea. Compania a estimat anterior că rezultate pentru cea mai tânără grupă de vârstă ar putea fi disponibil până în octombrie sau noiembrie.

    Între timp, Moderna se aşteaptă să aibă data despre eficacitatea vaccinului în rândul copiilor la sfârşitul toamnei sau începutul iernii.

    Fostul comisar al FDA, Scott Gottlieb, care se află în consiliu de administraţie la Pfizer, a declarat luni pentru CNBC că FDA ar putea să aprobe vaccinul pentru copii sub 12 ani la sfârşitul toamnei sau la începutul iernii.

    Anthony Fauci, consilierul medical principal al Casei Albe, a declarat săptămâna trecută pentru NBC că „există o şansă rezonabilă” ca copiii mai mici să poată fi vaccinaţi de sărbătorile de iarnă.

    Pfizer a studiat vaccinul pe aproximativ 4.500 de copii mici, împărţiţi în două grupe de vârstă: de la 5 la 11 ani şi de la 6 luni la 5 ani. Între timp, studiul Moderna a inclus trei grupe de vârstă: de la 6 la 11 ani, de la 2 la 5 ani şi de la 6 luni la mai puţin de doi ani – în total 2.265 de copii. FDA a cerut ambelor companii să includă cel puţin 3.000 de copii în grupa de vârstă 5-11 ani, a raportat The New York Times.

    FDA a autorizat vaccinul Pfizer pentru copiii între 12 şi 15 ani încă din luna mai. Dar Moderna aşteaptă în continuare autorizaţia pentru vaccinarea copiiilor cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, după ce a solicitat autorizaţie de urgenţă în iunie.

    Procesul celor de la Johnson & Johnson este ceva mai lent. Compania nu va începe studierea vaccinului în rândul copiilor cu vârsta cuprinse între 12 şi 17 ani până în această toamnă. Dacă vaccinul se dovedeşte a fi sigur şi eficient în rândul copiilor mai mari, J&J ar putea apoi să includă în studiu copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11, alături de copii cu vârsta mai mici de 2 ani.

    Asta înseamnă că, cel mai probabil, vaccinul J&J nu va fi disponibil copiilor până în 2022.

     

  • Aproape 7.000 de persoane au fost vaccinate în ultima zi în România

    Astfel, din cele 6.676 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 4.575 au primit prima doză de vaccin, iar 2.101 pe cea de două.

    De la începutul campaniei, în România au fost vaccinate 5.279.211 persoane, dintre care 5.163.032 cu ambele doze.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 5 reacţii, iar de la începutul campaniei, în decembrie anul trecut, numărul reacţiilor adverse înregistrate a ajuns la 17.028.

    CNCAV precizează că 62 reacţii adverse sunt în curs de investigare.

  • Experţii englezi nu recomandă vaccinurile anti-COVID pentru copiii între 12 şi 15 ani

    Specialiştii din Marea Britanie spun că nu există suficient dovezi care să susţină beneficiile vaccinării pentru această grupă de vârstă. Totuşi, nu au luat o decizie politică definitivă, fiind aşteptate alte avize ştiinţifice pe această temă.

    Experţii comitetului medical-ştiinţific britanic independent (Joint Committee on Vaccination and Immunization-JCVI), care asistă guvernul lui Boris Johnson în campania de vaccinare anti-COVID, după discuţii îndelungate, nu au recomandat introducerea vaccinurilor tuturor copiilor între 12 şi 15 ani.

    Dar, specialiştii au lăsat deschis posibil ca guvernul să solicite alte avize ştiinţific pe această temă, subliniind că nu este competenţa comitetului ştiinţific pentru a examina beneficiile sociale mai mari care ar fi obţinute prin extinderea vaccinării.

    Decizia nu este definitivă şi politicienii vor avea ultimul cuvânt. Mai mult, recomandări s-ar putea schimba şi pe baza modului în care se mişcă pandemia.

    Regatul Unit pare să fi adoptat politica de „a lăsa virusul să curgă” cel puţin acolo unde nu dăunează (cu atât mai mult în rândul copiilor, afectaţi marginal de simptome severe).

    Tehnicienii adoptă o abordare de precauţie: „Pentru copiii altfel sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani, riscul unei boli COVID-19 grave este scăzut şi, prin urmare, beneficiul potenţial al vaccinării este, de asemenea, scăzut. Beneficiile vaccinării pentru sănătate sunt marginale mai mari decât potenţial daune ”.

    Administrarea vaccinurilor va fi în schimb garantat sub vârsta de 16 ani şi peste vârsta de 12 pentru aproximativ 200.000 de tineri rezidenţi în Regatul clasic folosind ca vulnerabili.

  • Wizz Air introduce vaccinarea obligatorie pentru membrii echipajelor

    Wizz Air introduce vaccinările COVID-19 pentru toţi membrii echipajului şi însoţitorii săi de zbor – sau testarea antigen/PCR periodică în cazurile speciale – în contextul cercetărilor care le demonstrează eficienţa ca fiind cea mai bună modalitate disponibilă de protejare împotriva COVID-19.

    Potrivit unui comunicat al companiei, regula este implementată ca parte a angajamentului de a proteja sănătatea şi siguranţa pasagerilor şi echipajului.

    „Prioritatea noastră este reprezentată de sănătatea şi siguranţa pasagerilor şi angajaţilor noştri. Avem responsabilitatea să protejăm echipajul şi pasagerii la bord prin reducerea riscurilor COVID-19, iar vaccinurile joacă un rol vital în acest sens”, a declarat József Váradi, CEO-ul Wizz Air Group.

    Conform reprezentanţilor companiei, pe măsură ce guvernele impun din ce în ce mai multe dovezi de vaccinare pentru echipaj ca parte a cerinţelor naţionale de intrare, vaccinarea echipajelor împotriva COVID-19 devine din ce în ce mai necesară.

  • Coronavirus: 70% din populaţia adultă din UE este vaccinată complet

    Uniunea Europeană a anunţat marţi că 70% din populaţia adultă este vaccinată complet. A fost atinsă o etapă crucială, au spus autorităţile europene.  

    Potrivit statisticilor oficiale, peste 256 de milioane de adulţi din UE au în prezent o schemă completă de vaccinare.

    „Sunt foarte mulţumită de faptul că, începând de astăzi, ne-am atins obiectivul de a vaccina 70 % din adulţii din UE înainte de sfârşitul verii. Aceasta este o realizare colectivă a UE şi a statelor sale membre, care demonstrează ce este posibil atunci când lucrăm împreună, cu solidaritate şi în mod coordonat. Eforturile noastre de a intensifica şi mai mult vaccinările în întreaga UE vor continua fără oprire. Vom continua să sprijinim în special acele state membre care încă se confruntă cu provocări. Trebuie să eliminăm decalajul în ceea ce priveşte imunitatea şi să blocăm accesul pentru noile variante, iar ca să facem acest lucru, vaccinările trebuie să câştige cursa împotriva variantelor”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

    Procentul semnificativ de vaccinare a fost obţinut în condiţiile în care Comisia Europeană şi-a îndeplinit, înainte de termen, obiectivul privind livrarea către statele membre a dozelor de vaccin.

    „Vaccinarea completă a 70 % dintre adulţii din UE deja din luna august este o mare realizare. Strategia UE de a avansa împreună dă rezultate şi poziţionează Europa în avangarda luptei mondiale împotriva COVID-19. Însă pandemia nu s-a încheiat. Este nevoie să facem mai mult. Îi îndemn pe toţi cei care pot fi vaccinaţi să se vaccineze. În plus, trebuie să ajutăm şi restul lumii să se vaccineze. Europa va continua să îşi sprijine partenerii în acest efort, în special ţările cu venituri mici şi medii”, a spus Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

    În paralel, autorităţile europene se pregătesc pentru viitoarele valuri ale pandemiei şi pentru variantele care ar putea să apară. Comisia Europeană a semnat la 20 mai un nou contract cu BioNTech-Pfizer care prevede livrarea a 1,8 miliarde de doze de vaccinuri între sfârşitul anului curent şi 2023.

    În acelaşi scop, Comisia a exercitat opţiunea de 150 de milioane de doze din al doilea contract cu Moderna. Este posibil să urmeze şi alte contracte, precizează liderii CE.

     

  • Harta locurilor disponibile pentru vaccinare: Cum arată situaţia locurilor libere în acest moment, câţi oameni sunt înscrişi pe listele de aşteptare pentru imunizare

    Harta interactivă de pe platforma naţională de vaccinare arată în prezent câte locuri sunt libere pentru vaccinarea cu cele patru seruri folosite în România împotriva pandemiei de COVID-19. Potrivit datelor de la ora 14:30, din 29 august, în ţară mai sunt disponibile 332.803 de locuri libere pentru vaccinare cu Pfizer, 40.371 de locuri libere pentru vaccinare cu Moderna, 18.392 de locuri libere pentru vaccinare cu AstraZeneca şi 47.204 de locuri libere pentru vaccinare cu Johnson&Johnson.

    Situaţia este din ce în ce mai bună, în momentul de faţă nu mai există judeţe în care nu sunt locuri libere pentru vaccinare.

    Pe platforma de programare apare şi harta listelor de aşteptare pentru cele patru vaccinuri folosite de România. În acest moment nu mai sunt persoane pe listele de aşteptare

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 868 cazuri noi de infectare cu coronavirus din peste 30.000 de teste, iar 19 pacienţi au murit. 

    Până astăzi, 29 august, pe teritoriul României au fost confirmate 1.096.753 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    1.054.246 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 868 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 87 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 34.528 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 28.08.2021 (10:00) – 29.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 19 decese (9 bărbaţi şi 10 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Mureş, Olt, Prahova, Teleorman şi Vrancea.

    Dintre cele 19 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 4 la categoria 50-59 ani, 6 la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 5 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 1.938. Dintre acestea, 269 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.069.843 de teste RT-PCR şi 2.363.301 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.314 teste RT-PCR (2.865 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.449 la cerere) şi 18.650 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 6.567 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 1.956 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 53.842 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 47 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 595 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 28 august, 541 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 138.750 lei.
    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    Până sâmbătă sub 9.000 de persoane au fost vaccinate, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19. România are 5.231.401 persoane vaccinate, din care 5.112.870 cu schema completă.

    8.695 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore.

    În ultimele 24 de ore, 3.189 de români au primit vaccinul Johnson&Johnson, 2.270 prima doză de Pfizer BioNTech, respectiv 2.957 a doua doză de Pfizer BioNTech, 66 prima doză de Moderna şi 179 doza a doua, 2 români s-au vaccinat cu AstraZeneca, iar 32 au făcut rapelul cu acelaşi ser.

    În total, România are 5.231.401 de persoane vaccinate, din care 5.112.870 cu schema completă.

    Din 27 decembrie 2020, au fost folosite 7.558.800 doze de vaccin: 7.558.800 Pfizer BioNTech, 733.346 Moderna, 849.487 AstraZeneca şi 601.319 Johnson&Johnson.

    În ultimele 24 de ore au fost 8 reacţii adverse la vaccinare.

    În ceea ce priveşte numărul total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, sunt 16.998 de reacţii comune şi minore.

    61 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.