BusinessMagazin

Tag: ue

  • UE recomandă statelor membre să înăsprească regimul de vize turistice pentru cetăţenii ruşi

    Comisia Europeană a prezentat vineri propuneri pentru ca statele membre ale UE să înăsprească şi mai mult restricţiile privind vizele pentru cetăţenii ruşi, relatează CNN.

    Comisia a recomandat ca o viză turistică a UE să nu fie eliberată cetăţenilor ruşi care depun o cerere din afara Rusiei, a anunţat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Johansson a calificat anexarea ilegală a teritoriului ucrainean de către Rusia drept “o escaladare a ameninţării la adresa securităţii Uniunii Europene”.

    “În liniile directoare spunem că statele membre nu ar trebui să accepte cererile de viză Schengen din partea cetăţenilor Federaţiei Ruse care se află într-o ţară terţă”, a spus Johansson.

    UE cere, de asemenea, controale de securitate mai stricte la frontiere pentru ruşii care încearcă să intre cu o viză Schengen valabilă.

    “A avea doar o viză valabilă nu este suficient pentru a fi lăsat să intre în UE”, a spus Johansson.

    Este la latitudinea statelor membre să decidă asupra politicilor lor în materie de vize. Propunerea va fi acum prezentată Consiliului European pentru aprobare.

    Johansson a recomandat ca restricţiile să nu se aplice în cazul solicitanţilor din motive umanitare, motive familiale, jurnaliştilor independenţi şi dizidenţilor.

    De asemenea, ea a subliniat că această nouă orientare nu va avea impact asupra ruşilor care doresc să solicite o viză UE pe termen lung, cum ar fi azilul. Sunt vizate doar vizele turistice.

    Finlanda, una dintre puţinele ţări din UE care are o graniţă comună cu Rusia, a anunţat joi că îşi va închide graniţele pentru ruşii cu viză turistică.

    Până în prezent, UE nu a înregistrat încă un val de solicitanţi de azil ruşi, cu aproximativ 20-30 de cereri de azil pe zi în ultima săptămână, potrivit lui Johansson.

    Johansson a promis, de asemenea, noi acţiuni din partea UE ca urmare a “anexării ilegale a celor patru regiuni ucrainene” de către Rusia.

     

     

  • UE pregăteşte noi sancţiuni pentru Rusia: De la cipuri până la hârtie igienică

    Cu toate acestea, un element omis de pe listă este reprezentat de diamantele ruseşti – o omisiune care va face fericită Belgia şi industria sa de diamante. În schimb, Comisia vrea să interzică importul „anumitor elemente utilizate în industria bijuteriilor, cum ar fi pietrele şi metalele preţioase”.

    Proiectul pe care Comisia l-a prezentat miercuri ambasadorilor UE, dar care mai are nevoie de semnătura celor 27 de ţări UE, urmăreşte în principal să folosească o serie de noi interdicţii de export şi de import pentru a înăspri regimul de sancţiuni existent. Iar ţintele variază de la articole de uz cotidian la componente tehnologice folosite de armata rusă.

    De exemplu, noul proiect de norme ar elimina importul de bunuri considerate a genera venituri semnificative în Rusia, cum ar fi „produse de înfrumuseţare, produsele pentru bărbierit, deodorante, săpun şi hârtie igienică”.

    În ceea ce priveşte exportul, semiconductoarii şi cipurile, nu vor mai putea fi trimise în Rusia. Exporturile de avioane către Rusia vor fi, de asemenea, interzise dacă noul pachet de sancţiuni va fi adoptat.

    În sectorul serviciilor, propunerea de sancţiuni prevede ca fiind ilegală „furnizarea de servicii de arhitectură şi inginerie, servicii de consultanţă juridică şi servicii de consultanţă IT” către companii şi persoane din Rusia.

    În plus, blocul urmează să sancţioneze aproape 30 de persoane şi opt companii, inclusiv pe filosoful şi strategul de dreapta Alexander Dugin şi pe cântăreţul Nikolay Rastorguyev, precum şi pe cel mai mare acţionar al producătorului de arme Kalaşnikov, Alan Lushnikov.

  • Comisia Europeană propune noi sancţiuni împotriva Rusiei

    “Săptămâna trecută, Rusia a escaladat invazia în Ucraina, aducând-o la un nou nivel, prin mobilizarea rezerviştilor şi prin farse de referendumuri care sunt o tentativă ilegală de a anexa teritorii şi a modifica prin forţă frontierele internaţionale. Uniunea Europeană este determinată să forţeze Kremlinul să plătească printr-un nou set de sancţiuni aspre împotriva Rusiei”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată de BBC News.

    “Noi restricţii privind importurile de produse ruseşti le vor ţine în afara pieţelor europene şi vor lipsi Rusia de încă şapte miliarde de euro ca venituri”, a precizat preşedintele Comisiei Europene, subliniind că UE va extinde şi lista produselor care nu pot fi exportate în Rusia, în special armament, avioane şi substanţe chimice. “Aceste măsuri vor afecta capacitatea Rusiei de modernizare militară”, a insistat Ursula von der Leyen.

    De asemenea, Bruxellesul vrea să le interzică cetăţenilor europeni să mai deţină funcţii în consiliile de administraţie ale companiilor ruse cu capital de stat.

    La rândul său, Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a declarat că noile sancţiuni, care vor trebui aprobate de Consiliul UE şi de Parlamentul European, vor viza peste 1.300 de persoane şi entităţi implicate în acţinile de “subminare a integrităţii teritoriale ucrainene”.

  • Lagarde îndeamnă statele UE să adopte doar măsuri de asistenţă “temporare”, în contextul inflaţiei

    Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a afirmat, luni, că statele din cadrul Uniunii Europene trebuie să adopte măsuri de asistenţă socială doar în mod “temporar” şi “punctual”, pentru a evita să alimenteze inflaţia.

    “Este esenţial ca susţinerea fiscală utilizată pentru a proteja familiile de impactul preţurilor mari să fie temporară şi punctuală”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, în cursul unei audieri în Parlamentul European.

    “Această abordare limitează riscul alimentării presiunilor inflaţioniste, faclitând astfel sarcina politicii monetare”, a subliniat Christine Lagarde, conform stenogramei declaraţiilor făcute la audierea în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European, postată pe site-ul BCE şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    “Cea mai bună contribuţie pe care politica monetară o poate avea pentru economia zonei euro este să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Acest lucru înseamnă asigurarea că aşteptările privind inflaţia rămân bine-ancorate şi că solicitările sunt conforme cu obiectivul nostru”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Reuniune specială a UE pe tema abordării faţă de ruşii care cer azil din cauza mobilizării

    Ambasadorii statelor Uniunii Europene se vor reuni luni într-o şedinţă extraordinară convocată în virtutea Mecanismului de reacţie la crize, anunţă Preşedinţia cehă a Consiliului UE.

    “Tratăm cu seriozitate evoluţiile din Rusia şi Ucraina şi suntem determinaţi să avem o reacţie coordonată eficientă”, a declarat un purtător de cuvânt al Preşedinţiei cehe a Consiliului UE, conform site-ului Tagesschau.de.

    În Rusia au izbucnit proteste ca reacţie la decizia preşedintelui Vladimir Putin de a mobiliza parţial rezerviştii militari.

    Finlanda a anunţat, vineri, limitarea emiterii de vize pentru cetăţenii ruşi, în contextul creşterii cererilor de acces după mobilizarea ordonată de preşedintele Putin.

    La rândul său, Polonia a transmis că nu va accepta accesul generalizat în grupuri mari al cetăţeni ruşi care părăsesc ţara, invocând raţiuni se securitate. “Nu vom permite venirea generală a grupurilor de ruşi în Polonia, nici măcar dacă fug de mobilizarea militară”, a declarat Marcin Wasik, adjunct al ministrului polonez de Interne, argumentând că există riscul venirii unor persoane care au legături cu serviciile de securitate ruse.

  • Viktor Orban nu vrea prelungirea sancţiunilor UE împotriva Rusiei în 2023

    În cursul unei reuniuni a formaţiunii Fidesz (centru-dreapta) în Balatonalmádi, Viktor Orban a declarat că sancţiunile antiruse aplicate de “birocraţii de la Bruxelles” ca reacţie la invazia în Ucraina generează inflaţie şi probleme economice semnificative. “Sancţiunile cauzează probleme economice, criză energetică şi inflaţie”, a afirmat Viktor Orban, conform publicaţiei Magyar Nemzet, citată de revista Der Spiegel.

    Premierul Ungariei a notat că va exista în noiembrie o oportunitate de revizuire a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană, semnalând că el nu mai vrea prelungirea măsurilor împotriva Rusiei după luna decembrie.

    “Sancţiunile Bruxellesului au împins Europa într-o criză energetică”, a comentat Viktor Orban într-un mesaj postat pe Facebook, conform agenţiei Reuters.

    Viktor Orban menţine relaţii foarte bune cu Administraţia Vladimir Putin, în pofida sancţiunilor masive impuse de Uniunea Europeană Rusiei din cauza invaziei în Ucraina.

    În contextul deciziei preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a activa mobilizarea parţială a rezerviştilor, miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene au discutat despre impunerea unor noi sancţiuni contra Rusiei. “Vom analiza noi măsuri restrictive şi le vom decide”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, aflat la New York pentru reuniunea Adunării Generale ONU.

  • O nouă aroganţă a lui Viktor Orban la adresa UE. Ce a spus despre demersul privind reducerea fondurilor pentru Ungaria

    Solicitarea parlamentarilor UE de a reduce fondurile pentru Ungaria este o „glumă plictisitoare”, a declarat vineri, premierul Ungariei, Viktor Orban, potrivit Reuters.

    Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că solicitarea Parlamentului European de a tăia fondurile pentru Ungaria din cauza regresului democratic a fost o „glumă plictisitoare”.

    Europarlamentarii au votat joi pentru a condamna deteriorarea democraţiei în Ungaria sub conducerea lui Orban, aflat la putere din 2010, intensificând presiunea asupra conducerii UE pentru a tăia fondurile Ungariei.

    „În ceea ce priveşte decizia Parlamentului UE, credem că este de domeniul glumelor. Nu râdem pentru că este o glumă plictisitoare. Ei (legislatorii UE) fac acest lucru pentru a se amuza. Noi nu le acordăm atenţie”, a declarat Orban, după întâlnirea cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

    Invocând „riscuri de corupţie”, se aşteaptă ca, în curând, Comisia Europeană să recomande suspendarea sumelor alocate Budapestei din bugetul comun al blocului de 1.100 de miliarde de euro pentru perioada 2021-27.

    Aceasta ar fi prima măsură a UE în cadrul noului pachet de sancţiuni financiare, denumit „bani pentru democraţie”. Măsurile au fost convenite în urmă cu doi ani, după ce liderii UE i-au acuzat pe Orban şi aliaţii săi din Polonia că „au dat înapoi cu privire la principiile democratice liberale”.

    În ultimele săptămâni, Budapesta a fost supusă la presiuni pentru a ajunge la un acord cu Bruxelles-ul şi a debloca finanţarea pentru economia Ungariei.

  • Şeful UE va opri finanţarea statelor membre care nu respectă principiile democratice

     Uniunea Europeană va îngheţa finanţarea pentru statele membre care nu respectă principiile democratice şi îşi va intensifica lupta împotriva corupţiei, a declarat şefa executivului blocului în discursul său anual de politică în faţa legislatorilor europeni.

    “Vom continua să insistăm asupra independenţei judiciare. Şi ne vom proteja, de asemenea, bugetul prin intermediul mecanismului de condiţionalitate”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Ea s-a referit la sancţiunea bugetară a UE “bani pentru democraţie”, care permite oprirea finanţării ţărilor care subminează principiile de bază ale democraţiilor liberale.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în Parlamentul European un raport despre starea Uniunii.

  • Kremlinul consideră “ridicolă” decizia UE privind vizele şi ameninţă cu măsuri simetrice

    “Este o decizie ridicolă, care se înscrie într-o serie de absurdităţi. Este o veste proastă pentru ruşi, va dura mai mult timp să obţină o viză”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia Reuters.

    Oficialul rus a subliniat că Administraţia Vladimir Putin analizează opţiunile de ripostă.

    Miniştrii de Externe ai statelor din cadrul Uniunii Europene au decis, miercuri, suspendarea unui acord care facilitează acordarea vizelor pentru perioade scurte în relaţia cu Rusia, dar au respins interzicerea generalizată a călătoriilor cetăţenilor ruşi în spaţiul comunitar.

  • UE se gândeşte la plafonarea preţurilor la energie şi la măsuri de reducere a cererii

    Rusia a redus livrările de gaze către Europa de la invadarea Ucrainei de către Moscova, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la gaze la niveluri record şi a făcut ca ţările să se străduiască să cumpere volume de gaze din alte ţări şi să protejeze consumatorii de facturile în creştere.

    “Se lucrează la măsuri de urgenţă privind preţurile la electricitate. S-ar putea să existe, de asemenea, ceva privind reducerea cererii de energie electrică”, a declarat Mechthild Woersdoerfer, director general adjunct al departamentului de energie al Comisiei, în cadrul unei reuniuni a comisiei pentru energie a Parlamentului European.

    Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta ideile Comisiei privind plafonarea preţurilor la energie într-un discurs pe 14 septembrie, a declarat Woersdoerfer.

    Acest lucru va avea loc la câteva zile după ce miniştrii energiei din ţările Uniunii Europene vor avea o reuniune de urgenţă pe 9 septembrie pentru a discuta răspunsul lor la o creştere a preţurilor la energie care afectează industria europeană şi creşte facturile gospodăriilor pentru iarna viitoare.

    Bruxelles-ul analizează, de asemenea, posibilitatea de a impozita profiturile excepţionale pe care companiile le obţin din creşterea preţurilor la energie, a declarat Woersdoerfer. Ţările UE sunt responsabile pentru impozitele naţionale, iar Comisia a declarat în luna mai că guvernele pot impozita profiturile obţinute de companii din preţul ridicat al gazelor şi pot folosi veniturile pentru a compensa facturile mai mari la electricitate.

    Italia a introdus deja o taxă pe veniturile excepţionale din energie. Orice impozit la nivelul UE ar avea nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de ţări membre.

    Unii lideri cer ca UE să ia mai multe măsuri pentru a reduce costurile. Italia, Belgia şi Republica Cehă se numără printre cei care doresc o plafonare a preţului gazelor la nivelul întregului bloc, în timp ce Franţa şi Grecia doresc ca Europa să decupleze preţul energiei electrice de preţul în creştere al gazelor.

    De asemenea, Comisia are în vedere o revizuire a structurii pieţei UE a energiei electrice. Woersdoerfer a declarat că aceste reforme vor fi pe termen lung, iar Bruxelles-ul va veni cu “opţiuni concrete” pentru aceste schimbări după discursul lui von der Leyen.