Conducerea UDMR s-a întâlnit, joi, la Cluj-Napoca, pentru a decide pe cine va sprijini Uniunea în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
“Părerile au fost împărţite, să fie susţinut candidatul PSD, Victor Ponta, sau să fie lăsaţi alegătorii să voteze cum vor, şi s-a aprobat ultima variantă“, au declarat, corespondentului MEDIAFAX, surse din UDMR.
Kelemen Hunor a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că decizia “depinde de foarte multe analize şi de foarte multe date”.
“Eu nu am făcut nicio declaraţie referitoare la susţinerea unui candidat în turul al doilea, noi vom decide abia joi. Vom avea o discuţie în cadrul preşedinţiei UDMR, conducerea restrânsă a Uniunii, apoi în Consiliul Permanent, la Cluj, şi vom lua o decizie pe cine susţinem, care depinde de foarte multe analize şi de foarte multe date. Vom lua joi o decizie. S-ar putea să îl susţinem pe Ponta, s-ar putea să nu luăm o astfel de decizie. Până nu există o şedinţă, eu singur nu iau decizii de această natură şi nu am luat o astfel de decizie”, a spus Kelemen.
Pe de altă parte, potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de UDMR şi semnat de secretarul general al Uniunii, Kovacs Peter, o organizaţie care reprezintă interesele unei minorităţi “nu îşi poate permite să adopte o astfel de decizie privind susţinerea unui candidat în turul al doilea bazându-se pe sentimente”.
“Mai întâi trebuie să analizăm posibilităţile, respectiv oferta electorală a celor doi candidaţi, după care putem lua o decizie absolut raţională”, a subliniat secretarul general al Uniunii.
Kovacs Peter a menţionat că UDMR se delimitează de unele informaţii apărute, luni, în presă legate de faptul că Uniunea a decis deja pe cine va sprijini în turul al doilea de scrutin.
“În mass-media au apărut pe parcursul zilei unele informaţii potrivit cărora UDMR luase deja o decizie în acest sens. Ne delimităm de aceste tipuri de informaţii şi subliniem, totodată, că joi vom lua o decizie privind această chestiune, când se va reuni Consiliul Permanent al Uniunii”, a conchis Kovacs Peter.
La rândul său, preşedintele UDMR Covasna, Tamas Sandor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, cu privire la turul al doilea al prezidenţialelor, că pe reprezentanţii UDMR ”nu îi interesează stânga sau dreapta, nu sunt îndrăgostiţi nici de blondă, nici de brunetă”, şi că nu au iluzii, ci doar principii şi deziderate.
”Trebuie să fie foarte clar: pe noi nu ne-a interesat şi nu ne interesează stânga sau dreapta, noi nu suntem îndrăgostiţi nici de blondă, nici de brunetă. Noi avem două ţeluri majore: lărgirea sferei drepturilor minorităţilor, incluzând autonomia Ţinutului Secuiesc, şi dezvoltarea localităţilor şi a Ţinutului Secuiesc, unde trăim. Deci, acel candidat, acel partid politic românesc care este cel mai aproape de a rezolva aceste probleme pentru noi, cu acel partid mergem înainte. Nu suntem îndrăgostiţi, nu avem iluzii, ci noi avem câteva principii şi, desigur, câteva deziderate”, a afirmat Tamas Sandor.
Conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 98,30% din procesele verbale, candidatul UDMR la prezidenţiale, Kelemen Hunor, a obţinut 327.918 de voturi (3,50%).
Rezultatele furnizate de birourile electorale judeţene arată că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a câştigat alegerile în judeţele Covasna şi Harghita, unde a obţinut 50,41% din voturi, respectiv 62,97% din voturi.
“Eu sunt sigură că toţi foştii preşedinţi susţin pe cineva” – Elena Udrea (PMP), întrebată cât de corect este ca preşedintele Băsescu să o susţină deschis în campanie
“Pentru că văd că nu mai există niciun elev care să nu ştie să folosească o tabletă, un telefon, un computer, cred că ideea de manual digital este cu adevărat o reformă pe care trebuie s-o facem” – premierul Victor Ponta
“Adesea, românilor trebuia să le faci reforma când erau neatenţi” – Varujan Vosganian (PNL)
“În această perioadă avem o altă prioritate la nivelul UDMR. Strângem semnăturile pentru candidatura mea la prezidenţial” – Kelemen Hunor (UDMR), întrebat de ce partidul nu face o nouă nominalizare pentru funcţia de ministru al culturii, după respingerea Rozaliei Biro
“Nu ştiu dacă s-au născut într-un oraş anume, pentru că ei au fost găsiţi de către cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetăţean” – Remus Pricopie, ministrul educaţiei, întrebat unde s-au născut Romulus şi Remus
“În clasele primare am învăţat la orele de religie că din ceruri a fost izgonit dracu’ şi îngerii răului pe pământ. Eu vreau să spun că pentru români şi pentru România, dracu’ e Traian Băsescu” – Gheorghe Şimon (deputat PSD)
CSM a transmis, în 11 septembrie, într-un comunicat, că “lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”.
De asemenea, este invocat articolul 152, alin. 1 care stabileşte limitele revizuirii Constituţiei României, menţionându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul naţional unitar, forma republicană de guvernământ şi limba oficială a statului.
“Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului stabileşte că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. De asemenea, jurisprudenţa CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmăreşte dezbaterea liberă şi cu bună-credinţă a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcţionarea justiţiei. Dreptul la liberă exprimare include, în consecinţă, şi dreptul de a dezbate prevederile Constituţiei României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii”, se arată într-un comunicat semnat de ActiveWatch
Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe şi Asociaţia Funky Citizens.
ONG-urile mai spun că, “într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranţei şi a respectului pentru diversitatea opiniilor”.
“Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l «agreseze». Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democraţiei şi a statului de drept, prin apariţia unor opinii sau curente politice radicale”, se mai spune în comunicat.
Totodată, reprezentanţii societăţii civile spun că CSM poate fi acuzat de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacţie similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului.
“Monarhia constituţională este sprijinită deschis în spaţiul public de un mare număr de români, printre care se află importanţi lideri politici, formatori de opinie, jurnalişti sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susţine soluţia monarhiei constituţionale”, completează aceştia.
Prin urmare, organizaţiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenţei justiţiei, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalităţile alternative de organizare a justiţiei care să fie în concordanţă cu drepturile minorităţilor naţionale menţionate în documentele internaţionale asumate de către România.
Punctul de vedere al CSM a fost făcut public, în 11 septembrie, “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.
CSM citează prevederi conform cărora “este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.
CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.
“Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.
Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.
De altfel, după exprimarea punctului de vedere al CSM, UDMR a transmis într-un comunicat că UDMR instituţia “şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, exprimându-şi un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă”.
Kelemen Hunor a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că UDMR consideră că în această campanie politicienii ar trebui să fie preocupaţi de viitor, ci nu de trecut, iar Traian Băsescu reprezintă trecutul.
”UDMR nu va susţine demersul lui Tăriceanu, nu va da nici semnături pentru a iniţia procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi nu va vota în Parlament, dacă se va ajunge la un vot în Parlament. Noi considerăm că în această campanie ar trebui să ne preocupe viitorul, nu trecutul. Traian Băsescu reprezintă trecutul”, a spus Kelemen.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, luni, că a început demersurile pentru a prezenta liderilor grupurilor parlamentare, atât din Senat, cât şi din Cameră, iniţiativa legată de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
Cererea de suspendare a preşedintelui României cuprinde trei elemente pentru care se doreşte demiterea lui Traian Băsescu, şi anume faptul că preşedintele s-a implicat în campania PMP, intervenţia directă la preşedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului european şi raporturi instituţionale în forme necivilizate.
Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, la Antena 3, că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea şefului statului va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.
Preşedintele Traian Băsescu declara, vineri, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie “şi nu o să le fie bine”, el adăugând că în campanie are “capacitate uriaşă de revitalizare”.
Traian Băsescu a fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută la Newport, după summit-ul NATO, dacă îi este teamă de o nouă suspendare din funcţie. “Intru în campanie şi nu o să le fie bine, să ştiţi că în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, spunea şeful statului.
Sâmbătă, Traian Băsescu a fost întrebat, la Sânnicolau Mare, despre demersurile de suspendare a sa din funcţie iniţiate de Tăriceanu şi a răspuns că de zece ani este într-o dispută cu sistemul, pe care Ion Iliescu l-a protejat şi care l-a înfrânt pe Emil Constantinescu, adăugând că el a reuşit să îngenuncheze acest sistem.
”De zece ani sunt într-o dispută cu sistemul, pe care domnul Iliescu l-a protejat pentru că aşa a înţeles el, un sistem care pe domnul preşedinte Constantinescu l-a înfrânt, aşa cum declara chiar el, sistem pe care eu zic că l-am îngenuncheat. A fost o luptă cumplită, dar energia mi-am luat-o de la oameni şi aici sunt mulţi oameni care au crezut în mine”, a spus preşedintele Băsescu.
Întrebat când va face UDMR o nouă propunere pentru postul de ministru al Culturii, Borbely a răspuns: “Vom face în zilele următoare (o propunere-n.r.). Au fost plecaţi mulţi din liderii noştri şi vom avea o întâlnire zilele viitoare şi vom stabili candidatul nostru. Vom putea să avem o propunere, cum am avut de fapt şi pe doamna Biro Rozalia şi considerăm că au fost motive subiective atunci când preşedintele ţării a respins candidatura ei”.
“Vom avea o candidatură care acum, a doua oară, din punct de vedere constituţional, nici nu se poate respinge, dar vom avea un candidat, eu sper, care va demonstra că şi până acum am avut miniştri ai Culturii buni şi în continuare vom avea un candidat care să reprezinte cu cinste atât cultura majorităţii, cât şi cultura minorităţilor”, precizează vicepreşedintele politic al UDMR, pentru RFI.
Întrebat dacă notorietatea este un criteriu, liderul UDMR a răspuns: “Nu cred că e un criteriu. Vom analiza şi în urma disputelor aceste aspecte. Eu cred că trebuie să fie un ministru bun. Eu am o anumită experienţă şi ştiu, cel care ajunge în fruntea unui minister trebuie să fie în primul rând un bun organizator, un bun manager şi asta câteodată nu se înţelege şi mai puţin politician (…). Sigur vom avea o alegere potrivită”.
Surse oficiale declarau recent pentru agenţia MEDIAFAX că premierul Victor Ponta nu a primit încă o propunere din partea UDMR pentru postul de ministru al Culturii, astfel că atribuţiile de ministru sunt exercitate deocamdată tot de către liderul Uniunii, Kelemen Hunor.
În urmă cu două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a respins propunerea ca senatorul UDMR Rozalia Biro să ocupe portofoliul Culturii, cu menţiunea că este o propunere necorespunzătoare funcţiei. “Oricând în timpul mandatului meu, primul-ministru o va propune pentru Ministerul Dezvoltării Regionale sau pentru Ministerul Transporturilor, adică ministere care sunt legate de experienţa în administraţie, vă asigur că nu voi ezita s-o numesc pe doamna Rozalia Biro într-o astfel de funcţie. Dar nu la Ministerul Culturii, unde cunoaşterea limbii române consider că este un lucru esenţial. Cunoaşterea deplină a limbii române”, spunea Băsescu.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara atunci pentru MEDIAFAX că decizia preşedintelui Traian Băsescu de a respinge nominalizarea Rozaliei Biro pentru Ministerul Culturii este una politică, dar că Uniunea va face o altă propunere “într-un timp relativ scurt”.
În 2010, cunoaşterea deficitară a limbii române a transformat-o pe Rozalia Biro în victima unei farse radiofonice. Sunată în timpul unei emisiuni radio de către un realizator care s-a recomandat a fi jurnalist la un post de televiziune ce intenţionează să facă o emisiune în Oradea “despre copiii bipezi”, Biro, care răspundea de problemele sociale ale municipalităţii, a confundat bipezii cu cerşetorii şi a acceptat să participe la emisiune.
Ea l-a asigurat însă pe realizator că “majoritatea copiilor bipezi din Oradea provin din alte localităţi” şi că pe străzile din municipiu abia dacă pot fi găsiţi “câţiva”, pentru că Poliţia Comunitară i-a ridicat pe aproape toţi ceilalţi. Mai mult, Rozalia Biro, mamă a doi copii, a spus că nu are “niciun biped în familie”.
Kelemen Hunor anunţa, în această vară, că la 1 august se va retrage din postul de ministru al Culturii şi de vicepremier. Decizia de a demisiona din Guvern a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR, care a fost convocat în contextul în care Executivul s-a alăturat Comisiei Europene într-un proces privind o iniţiativă cetăţenească susţinută de UDMR.
Kelemen Hunor anunţa totuşi că a ajuns la un compromis cu premierul Victor Ponta, astfel ca iniţiativa cetăţenească privind minorităţile să fie dezbătută în comisiile parlamentare, în toamnă, iar până la finalizarea dezbaterilor România să nu trimită noi documente la CJUE. În acelaşi timp, însă, Kelemen Hunor va fi candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale din acest an.
Kelemen a precizat că a avut luni o discuţie cu Biro Rozalia, căreia i-a propus să accepte nominalizarea pentru funcţiile de ministru al Culturii şi vicepremier.
”După câteva ore m-a contactat şi mi-a zis că va accepta această nominalizare”, a relatat liderul UDMR.
El a precizat că, fiind vorba despre cumularea celor două funcţii din Guvern, a căutat o soluţie care să corespundă.
”Doamna Biro Rozalia este preşedintele CRU, care conform Statutului este a doua funcţie în UDMR şi era firesc, în condiţiile date, să fie persoane care va asuma funcţiile din Guvern”, a adăugat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a spus că această nominalizare va fi validată şi de CRU, iar până la 1 august, când el se va retrage din Guvern, se va afla pe masa premierului Victor Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
VOM REVENI CU AMĂNUNTE
Kelemen Hunor a anunţat, vineri, că UDMR va rămâne la guvernare, dar el se va retrage din funcţia de vicepremier şi din cea de ministru al Culturii.
El preciza că luni dimineaţă se va întâlni cu premierul Victor Ponta pentru a stabili când este momentul oportun să demisioneze, pentru că există aspecte administrative care trebuie rezolvate.
“Voi discuta cu premierul, lucrurile trebuie făcute la timp, nu trebuie acum să avansăm nume. Portofoliul Culturii rămâne la UDMR”, afirma Kelemen Hunor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Blaga este un socialist, aşa, comunist un pic, dinainte de ’89. Eu sunt mult mai de dreapta decât Blaga” – premierul Victor Ponta despre liderul PDL
“Nu ai ce să cauţi în dreapta politică cu gândire stalinistă şi când te aştepţi doar la cultul personalităţii” – M. R. Ungureanu (FC) referindu-se la Elena Udrea (PMP)
“Este o mare nedreptate când un procuror comunist spune despre mine, care sunt un capitalist, că urăsc statul de drept” – Dan Voiculescu (PC) despre Monica Macovei (PDL)
“Statul român nu trebuie să se lupte cu 50 de milioane de oameni din UE, care aparţin unor minorităţi lingvistice, etnice, naţionale” – Kelemen Hunor (UDMR) despre respingerea de către MAE a iniţiativei cetăţeneşti europene privind minorităţile etnice
“Ei trebuie daţi afară cât mai rapid şi trimis Corpul de Control al Guvernului să ancheteze dispariţia câtorva zeci de mii de hectare de pădure din zona pe care o cred moşia lor” – Florentin Gust (PSD) despre avertizarea liderilor UDMR că ar putea părăsi guvernarea
Sursele citate au menţionat că în cadrul Consiliului Permanent participanţii au susţinut sprijinirea lui Kelemen Hunor la Preşedinţia României, la alegerile din toamnă.
De altfel, UDMR are în mod tradiţional candidat la alegerile prezidenţiale, iar la scrutinul din 2009 candidatul Uniunii a fost tot Kelemen Hunor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro