BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Situaţia din Ucraina ar putea duce la „cea mai mare criză de refugiaţi din Europa în acest secol”

    Situaţia din Ucraina ar putea duce la „cea mai mare criză de refugiaţi din Europa în acest secol”, în condiţiile în care peste 600.000 de oameni ar fi fugit din Ucraina.

    Situaţia din Ucraina ar putea duce la „cea mai mare criză de refugiaţi din Europa în acest secol”, în condiţiile în care peste 600.000 de oameni ar fi fugit din Ucraina în ţările vecine până în prezent, a anunţat marţi Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), citat de CNN.

    „UNHCR mobilizează resurse pentru a răspunde cât mai rapid şi mai eficient posibil”, a adăugat comunicatul.

    Anterior, UNHCR estima că 12 milioane de persoane din Ucraina ar putea avea nevoie de ajutor şi protecţie, iar alte patru milioane ar putea avea nevoie de asistenţă în ţările vecine.

    „Deşi am văzut o solidaritate şi o ospitalitate extraordinară din partea ţărilor vecine în primirea refugiaţilor, inclusiv din partea comunităţilor locale şi a cetăţenilor privaţi, va fi nevoie de mult mai mult sprijin pentru a asista şi proteja noii sosiţi”, spunea Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

    Potrivit UNHCR, programul său de ajutor va include „asistenţă în numerar pentru persoanele cele mai vulnerabile, asistenţă alimentară, apă şi salubritate, sprijin pentru serviciile de sănătate şi educaţie şi asistenţă pentru adăposturi pentru reconstruirea locuinţelor deteriorate”.

    1,1 miliarde de dolari dintr-o finanţare vor fi folosiţi pentru a ajuta 6 milioane de persoane din Ucraina pentru o perioadă iniţială de trei luni, potrivit UNHCR.

    „Grupurile de ajutor vor avea nevoie de acces sigur şi neîngrădit în toate zonele afectate de conflict, în conformitate cu principiile fundamentale de umanitate, neutralitate şi imparţialitate”, se mai arată în declaraţie.

  • Gigantul Adidas suspendă parteneriatul cu Federaţia Rusă de Fotbal după invazia din Ucraina

    Adidas a realizat şi furnizat echipamentele echipei naţionale de fotbal a Rusiei, începând din 2008. Gigantul german de îmbrăcăminte sportivă a suspendat parteneriatul cu Federaţia Rusă de Fotbal, ca reacţie la cele mai recente reacţii la invazia lui Vladimir Putin în Ucraina.

    Gigantul german de îmbrăcăminte sportivă a servit ca producător de echipament al Rusiei, culminând cu realizarea echipamentelor pentru Cupa Mondială din Rusia, din 2018.

    Germanii au întrerupt acordul cu echipa naţională rusă, pe măsură ce numărul morţilor creşte în Europa de Est.

    Decizia Adidas vine după ce Manchester United a anunţat că a pus capăt contractului de 40 de milioane de lire sterline cu compania aeriană Aeroflot, deţinută de Rusia.

    În declaraţia lor, cei de la Man Utd au spus: „În lumina evenimentelor din Ucraina, am retras drepturile de sponsorizare ale Aeroflot. Împărtăşim îngrijorarea fanilor noştri din întreaga lume şi transmitem condoleanţe celor afectaţi”.

    În altă ordine de idei, UEFA a mutat finala Ligii Campionilor de la Sankt Petersburg la Paris şi, în acelaşi timp, a pus capăt parteneriatului de 34 de milioane de lire sterline pe sezon cu compania energetică rusă de stat Gazprom.

    De asemenea, forul de conducere al fotbalului european a interzis echipelor ruseşti să participe la competiţiile de club, ceea ce a dus la eliminarea echipei Spartak Moscova din Europa League.

    Ca răspuns, clubul din capitală a emis o declaraţie în care se arată astfel: „Spartak are milioane de fani nu doar în Rusia, ci în întreaga lume. Succesele şi eşecurile noastre aduc împreună oameni din zeci de ţări diferite.

    Credem că sportul, chiar şi în cele mai dificile momente, ar trebui să aibă ca scop construirea de poduri, şi nu să le ardă. Suntem obligaţi să ne supunem unei decizii cu care nu suntem de acord.

    Deocamdată, ne vom concentra pe competiţiile interne şi aşteptăm cu nerăbdare să obţinem rapid pacea de care toată lumea are nevoie.”

    După primele deliberări, FIFA a adoptat o poziţie dură şi prin interzicerea Rusiei de a participa la meciuri internaţionale, o sancţiune pe care o impun şi alte sporturi.

    Într-o declaraţie se arată: “În urma deciziilor iniţiale adoptate de Consiliul FIFA şi de Comitetul Executiv al UEFA, care prevedeau adoptarea unor măsuri suplimentare, FIFA şi UEFA au decis astăzi împreună că toate echipele ruseşti, fie că este vorba de echipele naţionale reprezentative sau de club, vor fi suspendate de la participarea la competiţiile FIFA şi UEFA până la noi ordine.

    Aceste decizii au fost adoptate astăzi (luni, n.r.) de Biroul Consiliului FIFA şi de Comitetul Executiv al UEFA, respectiv de cele mai înalte organisme de decizie ale celor două instituţii în astfel de chestiuni urgente.

    „Fotbalul este pe deplin unit aici şi în deplină solidaritate cu toate persoanele afectate din Ucraina. Ambii preşedinţi speră că situaţia din Ucraina se va îmbunătăţi semnificativ şi rapid, astfel încât fotbalul să poată fi din nou un vector de unitate şi pace între oameni.”

    Între timp, Formula 1 a eliminat din calendar Marele Premiu al Rusiei din 2022 – care urma să aibă loc la Soci în septembrie.

    Şi alte competiţii programate în viitorul apropiat în Rusia au fost anulate de către federaţiile internaţionale, printre sporturile afectate numărându-se baschetul, schiul, voleiul, rugby-ul dar şi altele.

  • Doi soţi, pompieri în Ucraina, şi-au trimis copiii în siguranţă în casa unei angajate a ISU Suceava

    Potrivit ISU Suceava, Simona şi Alla s-au cunoscut în urmă cu trei ani de zile la misiuni comune ale pompierilor militari români şi ucraineni, iar între cele două s-a legat o relaţie de prietenie.

    „Alla şi soţul ei, Saşa, sunt pompieri militari ucraineni, din zona Cernăuţi. Zilele trecute, au adăugat ca accesorii la uniforma lor veste antiglonţ şi arme de foc…”, susţin reprezentanţii ISU Suceava.

    Potrivit acestora, Alla a sunat-o pe Simona şi i-a spus că trimite copiii şi pe bunica acestora în România, deşi nu ştia dacă aceştia o să aibă unde stea. Sublocotenentul Simona Cojocar i-a venit în întâmpinare şi a liniştit-o: „Vor sta la mine!”.

    Cei doi părinţi ucraineni au încredinţat fetiţele şi pe bunica acestora Simonei. „Cu inima zdrobită, s-au întors la datorie, dar, totuşi, mângâiaţi de generozitatea Simonei şi de faptul că ştiu de soarta celor trei suflete”, spune ISU Suceava.

    Marţi dimineaţă, cele două fete, de 3 şi 10 ani, împreună cu bunica lor, au ajuns în căminul Simonei, departe de imaginile de coşmar.

    „Ana, desena liniştită la o masuţă. Era senină şi zâmbea tuturor. Pe Maria, însă, în ciuda celor 10 anişori, evenimentele din ultimele zile o maturizaseră înainte de vreme. Era tristă, iar bunica Valentina, cu greu încerca să-i smulgă un zâmbet…”, transmite ISU Suceava.

    Cele trei vor rămâne la Suceava câteva zile, până când vor obţine bilete de avion, următoarea destinaţie fiind Olanda, unde se află mătuşa fetiţelor.

  • Care sunt şansele ca Putin chiar să declanşeze un război nuclear

    Vladimir Putin s-a dovedit a fi unul dintre cele mai imprevizibile personaje politice ale istoriei recente. Odată cu escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, fapt care a înăsprit poziţia NATO faţă de Kremlin, întreaga lume a fost pusă sub semnul fricii şi al incertitudinii.

    Acţiunile lui Putin par a fi greu de anticipat. Pus la zid de Occident, nu este de mirare că ameninţările Moscovei continuă să crească, situaţie care poate conduce spre cel mai negru deznodământ. Pe cale logică de consecinţă, ne putem întreba: Ar fi Vladimir Putin în stare să declanşeze un război nuclear?

    Întrebarea nu este nicidecum teoretică sau nesăbuită. Liderul Rusiei tocmai a pus forţele nucleare ale ţării sale în alertă „specială”, plângându-se de „declaraţiile agresive” ale liderilor NATO.

    Trebuie ascultat cu atenţie ceea ce Putin a spus în urmă cu aproape o săptămână. Joia trecută, când a anunţat la televizor „operaţiunea militară specială” (în realitate, o invazie pe scară largă a Ucrainei), Putin a dat un avertisment înfiorător:

    „Oricine încearcă să intervină şi, cu atât mai mult, să creeze ameninţări la adresa ţării noastre, la adresa poporului nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat şi vă va aduce consecinţe pe care nu le-aţi experimentat niciodată în istoria voastră.”

    „Cuvintele lui Putin întruchipează o ameninţare directă a războiului nuclear”, crede laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Dmitri Muratov, redactor-şef al ziarului Novaya Gazeta, potrivit BBC News.

    „Prin declaraţiile sale, Putin nu se comporta ca stăpânul Kremlinului, ci ca stăpânul întregii planete; în acelaşi mod în care proprietarul unei maşini luxoase învârte cheile automobilului pe deget, Putin învârte soarte planetei prin ameninţările pe care le face. A spus-o de multe ori: dacă nu există Rusia, de ce avem nevoie de planetă? Nimeni nu a acordat nicio atenţie. Dar aceasta este o ameninţare că, dacă Rusia nu este tratată aşa cum vrea el, atunci totul va fi distrus.”

    Putin, fotografiat urmărind lansarea unei rachete în 2005, ar putea recurge la măsuri mai disperate dacă războiul său din Ucraina va eşua. Într-un documentar din 2018, preşedintele rus a declarat că „dacă cineva decide să anihileze Rusia, avem dreptul legal de a răspunde. Da, va fi o catastrofă pentru umanitate şi pentru lume. Dar eu nu sunt doar şeful statului, sunt şi cetăţean al Rusiei. De ce am avea nevoie de o lume fără Rusia?”

    Între timp, firul istoriei a ajuns în 2022. Putin a lansat un război pe scară largă împotriva Ucrainei, dar forţele armatei ucrainene opun o rezistenţă fermă; Naţiunile occidentale s-au unit – spre surprinderea Kremlinului – pentru a impune sancţiuni economice şi financiare potenţial paralizante împotriva Moscovei. Însăşi existenţa regimului lui Putin poate fi pusă la îndoială.

    „Putin este într-o situaţie dificilă”, crede analistul Pavel Felgenhauer. „Nu mai are multe opţiuni, odată ce Occidentul va îngheţa activele Băncii Centrale Ruse şi sistemul financiar al Rusiei va suferi o implozie”.

    „O opţiune pentru el este să taie aprovizionarea cu gaz către Europa, în speranţa că asta îi va face pe europeni să cedeze. O altă opţiune este să lanseze o rachetă nucleară undeva deasupra Mării Nordului, între Marea Britanie şi Danemarca, urmărind, mai apoi, reacţiile rezultate”.

    O altă întrebare ar fi: Dacă Vladimir Putin ia în considerare folosirea armelor nucleare, ar încerca cineva din cercul său apropiat să-l descurajeze? Sau să-l oprească?

    „Elitele politice ale Rusiei nu sunt niciodată alături de oameni”, spune laureatul Nobel Dmitri Muratov. „Ei iau întotdeauna partea conducătorului. Iar în Rusia lui Putin, conducătorul este atotputernic”.

    „Nimeni nu este pregătit pentru o confruntare cu Putin”, spune Pavel Felgenhauer. „Ne aflăm într-o situaţie extrem de periculoasă”.

    Războiul din Ucraina este războiul lui Vladimir Putin. Dacă liderul de la Kremlin îşi atinge obiectivele militare, viitorul Ucrainei ca naţiune suverană va fi pus la îndoială. Pe de altă parte, dacă războiul eşuează şi pierderile vor fi masive, eşecul ar putea determina Kremlinul să adopte măsuri mai disperate.

     

  • Ucrainienii susţin că soldaţii ruşi se predau în număr mare

    Soldaţi ruşi au început să se predea în masă, informează Nexta, care citează informaţii apărute în media ucraineană.

    Nexta publică marţi imagini potrivit cărora soldaţii ruşi se predau forţelor ucrainene.

    Ei apar filmaţi când trec prin faţa ucrainenilor ţinând mâinile la ceafă.

    Ruşii care se predau spun că nu vor să moară pentru Putin şi Kadîrov.

    Volodimir Zelenski a anunţat luni că Ucraina oferă recompense soldaţilor ruşi care se predau, precum şi graţiere.

  • Cercetător american în domeniul războiului: Rusia are 75% din forţe în Ucraina

    Rusia a trecut de la 40% din forţele sale în interiorul Ucrainei la aproximativ 75%, susţine un academician militar din SUA. Acelaşi procent, de 75%, a fost citat şi de un înalt oficial american din domeniul apărării.

    Dr. Jack Watling este cercetător în domeniul războiului terestru şi al ştiinţelor militare la Royal United Services Institute.

    El a declarat la emisiunea Today de la BBC Radio 4 că un corp mare de trupe ruseşti avansează spre sud din Belarus şi începe să creeze condiţiile pentru un asalt asupra Kievului.

    Întrebat despre sugestia că Rusia a folosit rachete grad asupra zonelor rezidenţiale din Harkov, el a descris aceste arme ca fiind sisteme de rachete cu lansare multiplă care trimit un număr mare de rachete neghidate într-o zonă.

    El spune că există, de asemenea, dovezi că unele dintre aceste multe au conţinut de muniţie cu dispersie.

    „Este vorba de faptul că sunt neghidate şi că se pun cantităţi uriaşe de explozibil în zone civile dens populate”, spune el.

    Armata ucraineană nu mai funcţionează în formaţiuni militare, ci sunt acum în poziţii de apărare destul de fixe şi din ce în ce mai mulţi voluntari devin parte a apărării teritoriale, spune el.

  • Zelenski acuză Rusia de crime de război în bombardarea Harkovului

    Zelenski a spus că „astăzi (luni – n.r.), forţele ruseşti au tras cu brutalitate asupra Harkovului din artileria cu reacţie. A fost în mod clar o crimă de război”.

    „Harkov este un oraş paşnic, există zone rezidenţiale paşnice, nu există facilităţi militare. Zeci de mărturii ale martorilor oculari dovedesc că nu este vorba de o singură rafală trasă eronat, ci de distrugerea deliberată a oamenilor: ruşii ştiau unde trag”.

    Preşedintele ucrainean a mai spus că „va exista cu siguranţă un tribunal internaţional pentru această crimă”, care „este o încălcare a tuturor convenţiilor”.

    „Nimeni în lume nu vă va ierta că aţi ucis oameni paşnici din Ucraina”, a mai spus el.

     

  • Rusia bombardează masiv Kievul. Graniţele sunt pline de refugiaţi, iar Germania anunţă un program de înarmare nemaiauzit de la al doilea război mondial

    ♦ Rusia a bombardat puternic Kievul, chiar în cursul presupuselor convorbiri de pace ♦ Aseară, trupele ruseşti înaintau spre capitala Ucrainei care rezistă încă ♦ Pierderile Rusiei în vieţi omeneşti par mari, dar faptele nu pot fi verificate pe teren ♦ Ucrainenii vorbesc de 5.000 de „inamici ucişi“, dar nu spun de pierderile armatei lor ♦ Cei care suferă cumplit sunt civilii ♦ Mii de ucraineni stau în vămile României pentru a fugi din ţară. Sunt femei şi copii, în majoritate, pentru că legea marţială nu permite bărbaţilor ucraineni de sub 60 de ani să părăsească ţara.

     

    UE şi SUA au decis ca Rusia băncile ruseşti să fie scoase din sistemul de plăţi SWIFT, iar banca centrală a Rusiei nu va mai avea acces la finanţări internaţionale.

    După ce, duminică, Vladimir Putin a ameninţat Europa cu un război nuclear, a primit un răspuns la care, cel mai probabil, nu se aştepta. Germania a anunţat că va trimite arme Ucrainei, gest pe care-l refuzase până ieri. În plus, a anunţat un program de înarmare a armatei germane de 100 de miliarde de euro. Armatele Germaniei şi ale Rusiei sunt cam egale – nu la număr de soldaţi, ci la cheltuieli militare: în dolari, Rusia cheltuieşte, anual 65 de miliarde, iar Germania 60. Însă Rusia este superioară, ca forţă umană şi ca număr de tancuri şi vehicule blindate, tuturor ţărilor din UE. Totuşi UE şi SUA au cheltuit împreună, anul trecut, 1.000 de miliarde de euro pentru apărare, faţă de 65 de miliarde de euro, Rusia. Deci forţa este disproporţionat în defavoarea Rusiei. Atuul Rusiei este că are un centru de decizie comun şi arme nucleare. Însă Europa a arătat că poate să se coordoneze, decizia Germaniei de a schimba fusul orar, coordonându-l cu cel al Kievului, fiind crucială în această etapă a conflictului.

    Cel puţin 102 civili au murit în Ucraina de la invazia ruşilor până ieri, dar numărul ar putea fi mai mare, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit Reuters.

    În mai puţin de o săptămână, s-a ajuns la ameninţarea cu bomba nucleară, în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu dă înapoi. Putin a pus în alertă sistemul de apărare a Rusiei, inclusiv rachetele nucleare, ca urmare a anunţului făcut de Germania şi alte ţări din Occident că vor trimite muniţie, inclusiv avioane de luptă în sprijinul Ucrainei.

    Rubla s-a prăbuşit, ruşii caută să-şi protejeze economiile în valută, consecinţele economice pentru regiune şi pentru întreaga lume de-abia urmează, activele din străinătate ale Băncii Centrale din Rusia au fost îngheţate.


    ► Bogdan Murgescu, istoric: „Nu cred că Rusia poate să menţină un nivel de trupe suficient pentru a purta un război de uzură cu Ucraina”. Bogdan Murgescu, profesor universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti: „Ucraina este o ţară destul de mare ca teritoriu şi ca populaţie, cu un sprijin internaţional mult mai consistent şi din acest punct de vedere eu nu anticipez să se poate menţine, lucrurile se vor tranşa într-un fel sau altul. Dacă conflictul se prelungeşte, va fi o implozie a Rusiei.”

    ► Ucraina a rezistat şi ieri uimitor, deşi atacurile ruşilor sunt din ce în ce mai puternice. În războaie, principala armă este minciuna şi apoi tancul. Ucrainenii spun că au „anihilat” 4.000 de inamici, dar datele nu pot fi verificate din surse independente. Pierderile, în rândul populaţiei civile nu pot fi contestate, când ruşii bombardează oraşe şi blocuri de locuinţe. Ruşii nu spun nimic despre pierderile lor.

    ► „Ucrainenii care vin în România sunt din categoria «professionals», nu sunt deloc dezorientaţi”. Dan Zaharia, om de afaceri din Iaşi: “Parcările hotelurilor din Iaşi sunt pline de maşini cu numere din Ucraina. Ei vin, stau o zi-două la hotel, apoi pleacă mai departe“.

    ► De ce sunt românii mai bogaţi ca ruşii, în ciuda faptului că Rusia este o ţară imensă, iar România una mititică În 2011 PIB/capita al României era de 9.100 de dolari, iar al Rusiei de 14.300 de dolari. Deci cu 57% mai mai mare ca al României. În 2020 PIB/capita al României a fost de 12.100 de dolari, iar al Rusiei de 10.100 de euro, deci cu 27% mai mare ca al Federaţiei Ruse.

    ► „Miercuri seară făceam planuri de business cu colegii din Ucraina, ţară care ne-ar fi adus 10% din vânzările din 2022. Acum sperăm doar să fie teferi.“ Încep să apară primele efecte ale războiului din Ucraina şi în business-ul din România: compania Ascendis, liderul pieţei locale de training şi consultanţă, va avea o scădere de 10% a cifrei de afaceri ca urmare a războiului din Ucraina. “Miercuri seară am avut o şedinţă pe Teams cu colegele mele din Ucraina, făceam planuri de business, am făcut şi glume şi povesteau că a doua zi urmau să aibă curs în regiunea Donbas. A doua zi lumea s-a schimbat din temelii”

    ► Sergiu Manea, CEO al BCR: Ce se întâmplă în Ucraina este nedrept, îngrozitor, tragic. Impactul clienţilor expuşi pe Rusia asupra portofoliului de credite al BCR este limitat, de o singură cifră.

    ► Compania de transport World Mediatrans din Timiş, cu afaceri de 23 mil. euro: „Transportam componente auto de la trei fabrici din Ucraina, livram indirect şi către Volkswagen Germania. Acum nu se mai poate face nicio previziune, vedem un an de criză“.

    ► ZF Live. Eugen Anicescu, country manager Coface România: Dincolo de efectele indirecte în business, războiul poate avea un impact psihologic asupra oamenilor, care acum e încă greu de anticipat. Frica poate reduce consumul.

    ► Florian Ciolacu, directorul executiv şi Laszlo Becsek, preşedintele Clubul Fermierilor Români:  Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală, iar România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai bună pe scena europeană şi mondială

    ► Occidentul şi UE sunt în război economic şi financiar cu Rusia. Est-europenii sunt printre primii care simt şocurile. ​Cel mai puternic val de sancţiuni occidentale îndreptat contra Rusiei a trimis ieri rubla în picaj cu 30%, iar banca centrală de la Moscova a răspuns cu măsuri disperate: dublarea dobânzii de referinţă la 20% şi controale de capital.

  • Vladimir Putin cere garanţii de securitate, recunoaşterea anexării Crimeei, demilitarizarea Ucrainei

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut, în convorbirea cu omologul său din Franţa, Emmanuel Macron, garanţii de securitate din partea NATO, recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeei şi demilitarizarea Ucrainei, semnalând disponibilitatea Moscovei de a lansa negocieri în acest sens.

    “Preşedintele Vladimir Putin a cerut recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeei, definitivarea demilitarizării şi denazificării statului ucrainean, precum şi garanţii privind statutul neutru al acestei ţări”, a comunicat Kremlinul, conform cotidianului Le Figaro. Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014.

    Administraţia Vladimir Putin ceruse înainte de lansarea intervenţiei militare în Ucraina garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre est prin admiterea Ucrainei şi Georgiei. Liderul de la Kremlin a reiterat acum că se opune total admiterii Ucrainei în NATO. Vladimir Putin a transmis că Moscova este deschisă negocierilor cu partea ucraineană şi a exprimat speranţa că vor apărea rezultate, a subliniat Kremlinul, potrivit agenţiilor RIA Novosti şi Sputnik.

    Delegaţiile Ucrainei şi Rusiei poartă negocieri pentru un armistiţiu. În momentul de faţă este a treia rundă de discuţii, potrivit agenţiei RIA Novosti.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vorbit luni, în mod separat, cu omologii săi din Ucraina şi Rusia, Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, în contextul eforturilor de oprire a confruntărilor militare ruso-ucrainene. Emmanuel Macron a discutat “de mai multe ori în ultimele ore” cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis Palatul Elysée.

    Emmanuel Macron i-a cerut lui Vladimir Putin să oprească operaţiunile militare în zone rezidenţiale, să securizeze principalele axe rutiere din Ucraina şi să nu distrugă infrastructura esenţială. “Vladimir Putin a confirmat voinţa de a susţine aceste idei”, a precizat Preşedinţia Franţei.

  • Preşedintele Zelenski a semnat oficial o cerere pentru ca Ucraina să devină membră a Uniunii Europene

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat oficial o cerere pentru ca Ucraina să devină membră a Uniunii Europene, potrivit informaţiilor New York Times.

    Momentul vine după ce în urmă cu câteva ore un oficial UE a declarat că liderii Uniunii Europene ar putea discuta posibilitatea aderării Ucrainei la un summit informal în luna martie.

    „Cred că unul dintre motivele pentru care acest lucru este important pentru preşedintele (ucrainean) Volodymyr Zelenskiy este, de asemenea, potenţial în unele dintre discuţiile cu Rusia cu privire la o cale de ieşire”, a declarat oficialul, referindu-se la discuţiile pentru a pune capăt conflictului. Dar el a avertizat că niciun proces nu a fost încă demarat.

    Anterior, liderul Ucrainei a cerut luni Uniunii Europene să primească de urgenţă ţara în blocul economic, iar informaţia transmisă de New York Times arată demersuri oficiale în acest sens din partea lui Zelenski.