BusinessMagazin

Tag: tutun

  • Oful cultivatorilor de tutun

    „Decizia de interzicere a utilizării ingredientelor duce la renunţarea cultivării la unele tipuri de tutun. Aceasta are consecinţe grave atât în România, cât şi în tări precum Bulgaria sau Grecia, şi, de aceea, am decis să căutăm împreună soluţii concrete pentru a salva peste 100.000 de cultivatori şi procesatori de tutun din regiune, precum şi locurile de muncă ale altor câteva sute de mii de oameni”, declară Petru Bota, Preşedintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun.

    În cadrul primei Conferinţe Naţionale a Cultivatorilor de Tutun, AOPFT a analizat impactul regional al noii Directive privind produsele din tutun, în colaborare cu asociaţiile similare din Bulgaria, din Grecia, dar şi cu reprezentanţii UNITAB (Asociaţiei Europene a Cultivatorilor de Tutun). Una dintre principalele teme discutate în cadrul conferinţei este crearea platformei de comunicare SEETGA (South – Eastern Europe Tobacco Growers Alliance), ce oferă un cadru de cooperarea şi posibilitatea unui dialog concret între cultivatorii de tutun din Sud-Estul Europei, facilitând astfel identificarea celor mai bune soluţii la problemele din acest sector. Asociaţiile din Bulgaria, Grecia şi România formează nucleul acestei platforme de cooperare şi comunicare.

    “În cadrul dezbaterilor desfăşurate pe durata Conferinţei cu asociaţii similare din Grecia şi Bulgaria am ajuns la concluzia că problemele cu care se confruntă asociaţiile din regiune sunt în mare măsura aceleaşi, factorii care ne afectează sunt comuni, iar poate împreuna vom identifica soluţii şi căi de rezolvare ale acestora”, declară Petru Bota, Preşedintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun.

    AOPFT a organizat prima Conferinţa Naţională a Cultivatorilor de Tutun, la care a participat împreună cu reprezentanţi ai Asociaţiei Europene a Cultivatorilor de Tutun şi ai asociaţiilor de profil din Bulgaria şi Grecia, pentru a analiza impactul noilor reglementări europene asupra activităţii producătorilor de tutun. Acest eveniment inaugurează o serie de întâlniri între actorii principali din domeniul tutunului din regiune (cultivatori, procesatori, producători) care împreună cu ministerele agriculturii şi cu sprijinul parlamentelor naţionale pot găsi cele mai bune soluţii pentru a garanta un viitor cultivatorilor de tutun. 

    AOPFT, cu sprijinul UNITAB şi împreună cu asociaţiile din Bulgaria şi Grecia, îşi reafirmă îngrijorarea că revizuirea Directivei privind produsele din tutun ar putea conduce la interzicerea culturilor de tutun Burley şi Oriental. Totodată, îşi exprimă încrederea că, în cadrul platformei SEETGA, cooperarea dintre cultivatorii de tutun va genera soluţii viabile pentru a adresa eficient problemele din acest sector, fără a pune în pericol locurile de muncă a sute de mii de oameni.

     

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • Restricţiile la frontieră privind bunurile ce pot fi aduse din afara UE, suspendate până la 1 decembrie

     “Ordinul preşedintelui ANAF privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, a fost suspendat temporar şi va reintra în vigoare începând cu data de 1 decembrie 2013”, a anunţat agenţia, printr-un comunicat.

    Decizia vizează un “nivel crescut de siguranţă şi confort” pentru cetăţenii ale căror bagaje nu conţin bunuri care să facă obiectul unor scutiri sau restricţii, potrivit sursei citate.

    “În acest sens, Direcţia Generală a Vămilor va asigura adaptarea capacităţii administrative la specificul fiecărui birou vamal, pe tipologii de călători şi bunuri”, arată ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă când toate pachetele de ţigări arată la fel

    Studiul KPMG Illicit Tobacco in Australia (”Tutunul ilegal în Australia”) a evidenţiat, de asemenea, că nivelul consumului produselor din tutun nu a scăzut în urma introducerii ambalajelor generice în decembrie 2012. Este prima dată din 2009 până în prezent când consumul nu înregistrează o scădere, ci se îndreaptă din ce în ce mai mult către comerţul ilegal şi produse contrafăcute.

    Pachetele de ţigarete ilicite, care de obicei nu conţin avertismente de sănătate, se comercializează în Australia la un preţ de numai 6 dolari canadieni (aproximativ 19 lei) ceea ce înseamnă mai puţin de o treime din preţul unor mărci de ţigarete legale. Brandul ilegal ”Manchester” a înregistrat o creştere explozivă, cota sa de piaţă majorându-se într-un singur an de la 0,3% până la 1,3% din consumul total de ţigarete, depăşind cota de piaţă a unor mărci legale precum Camel şi Kent. 

    Raportul realizat de KPMG la cererea celor trei mari companii producătoare care operează în Australia, inclusiv filiala australiană a Philip Morris International, include şi alte constatări importante precum:

    •           Nivelul consumului ilegal de ţigarete a atins cote record, înregistrând o creştere de la 11,8% la 13,3% din iunie 2012 până în iunie 2013.

    •           Factorul cheie care a condus la această situaţie a fost creşterea consumului de ţigarete ilegale de marcă, provenite în principal din contrabandă. Totodată, şi consumul ţigărilor contrafăcute a crescut.

    •           Creşterea de 154% pe piaţa neagră a ţigaretelor de marcă a adus în acelaşi timp un declin de până la 40% al volumului de ţigarete ilegale fără marcă, cunoscute în Australia drept „chop chop”.

    •           Dacă aceste tranzacţii de pe piaţa neagră ar fi fost făcute pe piaţa legală, guvernul ar fi colectat în plus 1 miliard de AUD din accize. 

     „Pentru prima dată de la implementarea experimentului cu ambalaje generice în Australia avem informaţii concrete care înlocuiesc presupunerile şi anticipările cu privire la impactul real, iar aceste informaţii arată că de la introducerea acestei măsuri, piaţa neagră a crescut, în vreme ce consumul total de tutun nu a înregistrat nicio scădere (*). Acest raport arată că aceia care au avut cel mai mult de câştigat de pe urma introducerii ambalajelor generice în Australia au fost contrabandiştii şi contrafăcătorii, în defavoarea bugetului de stat. în mai puţin de un an, consumul de produse din tutun ilegale a crescut cu 154 de procente. în consecinţă, Guvernul Australian a pierdut aproape 1 miliard de dolari australieni venituri din taxe, în timp ce bandele criminale care se află în spatele acestei operaţiuni şi-au umplut buzunarele“, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs România & Bulgaria.

    KPMG LLP deţine o experienţă semnificativă în măsurarea consumului cu produse ilegale din tutun înregistrat de anumite pieţe, incluzând în portofoliul său studiul publicat în Australia, un studiu de cercetare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene realizat în fiecare an începând cu 2006, un studiu recent în America Latină şi un studiu în curs de desfăşurare în regiunea Pacificului de Sud.

     

    Categorii de ţigarete ilegale

    •           Contrafăcute

    ţigaretele care afişează semne distinctive de mărci comerciale, produse fără acceptul deţinătorului mărcii.

    •           De contrabandă

    ţigaretele care intră şi sunt comercializate pe piaţă nerespectând legile fiscale şi vamale ale statului respectiv.

    •           Produse de tutun intitulate„Illicit whites”

    ţigaretele care sunt produse pe o piaţă pentru a fi aduse ilegal şi vândute într-o altă piaţă în care nu deţin autorizaţie legală de distribuţie. 

     

    (*) Consumul total de tutun (legal Ă ilegal) în Australia a crescut (sursa raport KPMG)

     

    CAGR 2012 – S1 2013           2009 – S1 2013

    Toate produsele ilicite   Ă13.1%            Ă8.2%

    Produse contrafăcute    Ă71.1%            -4.4%

    Produse din contrabandă          Ă161.9%          Ă80.2%

    Produse nemarcate       -69.9%            -28.4%

    Vânzări interne legale    -12%   -4.2%

    Consum total    Ă0.4%  -2.9%

     

    CAGR (%): Rata anuală compusă de creştere

    2012 – S1 2013: An complet 2012 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

    2009 – S1 2013: An complet 2009 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

  • Captură de proporţii a Poliţiei: aproape 80 de milioane de ţigări într-o singură zi

    La data de 1 noiembrie, poliţiştii din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor – IGPR, în cooperare cu specialişti din cadrul Direcţiei Generale Vamale, au verificat agenţii economici care desfăşoară operaţiuni cu ţigarete, ţigări de foi, trabucuri, tutun narghilea, tutun brut, în zonele libere Constanţa Sud Agigea, Giurgiu şi Curtici.

    Echipele de control au verificat legalitatea operaţiunilor de import – export şi intracomunitare, depozitele situate în zonele libere, precum şi micul trafic la frontieră sau comercializarea ilegală.

    Acţiunea a vizat activitatea a 20 de societăţi comerciale, sub aspectul respectării legislaţiei în vigoare privind operaţiunile în zonele libere şi al identificării situaţiilor în care mărfurile din categoriile vizate aflate în zonele libere, au fost introduse în circuitul comercial fără efectuarea formalităţilor vamale şi fără plata impozitelor şi taxelor aferente.

    În urma primelor verificări, faţă de 13 agenţi economici din zonele libere, poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor efectuează cercetări cu privire la activităţile desfăşurate. De la aceste firme, au fost indisponibilizate, în vederea continuării verificărilor, 79.118.263 de ţigarete.

    Au fost descoperite 5 societăţi comerciale care deţineau stocuri de produse din tutun fără a avea licenţe de lucru în zonele libere, existând, totodată, o diferenţă de aproximativ 30.000 de ţigarete, între stocurile scriptice şi faptice.

    De asemenea, activitatea a 4 agenţi economici face obiectul cercetărilor efectuate de Direcţia de Investigare a Fraudelor – IGPR şi Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Giurgiu, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni la regimul vamal şi al produselor accizabile.

  • Oraşul New York ridică vârsta legală pentru cumpărarea ţigărilor şi tutunului la 21 de ani

     Această măsură vizează şi ţigările electronice.

    Ea a fost votată de consiliul municipal cu 35 de voturi pentru şi 10 împotrivă.

    “Mulţi fumători încep să adopte acest obicei mortal înainte de 21 de ani” declara în aprilie preşedinta consiliului municipal Christine Quinn, pe atunci candidată la primăria New York-ului, pentru a justifica această măsură.

    “Prin întârzierea vârstei la care copiii noştri şi tinerii adulţi au acces la tutun, diminuăm probabilitatea ca ei să înceapă să fumeze într-o zi”, a adăugat ea.

    Măsura trebuie semnată acum de primar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pachetele albe, fără inscripţii, pentru ţigări, distrug afacerile micilor comercianţi

    Roy Morgan, cea mai importantă companie de cercetare la nivel internaţional, a publicat studiul The Impact of Plain Packaging on Australia Small Retailers (Impactul Ambalajelor Generice asupra Micilor Comercianţi din Australia). Jeff Rogut, CEO al Australasian Association of Convenience Stores (AACS), a declarat că studiul confirmă ceea ce era deja evident pentru aceste mici afaceri.

    “Studiul arată faptul că nivelul de conştientizare al micilor comercianţi din Australia privind tutunul ilicit este ridicat şi a crescut după introducerea ambalajelor generice. Mai mult de patru din zece comercianţi percep comerţul ilicit ca având un impact negativ asupra afacerii lor şi o treime spun că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit,” a declarat Jeff Rogut.

    Aproape nouă din zece mici comercianţi preconizează că viitoarea creştere cu 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va accentua impactul negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

    “Era evident faptul că ambalajele generice aveau să aibă implicaţii financiare serioase pentru proprietarii de magazine mici, iar acest ultim studiu o confirmă,” a declarat Jeff Rogut.

    “Costurile asociate cu timpii de tranzacţie mai mari, frustrarea clienţilor, întârzierile în gestionarea stocurilor, precum şi volumul de lucru mai mare pentru angajaţi şi cerinţele de formare au fost toate absorbite obligatoriu de către magazinele mici pe propria cheltuială, ceea ce a pus o presiune exagerată asupra rezultatelor lor financiare. În afară de lipsa totală de consultare cu comercianţii, ceea ce a condus la introducerea ambalajelor generice, poate cel mai frustrant aspect din întreg acest proces este acela că, în pofida problemelor cu care s-au confruntat comercianţii, vânzările de tutun din magazinele mici au rămas în mare parte neafectate, unele magazine înregistrând chiar o creştere a vânzărilor de tutun.

    În pofida afirmaţiilor triumfătoare ale diferiţilor lobbyişti în domeniul sănătăţii, realitatea este că ambalajele generice au avut un impact negativ asupra micilor comercianţi fără a reduce incidenţa fumatului.

    Acest studiu subliniază, din nou, faptul că Guvernul australian trebuie să investească în educaţie dacă îşi doreşte îmbunătăţirea stării de sănătate a societăţii. Reacţiile inconştiente, precum introducerea ambalajelor generice care dăunează unui sector al economiei fără beneficii aparente, au fost din nou expuse ca un eşec al politicii,” a mai spus Jeff Rogut.

    Studiul, comandat de Philip Morris şi beneficiind de sprijinul AACS, a reafirmat faptul că tutunul este încă o categorie de produse vitală – şi legală – pentru magazinele mici, 95% dintre magazine considerând tutunul ca fiind important pentru rezultatele lor financiare.

    “Singurele concluzii rezonabile care pot fi trase din acest studiu independent sunt, în primul rând, faptul că deşi ambalajele generice au avut evident un impact negativ asupra marjelor micilor comercianţi, tutunul rămâne un produs important pentru magazinele mici şi, în al doilea rând, faptul că în pofida trâmbiţărilor şi felicitărilor de la nivel politic, vânzările de tutun rămân în mare parte neafectate şi fumătorii consumă în continuare acest produs legal,” a declarat Jeff Rogut.

    “Pledăm din nou în faţa administraţiei la toate nivelurile să se consulte cu comercianţii, cei care sunt afectaţi de modificările legislative precum ambalajele generice, înainte de a introduce reglementări  prost gândite care vizează titluri de”, a declarat acesta.

    Rezultatele cheie ale studiului Roy Morgan disponibile la www.aacs.org.au subliniază următoarele informaţii:

    •           Două treimi dintre micii comercianţi susţin că ambalajele generice le-au afectat negativ afacerea.

    •           78% au experimentat o creştere a timpului necesar pentru servirea clienţilor fumători adulţi şi 62% declară că se alocă timp suplimentar comunicării cu aceşti clienţi cu privire la produsele din tutun.

    •           62% dintre micii comercianţi s-au confruntat cu un nivel crescut de frustrare din partea clienţilor fumători adulţi şi 65% au observat intensificarea frecvenţei cu care vânzătorii oferă produse greşite clienţilor (în special din cauza dificultăţii de recunoaştere/diferenţiere între mărci).

    •           34% dintre comercianţi au experimentat o creştere a încercărilor de returnare a produselor, cu precădere din cauza faptului că mulţi consumatori au fost serviţi cu un produs pe care nu l-au cerut.

    •           44% dintre micii comercianţi consideră că ambalajele generice au afectat negativ nivelul de servire pe care îl pot oferi clienţilor care cumpără alte produse decât tutun.

    •           75% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului alocat comandării stocurilor. 45% susţin că durează mult mai mult.

    •           Precizia procesului de comandare a fost de asemenea afectată, 46% dintre micii comercianţi confruntându-se cu o frecvenţă mai mare a comenzilor greşit plasate.

    •           58% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului necesar pentru recepţionarea stocului, în momentul în care curierul este acolo (ceea ce conduce şi la frustrare din partea curierului), şi 83% au acum nevoie de mai mult timp să proceseze stocurile după plecarea curierului, inclusiv 57% declarând că acum durează mult mai mult timp.

    •           Deşi 28% dintre micii comercianţi în general au crescut numărul de ore pentru personal, 63% au declarat că volumul de muncă este acum mai mare după introducerea ambalajelor generice.

    •           în jur de o treime din micii comercianţi au arătat îngrijorare cu privire la securitatea magazinului sau personalului deoarece angajaţii stau mai puţin cu faţa la vitrina magazinului după introducerea ambalajelor generice.

    •           66% dintre micii comercianţi petrec timp suplimentar pentru instruirea angajaţilor part-time, ocazionali sau temporari ca urmare a tranziţiei la ambalajele generice, în timp ce 44% se confruntă cu costuri suplimentare pentru formarea personalului ca urmare a tranziţiei.

    •           65% consideră că guvernul australian nu ia în considerare nevoile afacerilor de mică dimensiune în legislaţia privind tutunul.

    •           65% dintre comercianţi au declarat că opiniile lor cu privire la guvernul australian sunt mai puţin favorabile ca urmare a legislaţiei privind ambalajele generice.

    •           83% consideră că guvernul australian a afectat negativ abilitatea micilor comercianţi de a concura cu lanţurile mari.

    •           43% dintre comercianţi consideră că comerţul ilicit are un impact moderat sau major asupra afacerii lor.

    •           33% dintre micii comercianţi au declarat că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit după introducerea ambalajelor generice.

    •           87% dintre comercianţi preconizează că viitoarea creştere de 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va contribui la un impact negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

  • Fumătorii pot comunica cu europarlamentarii pe site-ul stoptheban.eu

    “Fumătorii adulţi ne spun că apreciază faptul că primesc informaţii cu privire la aceste aspecte – în special interzicerea produselor, înainte ca guvernul să ia decizii, astfel încât să-şi poată exprima opinia cu privire la politicile şi propunerile care îi afectează în mod direct”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs Philip Morris Romania & Bulgaria.

    Uniunea Europeana propune o interzicere totala a tigaretelor mentolate şi de tip slim în cadrul revizuirii Directivei privind Produsele din Tutun, fapt care va forta milioane de fumatori europeni sa schimbe marca sau tipul de tigarete preferat, sau sa caute aceste produse in alta parte. UE nu a reusit sa demonstreze ca aceasta interzicere arbitrara va reduce rata de incidenta a fumatului, insa studiile arata ca masura va alimenta piata neagra, care costa deja Statele Membre venituri de miliarde, din taxe, anual.

    “Interzicerea a 10% din piata europeana a tigaretelor si a aproximativ 20% din piata locala, fara dovezi stiintifice credibile ca acest lucru va reduce ratele de incidenta a fumatului sau va imbunatati sanatatea publica, risca alimentarea pietei negre, care costa deja Statele Membre 12,5 miliarde de euro anual,” a declarat Sorana Mantho.

    Compania promoveaza site-ul si prin mesaje introduse in pachetele de tigarete pe care le produce, adresandu-se astfel exclusiv fumatorilor adulti, care pot fi afectati direct de interzicerea produselor pe care le consuma de obicei.

     

  • Salariul mediu net a crescut cu 4% în luna martie. În ce domenii au fost cele mai mari creşteri

     Salariul mediu brut a fost de 2.231 lei în martie, cu 4,1% mai mare decât în luna anterioară.

    În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul salariului mediu net a fost mai mare în martie decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru performanţe deosebite sau pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).

    Cea mai mare creştere a salariului s-a înregistrat în domeniul fabricării produselor din tutun (19,3%). Au crescut cu 10,5% – 18,5% şi salariile în domenii precum fabricarea de produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile au crescut în aprilie cu numai 0,11%, dar rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,3%

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (mai 2012 – aprilie 2013) faţă de precedentele 12 luni (mai 2011 – aprilie 2012), determinată pe baza IPC este 4,4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro