Simona Halep are parte de un sezon frumos anul acesta. Nr. 4 mondial a devenit prima jucatoare care şi-a apărat titlul la Madrid, după Serena Williams. Tenismena română se numără printre favoritele câştigării Open-ului francez care a început pe 28 mai.
Recent, Simona a dezvăluit care este secretul succesului său.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX
Halep a învins-o, în semifinale, scor 6-2, 6-3, pe sportiva letonă Anastasija Sevastova, ocupanta poziţiei a 22-a în ierarhia mondială, într-o oră şi 15 minute de joc.
De-a lungul întâlnirii, Halep a comis patru duble greşeli şi a avut procentaj de reuşită la serviciu de 74 la sută cu prima minge şi 27 la sută cu cea de-a doua. Ea şi-a creat nouă şanse de break, dintre care a concretizat cinci şi şi-a cedat serviciul o singură dată.
Halep a avut 15 lovituri direct câştigătoare şi 13 erori neforţate, în timp ce adversara sa a reuşit 17 lovituri direct câştigătoare şi a comis 16 erori neforţate.
Mutarea a fost anunţat de presa internaţională, dar şi de site-ul oficial al sportivului sârb. Djokovic şi-a motivat decizia prin faptul că vrea să-şi regăsească ritmul victoriilor pe teren. Astfel, sârbul a renunţat la colaborarea cu antrenorul Marian Vajda, preparatorul fizic Gebhard Phil Gritsch şi fizioterapeutul Miljan Amanovic, despărţirea producându-se de comun acord, după cum se anunţă pe site-ul oficial al tenismenului.
“Le voi fi întotdeauna recunoscător lui Marian, GG şi Miljan pentru profesinalism şi angajamentul faţă de obiectivele mele din carieră. Fără sprijinul lor nu aş fi putut atinge acesta înăltimi profesionale. Ştiu că s-au dedicat în totalitate şi şi-au trăit vieţile încercând să mă ajute să-mi realizez obiectivele. Nu a fost o decizie uşoară, dar cu toţii am simţit că este nevoie de o schimbare”, a declarat Novak Djokovic, conform site-ului său oficial.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Federer este la 480 de puncte de ocupantul locului trei, conaţionalul Stanislas Wawrinka, podiumul fiind completat de sârbul Novak Djokovic şi britanicul Andy Murray.
Rafael Nadal a reuşit, de asemenea, un salt de două poziţii, până pe locul 5, la 570 de puncte în spatele lui Federer, chiar dacă a cedat în faţa elveţianului în finala de la Miami, scor 3-6, 4-6.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Mulţi se întreabă de unde vine această neputinţă de a mai câştigă meciuri; printre explicaţiile aduse se numără, în egală măsură, accidentarea suferită la finalul anului trecut şi neîncrederea în propriile forţe. Realitatea este însă alta.
În tenis, cel mai corect principiu este “victoriile aduc victorii”. Faptul că Simona Halep nu a mai reuşit să câştige turnee poate constitui o cauză pentru forma slabă arătată de sportiva noastră. Dar să luăm un alt exemplu: Roger Federer, campionul elveţian, a avut în 2016 cel mai slab an al carierei. Este adevărat, după semifinala de la Wimbledon (în luna iunie) el nu a mai disputat niciun meci până la finalul anului, luând decizia de a se recupera după o intervenţie chirurgicală – prima a carierei de peste 18 ani – suferită în prima parte a anului. Federer participase însă la turnee în primele 6 luni ale anului fără să câştige niciun titlu – din nou, o premieră în cariera sa ilustră. Care a fost, aşadar, urmarea? Elveţianul a revinut în circuit în luna ianuarie şi a câştigat turneul de mare şlem de la Australian Open, cel de-al 18-lea astfel de titlu din carieră. Câteva săptămâni mai târziu, el era eliminat în primul tur al turneului ATP 500 (categorie inferioară) de către un jucător aflat în cea de-a doua sută mondială. Mai trec două săptămâni, iar Federer câştigă turneul Masters 1000 de la Indian Wells. Concluzia? Şi înfrângerile pot aduce victorii, dacă ştii cum să le gestionezi.
Mă întorc la Simona Halep şi amintesc faptul că în 2016 a avut a doua cea mai lungă serie de victorii din circuitul feminin (doar Victoria Azarenka a reuşit să adune mai multe victorii consecutive), dar asta nu a ajutat-o să îşi treacă în palmares vreun titlu important.
Motivul pentru care sportiva din Constanţa nu reuşeşte să se impună în marile turnee nu este de natură psihică, ci de natură tehnică. Jocul Simonei Halep este unidimensional.
Dacă urmăriţi câteva meciuri ale Simonei (excluzându-le pe cele din 2014), veţi observa că jocul ei se rezumă la lovituri de pe linia din spatele terenului. Baseline player, aşa cum spun americanii; şi chiar dacă a fost o vreme când puterea loviturilor lui Halep era suficientă pentru a-şi învinge adversarii, nefiind nevoie de foarte multe improvizaţii sau veniri la fileu, acea vreme a trecut. Jucătorii trebuie însă se adapteze şi să îşi adapteze jocul: Halep nu a făcut încă acest lucru.
Revin la comparaţia cu Federer: elveţianul şi-a schimbat în ultimii ani mai toate aspectele jocului, începând cu trecerea (după 15 ani) la o rachetă mai lată şi continuând cu agresivitatea extremă cu care abordează meciurile. Câteva date tehnice, pentru a clarifica mai mult acest lucru: dacă în prima parte a carierei sale punctul de lovire a loviturilor se afla, în medie, la 50 de centimetri în spatele linie de fund, din 2015 aceasta a ajuns la peste un metru în interiorul terenului.
Singurul mod în care Halep mai poate concura pentru titluri importante este să adauge o nouă dimensiune jocului său. Ea trebuie să fie mai agresivă, să-şi atace adversarele venind în faţă, spre fileu, şi nu stând în continuare pe linia de fund, acolo unde precizia ei a scăzut în mod vizibil. Simona Halep trebuie să accepte faptul că acele calităţi atletice care au diferenţiat-o de restul jucătoarelor nu mai sunt suficiente. Astfel, poate va reuşi să ne mai dea motive de a pierde nopţile urmărind meciurile ei.
Mulţi se întreabă de unde vine această neputinţă de a mai câştigă meciuri; printre explicaţiile aduse se numără, în egală măsură, accidentarea suferită la finalul anului trecut şi neîncrederea în propriile forţe. Realitatea este însă alta.
În tenis, cel mai corect principiu este “victoriile aduc victorii”. Faptul că Simona Halep nu a mai reuşit să câştige turnee poate constitui o cauză pentru forma slabă arătată de sportiva noastră. Dar să luăm un alt exemplu: Roger Federer, campionul elveţian, a avut în 2016 cel mai slab an al carierei. Este adevărat, după semifinala de la Wimbledon (în luna iunie) el nu a mai disputat niciun meci până la finalul anului, luând decizia de a se recupera după o intervenţie chirurgicală – prima a carierei de peste 18 ani – suferită în prima parte a anului. Federer participase însă la turnee în primele 6 luni ale anului fără să câştige niciun titlu – din nou, o premieră în cariera sa ilustră. Care a fost, aşadar, urmarea? Elveţianul a revinut în circuit în luna ianuarie şi a câştigat turneul de mare şlem de la Australian Open, cel de-al 18-lea astfel de titlu din carieră. Câteva săptămâni mai târziu, el era eliminat în primul tur al turneului ATP 500 (categorie inferioară) de către un jucător aflat în cea de-a doua sută mondială. Mai trec două săptămâni, iar Federer câştigă turneul Masters 1000 de la Indian Wells. Concluzia? Şi înfrângerile pot aduce victorii, dacă ştii cum să le gestionezi.
Mă întorc la Simona Halep şi amintesc faptul că în 2016 a avut a doua cea mai lungă serie de victorii din circuitul feminin (doar Victoria Azarenka a reuşit să adune mai multe victorii consecutive), dar asta nu a ajutat-o să îşi treacă în palmares vreun titlu important.
Motivul pentru care sportiva din Constanţa nu reuşeşte să se impună în marile turnee nu este de natură psihică, ci de natură tehnică. Jocul Simonei Halep este unidimensional.
Dacă urmăriţi câteva meciuri ale Simonei (excluzându-le pe cele din 2014), veţi observa că jocul ei se rezumă la lovituri de pe linia din spatele terenului. Baseline player, aşa cum spun americanii; şi chiar dacă a fost o vreme când puterea loviturilor lui Halep era suficientă pentru a-şi învinge adversarii, nefiind nevoie de foarte multe improvizaţii sau veniri la fileu, acea vreme a trecut. Jucătorii trebuie însă se adapteze şi să îşi adapteze jocul: Halep nu a făcut încă acest lucru.
Revin la comparaţia cu Federer: elveţianul şi-a schimbat în ultimii ani mai toate aspectele jocului, începând cu trecerea (după 15 ani) la o rachetă mai lată şi continuând cu agresivitatea extremă cu care abordează meciurile. Câteva date tehnice, pentru a clarifica mai mult acest lucru: dacă în prima parte a carierei sale punctul de lovire a loviturilor se afla, în medie, la 50 de centimetri în spatele linie de fund, din 2015 aceasta a ajuns la peste un metru în interiorul terenului.
Singurul mod în care Halep mai poate concura pentru titluri importante este să adauge o nouă dimensiune jocului său. Ea trebuie să fie mai agresivă, să-şi atace adversarele venind în faţă, spre fileu, şi nu stând în continuare pe linia de fund, acolo unde precizia ei a scăzut în mod vizibil. Simona Halep trebuie să accepte faptul că acele calităţi atletice care au diferenţiat-o de restul jucătoarelor nu mai sunt suficiente. Astfel, poate va reuşi să ne mai dea motive de a pierde nopţile urmărind meciurile ei.
Simona Halep, în vârstă de 25 de ani, o va întâlni pe japoneza Naomi Osaka (locul 49 WTA) în turul secund al turneului de la Miami, dotat cu premii totale în valoare de 6.993.450 dolari, şi se pregăteşte intens pentru a-şi îmbunătăţi performanţele din 2017.
“Ieri am fost pe banda de alergare pentru prima dată în ultimele două luni, aşa că sunt foarte fericită. Pot să mă antrenez la intensitate maximă. Azi (n.a. – marţi) am stat pe teren două ore şi n-am resimţit nicio durere. Sunt încântată şi simt că sunt la un nivel mai ridicat decât săptămâna trecută. În ultimii ani, am învăţat că trebuie să-mi protejez corpul pentru a preveni accidentările şi să fac anumite exerciţii pentru asta. Am intrat într-o rutină, sunt sătulă de aceste exerciţii pentru condiţia fizică, dar conştientizez că sunt necesare pentru a mă menţine la nivel înalt şi nu mă voi opri”, a declarat Halep pentru site-ul WTA.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sunt foarte entuziasmat de faptul că voi juca în echipă cu Rafa. Nu am avut niciodată această şansă, pentru că până acum ne-am aflat doar faţă în faţă, de-o parte şi de cealaltă a fileului. Îmi va face mare plăcere să joc alături de el”, a declarat tenismenul elveţian, într-o conferinţă de presă.
Chiar dacă turneul nu face parte din circuitul ATP, Federer spune că va trata toate meciurile cu maximă seriozitate: “Laver Cup este unul dintre cele mai fascinante turnee pe care le-am văzut în tenis în ultima perioadă. Va fi o experienţă diferită şi voi da totul pentru a câştiga”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Roger Federer, favorit 17, devine astfel primul jucător din istorie care câştigă cel puţin cinci titluri la trei turnee diferite de mare şlem: Wimbledon (7 titluri), Australian Open (5 titluri) şi US Open (5 titluri). La Roland Garros elveţianul are un singur titlu obţinut în 2009.
Federer, cel mai vârstnic câştigător de turneu de mare şlem din ultimii 45 de ani, depăşeşte cu această ocazie şi pragul celor 100 de milioane de dolari câştigaţi din premii (al doilea după Novak Djokovic).
Roger Federer va urca de pe locul 17 pe locul 10 în clasamentul ATP.
Roger Federer, favorit 17, devine astfel primul jucător din istorie care câştigă cel puţin cinci titluri la trei turnee diferite de mare şlem: Wimbledon (7 titluri), Australian Open (5 titluri) şi US Open (5 titluri). La Roland Garros elveţianul are un singur titlu obţinut în 2009.
Federer, cel mai vârstnic câştigător de turneu de mare şlem din ultimii 45 de ani, depăşeşte cu această ocazie şi pragul celor 100 de milioane de dolari câştigaţi din premii (al doilea după Novak Djokovic).
Roger Federer va urca de pe locul 17 pe locul 10 în clasamentul ATP.