BusinessMagazin

Tag: turisti

  • Cum şi-a transformat un tânăr corporatist copilăria şi amintirile într-un loc unde îţi poţi petrece un concediu ca pe vremurile în care mergeai la bunici la ţară

    În Maramureş nu există prea multe prenume – ori eşti Ion, ori eşti Vasile, ori eşti Gheorghe. Aşa că Grădina lu’ Ion, un proiect turistic autentic din Vişeu de Mijloc, nu şi-a găsit greu numele, fiind o sinteză a tuturor Ionilor din familia Simon. Povestea începe cu multă vreme în urmă, într-o zonă cu dealuri şi văi, cu peisaje care te fac să spui „Eu nu mai plec de aici!”

    Am crescut în Maramureşul autentic, în satul simplu de la ţară, am crescut pe lângă animalele gospodăriei – cai, vaci, purcei, oi, găini, căţei şi pisici. Am crescut în modestia unei familii muncitoare, a unui cămin călduros, nu mi-a lipsit nimic, aveam şi jucării făcute de bunicul meu, din lemn. Aveam acadele de zahăr ars făcute pe lingura mică dintr-o cratiţă veche a bunicii mele. Am crescut alergând după mieii care zburdau de nebuni prin grădină, am crescut pe lângă caii pe care-i admiram şi mă apropiam de ei tremurând, dar cu mult curaj”, povesteşte Ionuţ Simon.

    Pe scurt, Ion este un „copil” simplu, crescut la ţară până la vârsta de 13 ani şi ajuns apoi în marele Cluj-Napoca. Astăzi lucrează într-o companie germană de IT ca HR manager, un job dificil, cu multe bătăi de cap, spune el, dar care îi aduce şi multe satisfacţii. Nici pe departe însă la fel de mari precum cele din Grădina lu’ Ion, o pensiune la care a început să muncească din 2018 şi pe care a deschis-o în 2020.

    „Mi-am dorit un loc de linişte, pentru că în viaţă trebuie să ai şi un loc unde să te relaxezi, să te bucuri de natură, de socializare, pe scurt – un loc care să-ţi dea o stare de bine. Totul este făcut diferenţiat, fiecare cameră este distinctă, iar decoraţiunile sunt unicat.” Sursa de inspiraţie pentru camerele pensiunii a fost chiar copilăria lui Ionuţ.

    Încăperile au denumiri diferite şi poveşti întocmai. Una dintre ele este Camera lu’ Mărie, cu coroniţă de lavandă şi mirosuri ameţitoare. E doar o bucăţică din proiectul mai mare, care are şi el o poveste aparte. „Când am terminat facultatea, tatăl meu mi-a zis: «Copile, ce maşină să-ţi iau?», iar eu i-am răspuns: «Tată, mie nu-mi trebuie maşini.

    Dacă vrei, fă-mi o casă!». A plâns atunci când a auzit, a adus meşteri şi a ridicat casa, mult mai mică decât e acum. Atunci ştiam că acea casă o să fie transformată într-o casă de oaspeţi. Vreau să le ofer turiştilor o experienţă, vreau să-i duc pe cărările pe care am fost eu cu laptele-n spate, să le arăt peisajele, să bea apă minerală direct din pământ, din grădina mea, să stea în hamace şi să se legene sub cântecul păsărilor. Vreau să vadă şi să simtă linişte. Sper să reuşesc.”

    Ionuţ Simon a plecat de mai bine de 20 de ani din satul natal, însă nu a putut părăsi cu mintea şi sufletul grădina copilăriei şi aşa a ajuns să ridice aici pensiunea. Şi-a vândut apartamentul din Cluj-Napoca după ce deja investise 170.000 de euro şi nu mai avea resurse pentru a continua şi a termina amenajările. Iar de la deschidere încoace a continuat să investească în dotări şi o face în continuare. Anul acesta, şi-a propus să pună în funcţiune un jacuzzi de exterior, saună, o masă de ping pong şi chilling spot (zonă de relaxare) în grădină.

    Ionuţ Simon, proprietarul Grădina lu’ Ion: Am o nouă idee de afaceri în turism, foarte diferită de cea pe care am creat-o deja. Pentru asta caut un investitor. Proiectul se ridică la peste 450.000 de euro.

    În Grădina lu’ Ion, un refugiu pentru dorul de copilărie al lui Ionuţ, din care a păstrat o mulţime de frânturi. „Sania din Camera lu’ Ion este sania pe care m-a adus bunicul meu de la spital când m-am născut. Sania mai mică este cea cu care mergeau bunicul şi tata după lemne în pădure. Paturile au fost făcute după modelul porţilor pe care le-am avut în curte. Balcoanele sunt exact ca acelea pe care le avea casa veche a străbunicilor.

    Funiile de la casa scărilor au fost împletite de bunica mea.” Coarnele de cerb le-a făcut bunicul din partea mamei lui Ionuţ, iar ţolurile (covoarele) de pe jos şi din spatele paturilor au fost realizate handmade de bunica şi mama lui, care şi-au pus „semnătura” şi pe păturile de lână şi ştergătorile de la farfurii. Farfuriile provin de la străbunica lui Ionuţ Simon şi au peste 100 de ani vechime.

    „Oraşul Vişeu de Sus are o încărcătură istorică şi culturală de o valoare impresionantă, datorată în principal poziţiei geografice favorabile, fiind situat din punct de vedere etno-cultural la confluenţa dintre Valea Vişeului şi Valea Vaserului, la limita unor zone de interes turistic şi intersecţia unor trasee şi circuite turistice deosebit de importante: Valea Vaserului alături de mocăniţă, Valea Vişeului, Valea Izei, Parcul Natural Munţii Maramureşului. Vişeu de Sus este una din cele mai noi staţiuni din România, recunoscută oficial în 2011”, spune Ionuţ Simon. Evoluţia Vişeului de Sus ca localitate urbană este legată de exploatarea lemnului şi de caracterul multicultural al locuitorilor săi.

    O legendă locală, adaugă Ionuţ Simon, spune că localitatea ar fi fost întemeiată de un tăietor de lemne al cărui fiu a murit lovit de un lemn în pădure. În amintirea fiului său, acesta a construit o biserică pe locul tragicului accident, iar în jurul bisericii ar fi crescut apoi şi localitatea numită la început „Între Râuri”, pentru că se întindea între râul Vişeu şi Vaser.

    Cum Vişeu de Sus este una dintre cele mai vizitate zone din Maramureş, Ionuţ Simon se gândeşte acum la un nou proiect turistic, pentru că nevoia de cazare acolo este încă foarte mare. „Am o nouă idee de afaceri în turism, foarte diferită de cea pe care am creat-o deja. Pentru asta caut un investitor. Proiectul se ridică la peste
    450.000 de euro.”

    Până atunci, Ionuţ se concentrează pe ce a reuşit deja să facă la Grădina lu’ Ion, unde au ajuns şi turişti din Anglia, Spania, Franţa sau Canada. Majoritatea turiştilor a fost însă din România, mai ales că pensiunea şi-a deschis uşile în plină pandemie, când posibilităţile de călătorie erau limitate. Chiar şi aşa, peste
    700 de persoane au ajuns în proiectul turistic al lui Ionuţ Simon de la deschidere până astăzi. Tarifele de cazare încep de la 260 de lei şi ajung la 480 de lei pe noapte, iar turiştii pot, pe lângă bucuria de a se relaxa într-un spaţiu amenajat în cel mai autentic stil, să facă plimbări cu căruţa sau chiar să meargă la cinema în aer liber. „Anul trecut a fost unul foarte bun şi trebuie să ţinem cont că, în extrasezon, pensiunea este deschisă doar în weekenduri. În timpul sezonului, adică perioada mai-octombrie, rata de rezervare a fost de 98%”, spune Ionuţ Simon.
     

     

  • Locul superb din România care se dezvoltă tot mai tare. Turismul trezeşte la viaţă vechi comunităţi care până acum câţiva ani erau aproape inexistente

    Dacă până acum atenţia turiştilor în căutare de autentic a fost atrasă de satele săseşti, Delta Dunării se conturează ca un pol de creştere semnificativ. Implicarea comunităţilor locale, protejarea trăsăturilor arhitecturale care definesc regiunea şi bogăţia gastronomică  readuc pe radarele călătorilor o zonă cu o diversitate naturală imposibil de egalat. Iar rezultatele se văd.

    Mici comune, care acum câţiva ani nici măcar nu erau cunoscute în peisajul turistic local, au răsărit şi pot fi exemplul potrivit despre cum ar trebui făcută ospitalitatea în România, dar şi cum ar putea excela turismul local având o strategie de promovare care să atragă cât mai mulţi turişti străini. Delta Dunării, cunoscută pentru bogăţia naturală, se dezvoltă din punct de vedere turistic, dar respectând în mare măsură valorile culturale şi naturale ale locului. Jurilovca este exemplul de comună din judeţul Tulcea despre care nu auzise multă lume în urmă cu câţiva ani, însă autorităţile locale au identificat potenţialul turistic al zonei.

    „Merg de doi ani în Jurilovca şi cred că este unul dintre cele mai frumoase sate din câte am văzut. Este atât de rară experienţa unui sat îngrijit la noi, cu flori în faţa caselor, cu locuinţe care au acelaşi fir estetic, încât plimbarea în sine pe aici este revigorantă. Faţă de satele săseşti, aici ai o comunitate de oameni de-ai locului, lipoveni, autentică, frumoasă, cu tradiţii vii. Ai lacul Razim lângă, Gura Portiţei şi marea la 20 de minute cu barca şi nişte crâşme la care am mâncat cel mai bun peşte şi raci fierţi, încât sunt puţine motive pentru care să nu revii. Şi se vede că nu sunt singura care gândeşte aşa doar uitându-te la casele care se renovează sau străzile care se refac”, spune Roxana, unul dintre turiştii care au redescoperit recent Jurilovca.

    Marian Sterea, fotograf, investitor în Jurilovca, iniţiatorul proiectului Lipovenesc: „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a ruşilor lipoveni, păstrează tradiţiile, dar este şi o comună foarte bine îngrijită. Duminica satul se colorează, când toţi se duc la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe străzi e plin de culoare”

    Ion Eugen, primarul comunei Jurilovca, spune că la dezvoltarea turistică a contribuit semnificativ comunitatea locală, însă munca de convingere a oamenilor să facă şi o activitate turistică a fost de lungă durată. „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face şi altceva pe lângă pescuit, astfel încât să îşi asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de peşte, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm aşa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor.

    Dezvoltarea comunei a început când localnicii şi-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turişti. La început erau foarte sceptici şi nu înţelegeau de ce ar veni turiştii în Jurilovca”, spune Ion Eugen. Dar turiştii au venit. Jurilovca avea în 2012 doar 61 de locuri de cazare, pe când anul trecut numărul acestora a crescut de peste şase ori până la 383 locuri în care se pot caza turiştii. Interes de investiţii există în continuare, spune primarul comunei, având în vedere numărul în creştere a solicitărilor privind certificatele de urbanism. Jurilovca se mai poate mândri şi cu Gura Portiţei, un sat pescăresc care face parte din comună.

    Gura Portiţei este graniţa dintre Delta Dunării şi Marea Neagră, unde s-a construit un sat de vacanţă cu căsuţe pe nisip de un albastru specific zonei. Satul a reuşit datorită amplasării sale să atragă din ce în ce mai mulţi turişti în ultimii ani. În pofida acestui lucru, capacitatea de cazare a scăzut de la 132 de locuri de cazare în 2012, la 87 de locuri. Însă, primarul din Jurilovca spune că în perioada 2022-2023, satul de vacanţă Gura Portiţei se va extinde cu 120 de camere, o investiţie de circa 10 mil. euro. Comunitatea locală şi tradiţiile zonei sunt cele mai bune cărţi de vizită ale zonei, iar cel mai bine au putut fi ilustrate aceste lucruri de către doi fotografi, foşti orăşeni care au găsit în Jurilovca o a doua casă.

    Marian şi Daniela Sterea, doi fotografi de profesie din Constanţa, au început în 2018 construirea unei case în stil vechi lipovenesc. La acea vreme, cei doi au achiziţionat circa 5.000 mp de teren în Jurilovca, unde se afla şi o casă veche construită la sfârşitului secolului XIX şi pe care au de gând să o recondiţioneze. Tot procesul construirii a fost documentat de către cei doi, iar pozele au ajuns pe pagina Lipovenesc de pe Instagram. „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a ruşilor lipoveni, păstrează tradiţiile, dar este şi o comună foarte bine îngrijită.

    Duminica satul se colorează, când toţi se duc la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe străzi e plin de culoare”, descrie Marian Sterea, iniţiatorul proiectului Lipovenesc. Marian Sterea spune că nu sunt singurii care au dat oraşul pentru Jurilovca, iar câţiva prieteni le-a urmat exemplul şi în anumite perioade vin în comuna tulceană pentru a lucra remote. Pe lângă tradiţii, Jurilovca a reuşit să creeze o poveste şi tocmai acest lucru este, poate, cel mai important pentru atragerea turiştilor. România, la nivel naţional, are nevoie de o poveste pentru a se putea dezvolta din punct de vedere turistic. Astfel de exemple precum este Jurilovca mai există în Delta Dunării, dar şi în zona Transilvaniei.

    România nu poate excela la turismul estival sau la cel de schi, având competitori cu tradiţie în domeniu precum sunt Bulgaria, Turcia, Grecia şi Austria, însă se poate mândri cu zonele rurale încă neatinse de peisajul modern, ceea ce ar putea fi biletul câştigător pentru turismul local şi şansa ca România să se poziţioneze ca lider la nivel european. „Noi putem să fim lideri europeni la acest tip de turism. Ar fi dezirabil să construim puţin şi bine, adiacent spaţiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spaţii de cazare, nu aşa se face un turism sustenabil”, a spus Dragoş Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării, în cadrul emisiunii emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

    Ion Eugen, primar, Jurilovca: „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face şi altceva pe lângă pescuit, astfel încât să îşi asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de peşte, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm aşa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor. Dezvoltarea comunei a început când localnicii şi-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turişti. La început erau foarte sceptici şi nu înţelegeau de ce ar veni turiştii în Jurilovca.”

    Delta Dunării nu are o infrastructură turistică foarte bine dezvoltată, existând puţine unităţi de cazare cu capacităţi mari, însă farmecul locului este creat tocmai de micile comunităţi locale care încă păstrează tradiţiile, dar şi de cadrul natural şi biodiversitatea Deltei. În ultimii ani, iniţiativele antreprenoriale, cât şi asociaţiile locale au reuşit să promoveze Delta Dunării astfel încât numărul turiştilor să crească, iar toate eforturile depuse de către toţi jucătorii implicaţi au dat roade. România nu are o strategie de promovare turistică la nivel naţional, iar atragerea turiştilor străini este încă o problemă cu care se confruntă sectorul, însă ce ar putea face autorităţile centrale ar fi să se uite către cea mai estică zonă a ţării şi să pună în aplicare la nivelul întregii ţări. Pentru a se putea dezvolta şi mai mult zona Deltei Dunării este nevoie de noi capacităţi de cazare, însă construirea unor hoteluri sau pensiuni noi trebuie să respecte arhitectura zonei, dar şi să ţină cont de restricţii având în vedere că este o rezervaţie naturală, parte din patrimoniul mondial al UNESCO. Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, care se bazează pe un parteneriat public – privat şi care are ca obiectiv promovarea şi dezvoltarea zonei, spune că interes de investiţii există în continuare, însă Delta Dunării nu are nevoie de un turism de masă, ci mai degrabă de nişă, tocmai de aceea interesul este mai mare pentru construirea unor mici capacităţi de cazare. „Zona în sine nu permite construirea unor capacităţi mari de cazare, doar mici pensiuni, poate doar în Sulina şi Sfântu Gheorghe s-ar putea construi hoteluri mari. Avem o dezvoltare din ce în ce mai mare, dar trebuie să avem mare atenţie la modul în care se construieşte şi reabilitează”, atenţionează Cătălin Ţibuleac. El precizează faptul că turismul în Delta Dunării nu reprezintă doar o cazare şi o masă, ci e mai mult de atât, iar investitorii ar trebui să ţină cont de acest lucru. „Sunt localităţi care înainte nu erau cunoscute, dar au venit cu o ofertă turistică atractivă, au oferit şi altceva pe lângă cazare şi masă, oamenii se pot plimba cu caiac-canoe, sunt lucruri care apar ca noutate în peisajul Deltei”, spune el.

    Dorinţă de investiţii în Delta Dunării există, însă este nevoie de un capital financiar mult mai mare faţă de o dezvoltare într-o altă zonă a ţării, spune Dragoş Cătălinoiu Gociman, proprietarul platformei viziteazadelta.ro, unde sunt listate unităţi de cazare. „Vorbim de o investiţie cel puţin dublă, pentru că e nevoie de staţii de epurare, filtrarea apei, mijloace de transport, transportul materialelor, care este mai scump decât în mod normal. Investiţiile mari în Deltă sunt cele mai profitabile. Cu toate acestea, nu se poate investi în hoteluri mari pentru că nu există pământ, dar majoritatea investitorilor au optat pentru locaţii aerisite”, spune Dragoş Cătălinoiu Gociman. El precizează că Delta Dunării are nevoie de noi capacităţi de cazare, însă de forma unor complexuri de căsuţe. Delta Dunării va cunoaşte o dezvoltare şi anii următori, însă temerile activiştilor de mediu sunt că flora şi fauna Deltei ar putea fi ameninţate de noile construcţii şi numărul în creştere de turişti. Însă, exemplul pe care autorităţile statului ar trebui să îl urmeze este cel al satelor care au devenit o destinaţie turistică, dar nu şi-au pierdut din valoarea naturală şi culturală din cauza activităţilor turistice. Unul dintre antreprenorii care are în plan investiţii în Delta Dunării este Mohammad Murad, unul dintre cei mari mari proprietari de hoteluri din ţară. El urmează să investească circa 15-20 mil. euro într-un complex turistic destinat familiilor, care va avea şi o zonă de agrement.

    Dragoş Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării: „Ar fi dezirabil să construim puţin şi bine, adiacent spaţiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spaţii de cazare, nu aşa se face un turism sustenabil.”

     

  • Grand Hotel Italia, cel mai mare hotel de cinci stele din Cluj-Napoca: Vom deschide un centru spa ca să atragem mai mulţi turişti

    Grand Hotel Italia, hotelul de cinci stele din Cluj, parte a lanţului italian Select Hotels Group, a operat anul trecut la un grad mediu de 50% şi a finalizat cu afaceri de 13 mil. lei, potrivit oficialilor hotelului.

    „Sperăm la un an mai bun anul acesta, am bugetat afaceri în creştere cu 18-20% faţă de anul trecut. Vom deschide centrul spa ca să atragem mai mulţi turişti. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de metri şi investiţia este estimată la un milion de euro“, a spus pentru ZF Simion Prunean, administratorul hotelului şi acţionar minoritar, cu un pachet de 5%.

    Grand Hotel Italia, cu o capacitate de 187 de camere, dar şi 14 săli de conferinţă se întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 mp. Hotelul a fost deschis în 2011 în urma unei in­ves­tiţii de peste 20 mil. euro făcută de familia de italieni Batani, care controlează mai multe unităţi hoteliere în Italia.

  • Hotelul plimbăreţ. Când şi unde se va deschide primul hotel cu camere care pot funcţiona independent şi pot fi mutate după bunul plac

    Hotelurile atrag turiştii cu dotările lor sau, mai nou, îi pot atrage cu mobilitatea, conform unui proiect al companiei americane Moliving, care propune hoteluri modulare. Mai precis, fiecare cameră este construită sub forma unui modul independent care poate funcţiona astfel sau fi unit cu altele şi mutat la nevoie.

    Fiecare modul poate fi conectat la reţelele de utilităţi sau poate funcţiona în absenţa acestora, fiind dotat cu panouri solare şi sistem propriu de reciclare a apei, scrie Dezeen.

    Primul astfel de hotel se va deschide în această primăvară într-o localitate din Valea Fluviului Hudson, Hurley. Operatorul său este Moliving, care caută parteneri pentru expansiune în SUA, precum şi în Europa, considerând soluţia sa potrivită pentru zonele unde numărul de turişti variază foarte mult în funcţie de perioada anului.

  • Gata bagajul?

    După cei mai grei doi ani din istoria sa, turismul îşi ia avânt şi se pregăteşte pentru un an cu rezultate similare cu cele din 2019, ultimul an de referinţă în această piaţă. Cererea early-booking pentru vacanţe începe să apară timid, însă anul acesta oferta va fi mai diversă, multe state îşi vor mai relaxa măsurile de restricţie, iar agenţiile de turism sunt optimiste. Operatorii din turism sunt de părere că 2022 va fi începutul sfârşitului celei mai dificile perioade pentru piaţa locală şi nu numai.

     

    Turismul a cunoscut cea mai dificilă perioadă din istorie, atât pe plan local, cât şi internaţional. Ultimii doi ani au reprezentant un rollercoaster, care i-a trecut pe operatorii din turism prin diverse stări şi emoţii. Provocările aduse de pandemie au determinat agenţiile locale de turism, care în mare parte sunt specializate pe vacanţe internaţionale, să îşi adapteze constant activitatea şi să găsească soluţii de supravieţuire. Rezolvările nu s-au lăsat aşteptate, iar pentru prima dată au fost introduse zboruri charter către destinaţii exotice, care înainte erau greu accesibile. Principalul criteriu de selecţie a destinaţiilor din ultimii doi ani s-a bazat pe restricţiile care se aflau în statele respective. Egipt, Zanzibar, Republica Dominicană, Kenya, Maldive, Seychelles şi Mauritius sunt doar câteva dintre destinaţiile pe care au mizat agenţiile de turism, dar care sunt destinaţiile acestui an? Egiptul a fost vedeta anului 2021, existând chartere din aproape toate aeroporturile din ţară către Hurghada sau Sharm el-Sheikh, cele mai populare staţiuni de pe tărâmul faraonilor.

    Dacă înainte de pandemie, existau oferte pentru Egipt doar pentru un sezon, în 2021 Egiptul a fost în ofertă pe tot parcursul anului. Pentru anul acesta părerile sunt împărţite, astfel că nici acum nu pot fi făcute previziuni foarte clare cu privire la cele mai solicitate destinaţii. O parte dintre jucătorii din piaţă sunt de părere că Egiptul îşi va păstra statutul de destinaţie vedetă, însă alţii consideră că odată cu redeschiderea ţărilor europene, locurile exotice vor scădea în preferinţele turiştilor. Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, este de părere că românii sunt nerăbdători să călătorească în Europa, iar destinaţiile de tipul Spaniei vor creşte semnificativ anul acesta.

    Egiptul a fost vedeta anului 2021, existând chartere din aproape toate aeroporturile din ţară către Hurghada sau Sharm el-Sheikh, cele mai populare staţiuni de pe tărâmul faraonilor. Dacă înainte de pandemie, existau oferte pentru Egipt doar pentru un sezon, în 2021 Egiptul a fost în ofertă pe tot parcursul anului.

    „Se vede şi se aude că povestea cu omicronul merge în jos, reapar multe destinaţii care existau şi înainte. Sunt de părere că cererile pe Egipt se vor diminua pentru că vor creşte alte destinaţii. Spre exemplu, anul trecut, mai ales de sărbătorile de iarnă 2020-2021, au fost foarte căutate destinaţiile exotice, au existat multe chartere, iar românii au mers unde au putut. Pentru sărbătorile de iarnă 2021-2022 cererea s-a diminuat pentru aceste destinaţii, nu au mers la fel de bine ca anul trecut pentru că au existat alternative de zbor”, explică Alin Burcea. El spune că cererea pentru vacanţe în Spania va creşte foarte mult anul acesta, având în vedere că au tot existat restricţii care nu le-au permis turiştilor să îşi petreacă concediile pe teritoriul spaniol. Paralela 45 înregistrează în această perioadă câteva cereri pentru vacanţa de vară din acest an, însă nivelul este sub 2019. Criteriile cele mai importante, de care încă ţin cont agenţiile chiar şi în acestă perioadă, luate în calcul atunci când sunt introduse diverse destinaţii sunt măsurile de restricţii din statele respective.

    „Anul 2022 va fi în continuare unul atipic pentru turism, însă probabil că la fel ca în anul anterior, marile câştigătoare vor rămâne destinaţiile care vor fi deschise şi vor avea condiţii de călătorie mai relaxate pentru români. Astfel, preconizez că Turcia va rămâne pe primul loc în opţiunea turiştilor noştri, urmată îndeaproape de Egipt şi Grecia”, spune Cristian Pandel, proprietarul turoperatorului Christian Tour. El este de părere că şi anul acesta Egiptul va fi în topul preferinţelor turiştilor români, alături de tradiţionalele Turcia şi Grecia. Destinaţia din Africa beneficiază de temperaturi ridicate, preţuri accesibile şi distanţă mică de zbor faţă de România, factori care ar contribui la păstrarea Egiptului în topul preferinţelor românilor pentru o bună perioadă de timp. „Independent de voinţa noastră ca touroperator, tarifele pachetelor de vacanţă vor suferi unele majorări datorate creşterii costurilor furnizorilor (cazare, zboruri, servicii la sol etc.)”, precizează Cristian Pandel.

    Cosmin Marinof, managing director al DerTour

    „Acum este perioada cu cele mai mici tarife, având în vedere că se aplică discounturile de early booking. După această perioadă, preţurile vor fi mai mari şi hotelurile bune se vor umple pentru că anul acesta va călători toată Europa, ne aşteptăm la o creştere foarte mare a cererii.”

    Cristian Pandel, proprietarul turoperatorului Christian Tour.

    „Anul 2022 va fi în continuare unul atipic pentru turism, însă probabil că la fel ca în anul anterior, marile câştigătoare vor rămâne destinaţiile care vor fi deschise şi vor avea condiţii de călătorie mai relaxate pentru români. Astfel, preconizez că Turcia va rămâne pe primul loc în opţiunea turiştilor noştri, urmată îndeaproape de Egipt şi Grecia.”

     

    Creşterea preţurilor se prefigura încă de la finalul anului trecut, mai ales pentru Egipt, care a început să primească, după mulţi ani de absenţă, turişti ruşi. Rusia nu a mai avut zboruri directe către Egipt de la incidentul din 2015, când un avion rusesc s-a prăbuşit în Peninsula Sinai în urma unui atac terorist, care s-a soldat cu moartea a peste 220 de persoane, printre care mulţi cetăţeni ruşi. Rusia era printre cele mai importante pieţe turistice pentru Egipt, iar din acel moment, turismul egiptean s-a aflat pe o pantă descendentă. Ruşii s-au întors în Egipt, iar preţurile vor suferi majorări, însă turoperatorii locali nu se aşteaptă la creşteri foarte mari. Christian Tour a vândut începând cu luna noiembrie a anului trecut pachete pentru vacanţele de vară din acest an. „Chiar şi acum la început de an, după sărbători, cererile pentru vacanţele de vară sunt tot mai multe. Până în prezent avem un total de aproximativ 12.000 pachete deja rezervate în regim early booking. Acest tip de rezervare aducând beneficii clienţilor, în sensul că pot alege dintr-o paletă variată de oferte, de unităţi de cazare sau date de călătorie, dar şi pentru că pot alege să achite eşalonat vacanţa. Primele date de călătorie aproape sold-out sunt cursele charter de imediat după începerea vacanţei de vară a elevilor, adică după 15 iunie, în destinaţii precum Antalya, Creta sau Hurghada”, spune Cristian Pandel.

    O cerere mare pentru vacanţele de vară înregistrată în această perioadă o are şi turoperatorul DerTour. Oamenii au rezervat cu 30% mai mult în această perioadă faţă de anul trecut, ceea ce poate să însemne că rezervările de tip early booking îşi revin treptat, un semnal pozitiv pentru turismul local. Cosmin Marinof, managing director al DerTour, este de părere că aşa cum Egiptul a devenit o destinaţie operabilă pe tot parcursul anului, vor mai exista destinaţii exotice care vor merge perioade mai lungi din an, dacă nu chiar tot anul. „Republica Dominicană are tendinţa de a deveni o destinaţie pe care o vom opera 4-5 luni pe an, Mexic la fel. Aşteptăm ca destinaţiile din sud-estul Asiei să devină iar operabile, cu puţine restricţii. Sunt doi ani de când nimeni nu a fost în aceste locuri, cu siguranţa va fi o cerere foarte mare”, explică el. Cu toate că nu există încă o cerere mare doar pentru o anumită destinaţie, un lucru este clar şi anume faptul că turiştii vor fi nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunare pentru vacanţele din acest an. Deschiderea mai multor pieţe turistice va duce la o cerere mai mare pentru destinaţiile populare, astfel că hotelierii vor creşte preţurile, iar cei care se grăbesc să îşi rezerve vacanţele vor beneficia de hoteluri mai bune, dar şi de preţuri mai mici dacă vor profita de reducerile de tip early booking ale agenţiilor.

    Spania va creşte foarte mult anul acesta, având în vedere că au tot existat restricţii care nu le-au permis turiştilor să îşi petreacă concediile pe teritoriul spaniol. Acum lucrurile s-au schimbat. Foto: jorge salvador/unsplash

    „Acum este perioada cu cele mai mici tarife, având în vedere că se aplică discounturile de early booking. După această perioadă, preţurile vor fi mai mari şi hotelurile bune se vor umple pentru că anul acesta va călători toată Europa, ne aşteptăm la o creştere foarte mare a cererii”, menţionează Cosmin Marinof. Şi pe segmentul de călătorii în scopuri de business se aşteaptă ca anul acesta cererea să crească, însă nu a început să apară. „Avem rezervări, dar nu foarte multe pentru că s-a schimbat comportamentul cumpărătorului, nu prea mai face rezervări cu foarte mult timp înainte. Pentru vacanţele corporate, cererea apare cu 2-3 săptămâni înainte de momentul călătoriei, momentan cererile sunt pentru primăvară, nicidecum pentru vară. Primim multe cereri de ofertă, dar nu se concretizează”, explică Codruţa Popescu, managing director, Go Travel, o agenţie de turism locală care îşi bazează activitatea pe segmentul corporate. Ea precizează că pentru anul acesta, cererea venită din partea de corporate va viza marile oraşe ale Europei. Anul acesta sentimentul de incertitudine va plana în continuare, însă nu la fel ca în ultimii doi ani. Turismul îşi va continua revenirea, începută anul trecut, iar şansele să fie atinse cifrele din 2019 sunt destul de mari, având în vedere apetitul crescut al românilor de a călători. Cu toate că părerile sunt împărţite cu privire la care vor fi destinaţiile acestui an, toţi operatorii spun la unison că va fi începutul sfârşitului restricţiilor de călătorie.

    Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45

    „Se vede şi se aude că povestea cu Omicronul merge în jos, reapar multe destinaţii care existau şi înainte. Sunt de părere că cererile pe Egipt se vor diminua pentru că vor creşte alte destinaţii. Spre exemplu, anul trecut, mai ales de sărbătorile de iarnă 2020-2021, au fost foarte căutate destinaţiile exotice, au existat multe chartere, iar românii au mers unde au putut. Pentru sărbătorile de iarnă 2021-2022 cererea s-a diminuat pentru aceste destinaţii, nu au mers la fel de bine ca anul trecut pentru că au existat alternative de zbor.”

     

  • Dispare definitiv cel mai mare hotel din România. Care este motivul şi ce vor să facă proprietarii cu clădirea

    Rin Grand Hotel, hotelul din sudul Bucureştiului, de lângă târgul de maşini Vitan, o investiţie de 60 mil. euro, care stârnea controverse la lansarea din 2017, când era anunţat ca „cel mai mare hotel din Europa“, s-a închis pentru turişti şi va fi convertit integral în apartamente.

    „Pandemia ne-a afectat foarte mult, gradul de ocupare şi veniturile s-au prăbuşit dramatic la Rin Grand Hotel, veniturile au scăzut cu 80%, am adus chiar bani de acasă. L-am închis şi transformăm ultimele camere ce funcţionau în regim hotelier în apartamente. Până în vara anului viitor vom finaliza această conversie“, a spus pentru ZF Ionuţ Negoiţă, proprietarul hotelului, fratele lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3. Anul trecut mai funcţionau în regim hotelier 480 din cele aproape 1.500 de camere pe care le avea la des­chidere hotelul.

    Ionuţ Negoiţă, fostul acţionar majoritar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti, cu afaceri în turism dar şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Capitală spune că se va concentra doar pe investiţii în zona rezidenţială. “În turism aşteptăm vremuri mai bune. Vom continua investiţiile pe rezidenţial”.

    La lansarea în 2007, fraţii Negoiţă erau încrezători că cele 1.460 de camere vor fi bine primate de piaţă şi că hotelul Rin Grand Hotel va deveni profitabil în doar câţiva ani. În 2012, doar o treime din capacitatea totală de cazare mai funcţiona în regim hotelier, restul fiind transformată în apartamente care au fost scoase la vânzare.

  • Schiul în România, misiune imposibilă pentru străini: Pârtiile mici, preţurile mari şi lipsa colaborării conturează peisajul turistic de iarnă

    România nu are potenţialul de a atrage turişti străini pasio­naţi de schi, principalele motive pentru care prac­ticanţii străini ai acestui sport nu vin în ţara noastră fiind că nu dispunem de o infrastructură dezvol­tată, dar nici de oferte atractive.

    România, cu una dintre cele mai mici rate de infec­ta­re din Europa în această perioadă, ar fi putut profita de ocazia de a atrage turiştii străini către staţiunile locale de schi, însă e un tren pe care ţara noastră l-a pierdut de prea mult timp.

    Preţurile mari practicate de către unii hotelieri în această perioadă, dar şi lipsa colaborării dintre autorităţi şi mediul privat se traduc printr-o proastă organizare, care este resimţită direct de către turişti.

    „Nu avem turişti străini în această perioadă, avem tarife foarte mari, programe ale turoperatorilor nu prea sunt, cum erau acum ceva ani. Pachete de schi organizate pentru România nu există în extern, poate doar pachete indi­vi­duale, dar sunt scumpe“, explică Ovidiu Tudor, pre­şe­dinte al Asociaţiei Incoming România, care reuneşte mai multe agenţii de turism care practică turism de incoming.

  • Un castel uitat de lume într-un sat din România a fost readus la viaţă de un conte cu o poveste desprinsă parcă din filme

    Un castel uitat transformat total după o investiţie de 1 milion de euro a pus din nou pe harta TURISTICĂ A ROMÂNIEI un sat din Covasna. Iniţiatorul acesteia? Un conte cu o poveste care pare desprinsă din vremurile de odinioară, când totul era mai simplu.

    Un castel uitat transformat total după o investiţie de 1 milion de euro a pus din nou pe harta TURISTICĂ A ROMÂNIEI un sat din Covasna. Iniţiatorul acesteia? Un conte cu o poveste care pare desprinsă din vremurile de odinioară, când totul era mai simplu.

    Într-un sat din judeţul Covasna, Micloşoara, un vechi castel construit în urmă cu aproape patru secole a prins iarăşi viaţă. Castelul, o fostă reşedinţă al familiei Kalnoky, o veche familie nobilă originară din Transilvania, a fost readus la viaţă de către contele Tibor Kalnoky, urmaşul familiei nobile. Întors în România în anii ’90, contele Tibor Kalnoky s-a stabilit acolo unde au locuit şi înaintaşii săi şi a hotărât să readucă la viaţă vechile construcţii transilvănene.

    Castelul din Micloşoara a fost construit în 1648, iar până în anii 1900 a aparţinut familiei Kalnoky. În 1939 clădirea a fost naţionalizată, iar ulterior a fost  recuperată de contele Kalnoky. Castelul a fost în întregime restaurat şi a fost decorat astfel încât să aducă aminte de viaţa din Transilvania de altădată, iar acum funcţionează ca un muzeu.

    „Noi avem o vedere holistică despre turismul local pentru că avem atât de multe aspecte inedite în România care ar trebui exploatate şi dezvoltate. Micloşoara este un mic sat cu 500 de locuitori, este foarte frumos, foarte vechi, într-un mediu natural care se îmbină cu un stil de viaţă ce nu se mai găseşte în altă parte în Europa. Aici am făcut casele de oaspeţi, care sunt precum un muzeu viu, am făcut şi un pub, iar castelul funcţionează ca muzeu care poate fi vizitat ca obiectiv turistic”, spune contele Tibor Kalnoky.

    În Micloşoara, contele deţine şi câteva case de oaspeţi, decorate în stilul tradiţional transilvănean care aduce aminte de viaţa de altădată din regiunea istorică. Casele au trecut printr-un proces amplu de recondiţionare, iar piesele de mobilier atât din casele de oaspeţi, cât şi cele din castel, sunt obiecte vechi, recondiţionate de către meşterii populari din zona Transilvaniei.

    „Nu numai cazarea este importantă, ci este important să existe şi activităţi astfel încât turiştii să ia parte la viaţa locală. Aici în Covasna sunt multe posibilităţi din punct de vedere natural precum Lacul Sfânta Ana, Cheile Vârghişului sau Lacul Albastru de la Racoş”, explică contele Kalnoky.

     

    Contele Tibor Kalnoky: „Noi vrem să ne reîntoarcem la rădăcinile simplităţii, acolo unde este esenţa vieţii.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Afaceri de la zero. Adina Fîntână a recondiţionat o casă veche şi a transformat-o în La Fontaine, o unitate de cazare din Hunedoara, care primeşte turişti din toate colţurile lumii

    ♦ Ideea businessului a pornit în urmă cu 12 ani, când antreprenoarea şi soţul ei au găsit clădirea şi au dorit să o valorifice, însă lucrările au început câţiva ani mai târziu, iar din luna iulie a acestui an La Fontaine a găzduit primii turişti.

    Adina Fîntână a recondiţionat o casă veche în stare avansată de degradare şi a transformat-o într-un loc în care turiştii se pot caza atunci când ajung în Hunedoara. La Fontaine a fost deschisă la sfârşitul lunii iulie, iar de atunci şi până în prezent, mulţi turişti străini  din aproape toate colţurile lumii i-au trecut pragul.

    Ideea businessului a început în urmă cu 12 ani, când Adina Fîntână şi soţul său au găsit clădirea în care acum funcţionează unitatea de cazare şi au vrut să salveze vechea clădirea.

    „Am cumpărat acea clădire şi nu am avut banii suficienţi pentru a face investiţia ca să putem merge mai departe. Ne-am gândit că singura şansă ar fi să accesăm fonduri europene. Am plecat de la această idee, am făcut proiectul, dar, din păcate, provocarea cea mai mare pe care am întâlnit-o a fost firma de consultanţă. Am ratat prima finanţare din această cauză, am reluat noi proiectul, am muncit eu şi soţul meu ca să putem depune proiectul. Între timp soţul meu a murit, a fost visul lui şi am fost pusă în situaţia de a merge mai departe cu acest proiect. Am reuşit să depun proiectul şi am primit şi finanţarea“, spune Adina Fîntână.

    Investiţia totală în business a fost de 600.000 euro, dintre care 200.000 euro au repre­zentat fondurile europene. Pensiunea are 10 camere care pot acomoda circa 24 de turişti.

    La momentul achiziţionării, clădirea se afla într-o stare avansată de degradare, iar tot ce s-a putut păstra au fost unii pereţi şi fundaţia, restul fiind recontruit, păstrând totuşi structura iniţială a construcţiei. Adina Fîntână a apelat la mai mulţi specialişti pentru a recondiţiona vechea casă astfel încât să fie păstrat stilul arhitectural pe care îl avea clădirea înainte.

    La Fontaine a fost deschisă anul acesta, într-o perioadă marcată de pandemie, însă succesul nu s-a  lăsat aşteptat, iar de atunci şi până în prezent, gradul mediu de ocupare a fost de 80%, însă în lunile de vară, cele mai aglomerate pentru turism, unitatea de cazare a fost ocupată în proporţie de 100%, astfel că deşi exista cerere, aceasta nu putea fi onorată.  Miruna Diaconu

    „În luna noiembrie ne aşteptam la o scădere a numărului de turişti, însă am avut un grad de ocupare de 80%, numărul turiştilor care au venit în vacanţă a scăzut, dar a fost compensat de numărul vizitatorilor veniţi în scopuri de business“, explică antreprenoarea.

    Pentru perioada sărbătorilor, unitatea de cazare va pregăti pachete, prin care le vor oferi turiştilor, pe lângă cazare şi mâncare, să ofere şi diverse activităţi pe care le pot face oaspeţii în zonă.

    „Pentru perioada care urmează avem cereri, ne-au sunat, ne-au căutat turiştii, dar le vom oferi pachete care vor fi finalizate în curând şi le pot cumpăra pentru perioada de Crăciun sau de Revelion. Un astfel de pachet va include şi serile festive, dar şi activităţi“, precizează ea.

    Pentru anul viitor, Adina Fîntână are în plan să consolideze businessul şi să facă pensiunea mai cunoscută. Dezvoltarea businessului nu se opreşte aici, iar antreprenoarea are în plan să investească în recondiţionarea unei mori vechi care se află pe acelaşi teren cu pensiunea, pentru a oferi un obiectiv turistic, având în vedere că este moara cea veche a oraşului. Investiţiile se ridică la 150.000 euro.

    Pentru primul an de activitatea, Adina Fîntână estimează venituri de 1 mil. lei. După consolidarea businessului, următoarele investiţii vor fi făcute în crama care se află la subsolul pensiunii.

    „Am avut câteva discuţii cu un mare producător de vinuri din România, ne-am dori să facem degustări şi toşi turiştii care vin la noi să aibă o poveste a vinului“, mai spune Adina Fîntână.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cât costă o vacanţă în perioada sărbătorilor? Iată cele mai căutate destinaţii de sezon

    În acest an, pachetele preferate de turişti nu mai sunt cele ieftine. Românii preferă variante de pachete turistice la hoteluri de 4 şi chiar 5 stele. Topul rezervărilor pentru sărbătorile de iarnă pe plan intern este condus de Valea Prahovei.

    Un studiu realizat de touroperatorul IRI Travel, cu ajutorul partenerilor revânzători din întreaga ţară, arată că s-a modificat mult comportamentul turiştilor români, atât faţă de perioada anterioară pandemiei, cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Dintre cei care nu mai pleacă în afară pentru vacanţă, 60% se vor orienta către staţiuni montane româneşti. Am primit foarte multe cereri de ofertă pentru staţiuni cu pârtii precum Azuga, Buşteni, Rânca şi Straja. De asemenea, pentru Poiana Braşov sunt foarte multe cereri anul acesta. Faţă de anul trecut, rezervările au început să se facă din septembrie, pentru vacanţa de iarnă, însă continuă şi în prezent, pe fondul situaţiei încă neclare, deşi rata de incidenţă COVID este cea mai mică din Europa. Ne aşteptăm la o relaxare, în perioada sărbătorilor”, declară Lucian Bădîrcea, CEO al touroperatorului.

    Până la această dată, nivelul de rezervare pentru perioada de Crăciun şi Revelion este de circa 70%, faţă de numai 25-30% în aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de 90-95%, cât era în aceeaşi perioadă din 2019.

    Pachetele preferate de turişti nu mai sunt cele ieftine, ci românii preferă variante de pachete turistice la hoteluri de patru şi chiar cinci stele.

    Topul rezervărilor pentru sărbătorile de iarnă, pe plan intern este condus de Valea Prahovei – în special Sinaia şi de Poiana Braşov, urmate de staţiunile balneoclimaterice Băile Herculane şi Băile Felix, respectiv de zonele de turism rural Bucovina şi Maramureş.

    Pe plan extern, Egiptul este pe primul loc, iar în topul cererii urmează vacanţele la ski în Bulgaria – Bansko şi Borovets, sau Austria şi Italia.

    Ca tipologie a turistului, marea majoritate a călătorilor este, în această perioadă, vaccinată şi posesoare a certificatului verde. Se observă o schimbare radicală, în sensul că acum turiştii sunt mult mai dispuşi să aleagă destinaţii mai îndepărtate, calde într-o mai mare măsură. Aceştia preferă în continuare all inclusive şi optează în special pentru hoteluri de minim 4 stele.

    De sărbători, turiştii aleg pachete cu toate mesele incluse, cu cine festive, cu acces la centre şi facilităţi de spa şi relaxare. Anul acesta, cu ocazia sărbătorilor de iarnă tarifele au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    De exemplu, Revelionul într-un hotel de 5 stele din Egipt, cu bilet de avion inclus, ajunge la 740 euro de persoană. Un Revelion la Sinaia, într-un hotel de 4 stele, costă 1.780 lei de persoană.