BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Cine sunt „ăştia”: Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.

    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Tânăra din Bârlad care şi-a investit toate economiile într-o carte

    „Am plecat de la o convingere personală: fericirea începe cu mine, deci doar învăţând să mă iubesc pe mine voi reuşi să-i iubesc pe cei din jur şi implicit viaţa. Plecând de la a explica modul în care funcţionează iubirea în relaţia bărbat – femeie, am creat ebookul «Iubirea celor singuri», o carte cu viziunea iubirii”, spune Oana Rotaru.

    Ebookul este o extensie a blogului personal al tinerei, unde abordează de asemenea subiecte legate de dezvoltare personală. Proiectul cărţii electronice s-a născut în 2018, iar lansarea a avut loc în 2019.

    „Investiţiile au fost la nivelul timpului personal, resursă pe care o consider având rolul cel mai valoros, dar şi implicit prin site, imaginea produsului şi campania de promovare. Am investit o parte din banii economisiţi lucrând ca florist pe timpul verii – 800 de euro”, mai spune Oana Rotaru.

    În 2020, ea vrea să lanseze şi un audiobook, dar şi un program pe platforma online care să introducă publicul în sfera autocunoaşterii. Cea mai mare parte a cititorilor cărţii electronice sunt femei.

    „Targetul îl reprezintă persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, 60% este format din public feminin. În esenţă, cei care au avut deja contact cu blogul sunt şi cumpărătorii ebookului. Ideea de bază pentru care doresc să citească ceea ce scriu este dorinţa de a înţelege un sentiment pe care cu toţii îl trăim, dar dintr-o perspectivă diferită, a generaţiei tinere.”

    Ebookul cu titlul „Iubirea celor singuri” costă 5,99 euro şi se cumpără direct de pe site-ul Oanei Rotaru.

    Autoarea cărţii s-a implicat, de-a lungul timpului, în diverse proiecte şi iniţiative pentru dezvoltarea personală, a tinerilor sau ajutorarea familiilor cu potenţial scăzut de a susţine educaţia copiilor. Vreme de patru ani, începând din 2015, Oana Rotaru a lucrat pentru Mireasa Group Bârlad, un business în organizarea de nunţi.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Chic Bijoux – producţie de bijuterii (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Ioana Susan, Sorin Buiac
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 650.000 de euro
    Prezenţă: online
    Afaceri de la zero
    Dezvoltare personală prin tehnologie 

    Wild Thing – organizare de excursii (Bucureşti)
    Fondatori: Paul Călin, Silviu Dragomir, Monica Călin
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 50.000 de euro
    Prezenţă: excursiile sunt organizate în România şi în străinătate

    Creative Pill – creaţie de design pentru produse tehnologice (Bucureşti)
    Fondatori: Vlad şi Dragoş Iorgulescu
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 500.000 de lei (109.000 euro)
    Prezenţă: în România şi în străinătate

    Fala Português – cursuri de limbă portugheză (Bucureşti)
    Fondator: Cristina Niţu
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 18.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti (la Institutul Cervantes)

    Toppik – distribuţie de produse cosmetice pentru persoanele cu probleme de cădere a părului
    (Cluj-Napoca)
    Fondator: Ioan-Adrian Danciu
    Investiţie iniţială: 2.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

  • Preţurile producţiei industriale au crescut cu 3,1% în septembrie faţă de anul trecut

    În septembrie 2019 faţă de septembrie 2018, eea mai mare creştere în cadrul marilor grupe industriale a fost înregistrată de industria bunurilor de uz curent cu un avans de 4,27%, industria bunurilor de folosinţă energetică a marcat o creştere de 3,6%, industria bunurilor de folosinţă îndelungată (3,35%), industria bunurilor de capital (3,27%), iar industria bunurilor intermediare a avansat cu 1,61%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 15 ani de Business MAGAZIN. Ce aşteptări au oamenii de afaceri de la următorii 15 ani de business în România?

    1. Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România şi pentru dvs.?

    Pentru noi – şi cred că suntem un bun etalon pentru business-urile din România – ultimii 15 ani au fost de maturizare, învăţare şi transformare. Au fost procese fundamentale, nu doar incrementale.

    Industria în care activăm a crescut spectaculos – de 25 de ori ca venituri. Sunt mai multe considerente: avansul tehnologic, talentul specialiştilor români, precum şi schimbările inerente care au intervenit în societate şi în comportamentul de consum sub efectul marilor giganţi – Amazon, Facebook, Google, Apple, care au redefinit standardul de servicii şi experienţă, stadiul incipient de digitalizare în care ne aflăm la nivel de ţară. Ultimii ani ne-au arătat că pariul pe care l-am făcut în 2007 a fost în direcţia corectă –  lumea se schimbă prin tehnologie. În mediul de business, tehnologia face diferenţa dintre profit şi pierdere.

    La momentul la care am fondat QUALITANCE, mediul antreprenorial de la noi părea la început, luând în considerare lipsa know-how-ului de management, a mentorilor, a investitorilor, a fondurilor de investiţii şi a surselor de finanţare. Pe de altă parte, la nivel internaţional, se dădea startul unei revoluţii tehnologice şi de experienţă de consum. În aceşti ani, noi am parcurs 5 etape de transformare – am trecut de la outsourcing la crearea de business-uri digitale prin tehnologii emergente precum inteligenţa artificială şi putem constata că însuşi mediul de business a fost într-un proces continuu de încercare, învăţare şi reinventare.

    1. Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru business-ul românesc?

    Astăzi nu mai există niciun dubiu că impactul tehnologiei va fi fundamental. 

    Vedem o accelerare în adoptarea tehnologiei şi în micşorarea distanţei faţă de societăţile cele mai avansate digital. Deja România a preluat leadership-ul digital în multe arii. De exemplu, noi, împreună cu BCR, am dezvoltat cea mai avansată experienţă digitală bancară din lume; dacă HSBC în Londra se mândreşte cu faptul că în aplicaţia lor pentru creditele ipotecare poţi discuta pe chat cu consilierul tău, BCR acoperă în formă digitală întregul proces de obţinere a unui credit ipotecar – de la început până la sfârşit.

    Este foarte probabil ca multe business-uri mari care nu vor adopta tehnologie să fie complet înlocuite de companii – mari sau mici – care vor folosi tehnologia pentru a crea experienţe, produse şi servicii complet noi şi eficienţă operaţională. Diferenţa de cheltuieli operaţionale dintre companiile digitale şi companiile paper-driven este uriaşă.

    La rândul lor, business-urile mici care nu vor adopta tehnologie vor fi absolut decimate.

    1. O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN.

    La mulţi ani, Business Magazin! Îţi dorim să rămâi barometrul business-ului din România şi să continui să aduci mai aproape poveşti din noul val, experienţe şi provocări antreprenoriale care să inspire.

  • 15 ani de poveşti din business. 15 ani de Business MAGAZIN

     

    Anca Bidian, CEO şi fondator, Kiwi Finance

    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    Ultimii 15 ani au fost cei mai consistenţi şi coerenţi ani de business din ultimii 30. Au fost anii de preaderare şi aderare la comunitatea europeană şi deci începutul formării unei economii de piaţă relevante. Pentru mine şi compania pe care o conduc, ultimii 15 reprezintă de fapt fondarea şi dezvoltarea Kiwi Finance, deci putem spune că am apărut şi am parcurs aceleaşi etape ca şi piaţa din România.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?

    Revoluţia tehnologică pe care tocmai o trăim schimbă cu totul regulile jocului, democratizează businessurile mari şi facilitează acceleratori pentru start-up-uri sau businessuri mici. În opinia mea de acum, în 8-10 ani mediul de afaceri şi lumea va juca după cu totul alte reguli şi va arăta mult diferit faţă de cum arată astăzi. Nu mai mult, nu mai mare, ci diferit.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN

    Pentru mine Business MAGAZIN reprezintă siguranţă şi continuitate. Este publicaţia care a supravieţuit fără compromisuri editoriale şi care a inovat fără să se schimbe fundamental. O citesc cu aceeaşi încredere ca la început şi ca în toţi aceşti 15 ani care au trecut. Felicitări întregii echipe şi tuturor celor care au contribuit de-a lungul timpului şi îi doresc mulţi, mulţi ani de acum înainte, cel puţin la fel de frumoşi. Business MAGAZIN premiază succesul, dar este ea însăşi o poveste de succes care merită un astfel de premiu. Constant în ultimii 15 ani, felicitări!

    Loredana Butnaru, general manager, Miele România
    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    Ultimii 15 ani au fost extrem de interesanţi pentru oricine a experimentat businessul în întreaga perioadă. Au fost ani de schimbare, de tranziţie, de haos, de şoc, atât pozitiv cât şi negativ, plini de imprevizibil. Eu i-aş descrie ca interesanţi, captivanţi, deoarece îmi plac foarte mult schimbarea, provocările şi neprevăzutul, deci au fost ani pe gustul meu. Poate singurul meu regret este că am plecat în Londra, în 2006, în plin boom economic şi m-am întors în 2009, în plină criză, deci am pierdut doi ani de glorie ai economiei româneşti. A nu se înţelege că regret experienţa la Londra, doar că, dacă aş fi putut, aş fi ales altă perioadă. Îmi aduc aminte că veneam în ţară cam la 2-3 luni şi observam cum lucrurile evoluau chiar şi în acest interval extrem de scurt. Dacă mă uit strict la industria în care activez, schimbările au fost majore, puţini dintre cei aflaţi „sus” la momentul respectiv mai există astăzi. S-a schimbat mentalitatea, s-au schimbat valorile, am învăţat multe şi începem să ne apropiem de Occident din punctul de vedere al businessului. Chiar şi economic, direcţia este de a ne apropia de Vest cât mai mult şi acesta este un lucru normal şi minunat. Cred că, în 15 ani, mediul de business românesc a evoluat mult. Chiar dacă poate sună ciudat, criza ne-a educat şi ne-a cizelat, a ajutat la procesul de maturizare a mediului de business şi a economiei româneşti. Ca om de business, cred că impactul personal se vede cel mai bine în astfel de economii şi în astfel de perioade, iar eu mă simt norocoasă că am experimentat aceste vremuri. Dacă ar fi să compar 2004 cu 2019, din punctul meu de vedere, progresul, atât în business, cât şi în economie, este semnificativ.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Cred că vor fi ani buni, de selecţie a valorilor, atât umane cât şi de brand. Da, poate ne vom confrunta cu o încetinire a creşterii economice, poate cu o criză, deoarece economia românească nu este independentă şi evident că suntem afectaţi de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, însă nu prevăd şocuri majore, de proporţiile celor din 2008-2009. Ce-i doresc businessului românesc: profesionalism, o reducere a grandomaniei, bun simţ, corectitudine şi calitate. Restul lucrurilor vin de la sine.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Ani mulţi şi cât mai multe poveşti de succes!

    Alin Burcea, CEO, Paralela 45
    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    Ultimii 15 ani au avut o parte bună, când se vindea orice, o parte dificilă, anii de criză economică 2009-2011, revenirea din 2012-2015 şi creşterea dintre 2016 şi 2019. Din 2008 până azi am dublat volumul de vânzări, de la 28 de milioane de euro la aproape 70 de milioane de euro în 2019. Au fost ani cu provocări multiple, dar şi ani de dezvoltare. Am dezvoltat reţeaua naţională, avem 50 de agenţii proprii şi în franciză. Am dezvoltat partea de online, portalul de vacanţe şi vânzarea online, ca urmare a unor investiţii de câteva sute de mii de euro.
    Anii care vin sunt pentru noi ani de consolidare şi maximă atenţie la provocările care urmează.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Următorii 15 ani vor avea multe incertitudini. După trei ani de centru-stânga, cu măriri de salarii în sectorul public pe care le consider aberante şi care au creat dezechilibre între sistemul bugetar şi cel privat, va urma o perioadă liberală, de dreapta, care se va remarca în primul rând prin reduceri şi corecţii. La această situaţie internă se adaugă şi multe incertitudini externe.
    România s-a dezvoltat economic mult în ultimii ani şi ar fi bine să urmeze o perioadă de aşezare, de consolidare a afacerilor.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Următorii 15 ani să vă găsească la fel de creativi şi curioşi în a descoperi şi împărtăşi cititorilor modele pentru societate, businessuri create cu pasiune, încăpăţânare şi efort susţinut. Temele pe care le abordaţi sunt de un real interes pentru fiecare dintre noi, indiferent că sunt din România sau din lumea largă. Vă urez, aşadar, o echipă şi mai consolidată, şi mai eficientă, să realizaţi conţinut la fel de relevant pentru noi, cititorii voştri, şi evenimente de referinţă în România.

    Rucsandra Hurezeanu, CEO şi fondator, Ivatherm
    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    Piaţa produselor cosmetice de farmacie din România a crescut constant în ultimii 15 ani. Make-up-ul e în declin, dar skin care-ul e în ascensiune deoarece consumatorii vor piele sănătoasă, atît în România, cât şi la nivel global. Ecosistemul de business se schimbă şi el dramatic în ultimii ani. Valoarea unei companii e dată şi de numărul de urmăritori pe Instagram. Inteligenţa artificială schimbă parametrii în care facem business. Avem în industria noastră exemple de start-up-uri create de vedete şi care cu ajutorul social media au vîndut milioane de euro încă din prima lună de la lansare. Sustenabilitatea e o preocupare nouă şi reală a industriei, ca şi diminuarea amprentei de carbon. Evoluţia noastră pe piaţa din România a fost ascendentă, organică, astăzi avem 10% cotă de piaţă şi suntem în primii patru jucători între brandurile de farmacie. Creşterea spectaculoasă a început însă acum trei ani, când am început internaţionalizarea brandului pe alte pieţe. Astăzi Ivatherm este vîndut în farmaciile din 13 ţări în Europa, Asia şi Orientul Mijlociu. Suntem bucuroşi că activăm într-o industrie extrem de dinamică. România e încă o piaţă mică la nivel european şi comparativ cu vecinii ei, dar e în creştere. Femeile românce sunt frumoase şi au ritualuri de îngrijire din ce în ce mai sofisticate.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Următorii 15 ani vor fi din ce în ce mai buni, în primul rînd datorită creşterii puterii de cumpărare şi a dimensiunii clasei medii. În acelaşi timp, odată cu creşterea incidenţei alergiilor şi pielii sensibile din cauza stresului, poluării şi alimentaţiei nepotrivite, consumatorii se vor îndrepta din ce în ce mai mult spre produse sigure şi eficiente, testate clinic pentru a nu produce alergii. Iar locul cel mai sigur va fi întotdeauna farmacia, piaţă pe care activăm, cu potenţialul cel mai mare.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Citesc cu mare plăcere Business Magazin! La mulţi ani! Continuaţi să fiţi o sursă de informare şi promovare a valorilor businessului românesc!

    Alexandru Bratu, country manager, JYSK România şi Bulgaria
    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    Au fost extrem de diferiţi faţă de primii 15 ani de după Revoluţie, în sensul că abia după anul 2004-2005 lucrurile au început să se mişte în direcţia corectă, după o tărăgănare şi o lentoare a businessului ancorat încă în principiile economiei de stat. Pentru mine, personal, au fost precum un roller-coaster. Sunt foarte bucuros că am avut şansa istorică de a fi martorul direct al transformării retailului românesc, de la stadiul de magazin universal orăşenesc la unităţi dotate cu terminale mobile şi aplicaţii integrate de ultimă oră.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Eu îmi doresc o creştere substanţială a micilor afaceri de familie, avem nevoie de mulţi antreprenori locali, de dezvoltarea capitalului local, dar şi de educarea antreprenorilor – şi nu modelul de business în care proprietarul centrează şi tot el dă cu capul, în care se pricepe la orice, iar restul sunt pe post de asistenţi. Dezvoltarea păturii de mijloc formate din aceste businessuri de familie este esenţială pentru sănătatea economiei româneşti, pentru creşterea independenţei faţă de capitalul străin şi promovarea valorilor reale ale societăţii şi produselor locale.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Să rămână alături de business, să fie imparţială, precisă şi neiertătoare acolo unde este necesar, să sancţioneze incompetenţa şi impostura şi să pună lumina reflectoarelor pe cei care merită. Business Magazin este parte din dezvoltarea retailului din ultimii 15 ani, a mers pas la pas alături de noi, toţi cei implicaţi în business, ne-a fost sprijin şi a fost sursă de informaţii şi de inspiraţie.

    Victor Cãpitanu, managing director şi cofondator, One United Properties

    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?I-aş descrie ca fiind excepţionali, pentru că România s-a dezvoltat fantastic în ultimii 15 ani. Şi pentru noi, One United Properties, au însemnat ani în care am reuşit să ne impunem pe piaţa imobiliară de lux şi, recent, inclusiv pe segmentul office. Am încercat şi am reuşit să inovăm atât în ceea ce priveşte conceptul de rezidenţial şi mixt, dar şi în ceea ce priveşte practicile de construcţie, care au ca rezultat clădiri eficiente din punct de vedere energetic, durabile şi sănătoase din punctul de vedere al mediului.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Îmi doresc să fie cel puţin la fel şi sunt sigur că România şi businessul românesc se vor dezvolta formidabil. Avem încă multe lucruri de schimbat şi dezvoltat aici faţă de restul Europei sau alte state mai avansate, însă potenţialul uman si creativ al românilor este unul deosebit. Folosirea la maximum a acestora nu poate decât să aducă plusvaloare lucrurilor pe care le creăm.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Vă doresc să aveţi un content cât mai atractiv, care să creeze dependenţă!

    Dorin Pena, director general, Cisco România

    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?

    Au fost 15 ani extraordinari, în care am avut foarte multe realizări şi am învăţat multe lucruri – atât din reuşite, cât şi din eşecuri. În ceea ce priveşte compania noastră, am avut un impact pozitiv asupra societăţii, prin dezvoltarea a două direcţii pe care le considerăm esenţiale: educaţia şi transferul de tehnologie. Am construit o echipă entuziastă, profesionistă şi muncitoare, şi o comunitate (clienţi şi parteneri) stabilă şi de încredere.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    E dificil să dau predicţii pentru următorul an, iar pe următorii 15 ani e aproape imposibil. Mi-aş dori ca businessurile şi oamenii să îmbrăţişeze tehnologia din ce în ce mai mult şi să o folosească în scopuri constructive. Businessul românesc are un potenţial extraordinar, atâta vreme cât punem accent pe profesionalism, construcţie sănătoasă şi muncă. Mi-aş dori ca România să devină un centru de servicii de tehnologie cu valoare adăugată mare, în care se inovează şi care, în acelaşi timp, este sprijin şi pentru dezvoltarea ţării.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Ca şi până acum, continuaţi să oferiţi informaţie de calitate şi să menţineţi un standard ridicat de profesionalism în presa de business.

    Amalia Buliga, CEO, Diverta

    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?

    Inovaţia a schimbat lumea afacerilor în ultimii 15 ani.  Au fost mari schimbări tehnologice care şi-au pus amprenta asupra mediului de business local. Social media, metode de plată avansate, livrare rapidă şi zeci de noi modalităţi de abordare a clienţilor care au determinat consumatorii să cheltuiască mai mult.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Lumea se confruntă cu schimbări la o viteză şi cu o intensitate care de multe ori pare fără precedent. Inteligenţa artificială şi noi tehnologii vor influenţa procesele actuale de furnizare de servicii şi produse, indiferent de ce ne rezervă viitorul: colaps economic sau boom. Cu alte cuvinte, agilitatea va câştiga, iar boomul tehnologic va modela mediul de business. Tehnologia va juca, fără îndoială, un rol major şi în viitorul retailului. Cu ajutorul AI şi big data retailul ar putea deveni mult mai anticipativ. Brandurile vor cunoaşte nevoile, dimensiunile şi preferinţele exacte ale consumatorilor şi vor furniza automat produsele de care aceştia au nevoie. Astfel, retailul se va îndrepta spre o abordare mai experimentală.  Cumpărăturile vor rămâne în continuare o experienţă socială, deoarece un algoritm ar putea alege produsul perfect, dar nu va putea asculta un client care îşi exprimă emoţia.

    Vladimir Sterescu, country manager, CGS România

    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    În urmă cu 15 ani asistam încă la o aşezare a mediului de business românesc. Prin comparaţie, astăzi macrostabilitatea sistemului financiar este mult superioară, ceea ce asigură mediului de afaceri o predictibilitate ridicată. În această perioadă am asistat şi la o răsturnare de forţe în ceea ce priveşte piaţa muncii. Dacă în urmă cu 15 ani aceasta era mai degrabă marcată de un exces de forţă de muncă şi un deficit de cerere, astăzi lucrurile stau complet diferit. Majoritatea businessurilor se confruntă cu o adevarată provocare când vine vorba de atragerea şi retenţia angajaţilor, lucru ce este alimentat şi de exodul accelerat din ultimii 10 ani al forţei de muncă locale. Dacă ar fi să ne uităm la mediul de afaceri, în urmă cu 15 ani concurenţa era mult mai redusă faţă de astăzi. Existau o serie de industrii aproape neexploatate, cum era şi cea de outsourcing, iar orice idee nouă implementată în România avea şanse foarte mari să devină un succes. Astăzi concurenţa s-a accentuat în mai toate zonele de business, iar când vine vorba de piaţa de outsourcing lucrurile s-au schimbat drastic. Astfel, România a devenit unul dintre principalii furnizori europeni de servicii de business process outsourcing (BPO), cu tarife care au dovedit o tendinţă de creştere în ultimii ani, dar a rămas în acelaşi timp foarte competitivă la nivelul calităţii serviciilor.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    După părerea mea, următorii 15 ani vor fi marcaţi de o aşezare şi mai mare a mediului de afaceri şi de o adaptare a acestuia la noile tendinţe internaţionale. România urmează, încet-încet, trendurile de business din ţările vestice sau chiar din zona americană, iar acest lucru va avea un impact pozitiv în consolidarea afacerilor locale. De asemenea, în opinia mea, mediul antreprenorial local va înregistra creşteri deoarece românii au din ce în ce mai mult curaj să investească în businessuri proprii, dincolo de curaj având şi un know-how tot mai mare în ceea ce priveşte managementul unei companii.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Sugestia mea pentru Business Magazin, la aniversarea a 15 ani de la ieşirea de sub tipar a primului număr, este să păstreze modul jurnalistic de prezentare a evenimentelor şi felul în care surprinde informaţiile relevante pentru mediul de business local.

    Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova

    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    Cea mai succintă descriere a ultimilor 15 ani ar fi „boom, bust, recovery”, întrucât perioada acoperă anii de creştere accelerată care au anticipat aderarea României la Uniunea Europeană, după semnarea acordului de asociere şi aderarea la NATO, anii de contracţie extrem de puternică din timpul crizei financiare şi anii din urmă, de revenire a economiei, iniţial lentă şi apoi mai susţinută, însă totuşi dificilă. O perioadă care surprinde volatiliatea economiei, marcată de excese şi de corecţii puternice, netemperate de politici guvernamentale anticiclice, ci mai degrabă exacerbată de decizii politice care, în cel mai bun caz, au urmărit exclusiv obiective pe termen scurt, fără o preocupare pentru sustenabilitatea creşterii şi pentru rezistenţa la factori externi neprielnici. Mă tem că tipul de creştere din ultima vreme a creat din nou unele din premisele unei aterizări dure pentru România, cu dezechilibrele sale bugetare şi comerciale, atunci când economia globală sau europeană va trece de la încetinire la contracţie. Am evoluat mult în ultimii 15 ani, unii mai mult decât alţii. Bucureştiul şi o parte din oraşele mari sunt poveşti de succes, cu PIB per capita, nivel de investiţii şi putere de cumpărare europene. Am acumulat competenţe la toate nivelurile, în business, în societatea civilă, în mediul academic şi am ajuns, ca români, să funcţionăm performant în cele mai diverse medii, aici sau în străinătate. Nu pot să nu menţionez două neîmpliniri majore. Prima, care poate fi remediată, este eşecul de nejustificat din infrastructura rutieră, de la centura Capitalei la autostrada Piteşti – Sibiu şi altele. Cu toţii visăm la ce ar fi putut fi ţara şi Bucureştiul cu o minimă preocupare pentru acest domeniu vital şi totuşi nu reuşim, de 30 de ani, să punem presiunea necesară pe decidenţii publici responsabili. A doua neîmplinire, cu consecinţe pe termen lung şi probabil de neremediat, este exodul populaţiei, la toate nivelurile de competenţă, care agravează sporul natural negativ, ducând la penurie de forţă de muncă, diminuarea atractivităţii ţării pentru investiţii şi încetinirea ritmului de recuperare a decalajelor.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Sper că următorii 15 ani vor fi unii de creştere economică sănătoasă şi sustenabilă, la nivelul potenţialului real, care rămâne semnificativ, fără steroizii unor politici populiste şi prociclice şi fără traumele unor ajustări dureroase, mai ales pentru omul de rând. Sper că progresele enorme din business şi din societate se vor extinde spre zonele încă în deficit de eficacitate şi că vom avea o administraţie mai suplă, mai predictibilă, mai puţin birocratică, mai inovatoare şi tehnologizată, capabilă să creeze premisele pentru valorificarea resurselor noastre de toate felurile. Cred că putem progresa enorm sărind anumite etape de dezvoltare cu ajutorul tehnologiei, dacă vor reuşi să reţinem şi să repatriem competenţele necesare şi să atragem capitalul străin de care încă va fi mare nevoie, prin politici publice predictibile şi încurajatoare, printr-o fiscalitate prietenoasă şi să dirijăm spre investiţii resursele locale, atât cele publice, cât şi economiile populaţiei, astăzi foarte modeste. Dincolo de aceste speranţe, viitorul a devenit atât de imprevizibil pe termen scurt, iar tehnologiile exponenţiale, atât de influente în business şi societate, încât nu ştiu câţi s-ar mai aventura la prognoze pe 15 ani.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Vă doresc să vă menţineţi calitatea şi relevanţa într-o lume în care abundenţa informaţiilor din nenumărate surse creează nevoia unei filtrări şi procesări inteligente şi oneste.

    Elena Cremenescu, fondator, Elmiplant
    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    Momentul aniversar al Business MAGAZIN îmi demonstrează încă o dată cât de repede trec anii, cât de rapide şi dinamice sunt transformările pe toate planurile. Practic am crescut împreună, am parcurs etape, schimbări majore din punct de vedere economic şi social, noi, cei din diferite domenii de business, alături de publicaţii precum Business Magazin. Pentru mine, apariţia revistei în anul 2004 şi colaborarea permanentă cu această revistă au fost o reală binefacere, dat fiind faptul că întotdeauna oamenii acestei publicaţii au fost alături de problemele, nevoile, strigătele de ajutor ale oamenilor de afaceri. Ultimii 15 ani de business reprezintă un salt uriaş, o deschidere extraordinară, o nouă eră a comunicaţiei, o nouă abordare a problemelor, reprezintă predarea ştafetei unei noi generaţii. Este foarte clar că intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007 şi anii care au urmat au însemnat enorm pentru evoluţia pozitivă a businessului românesc, mai ales pentru firmele producătoare de diverse bunuri. Anii 2007-2017 au fost anii în care businessul românesc s-a consolidat, firmele serioase au făcut saltul calitativ de care era nevoie, au rămas viabile şi s-au consacrat nume de companii şi branduri care sunt şi azi în top. Au fost ani de real progres şi de expansiune pe piaţa europeană şi nu numai, chiar dacă multe firme au fost afectate de criza anilor 2008 – 2011.
    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    În primul rând, oamenii din bussines sunt oameni noi în majoritatea cazurilor, deci abordarea este cu totul nouă. Managerii de peste 65 ani vor dispărea şi este normal să fie aşa. Apar tinerii şcoliţi, mulţi dintre ei în afara ţării, apar copiii foştilor patroni, apar noile generaţii de investitori şi de manageri, care fără discuţie sunt mult peste ceea ce am fost noi. Un singur lucru nu va fi la înălţimea şi performanţa a ceea ce am fost noi, cei de peste 65 ani: ambiţia, tenacitatea, puterea de muncă, efortul depus în a crea ceva de la zero, aşa cum s-a întâmplat în cazul nostru. Imaginaţi-vă bezna totală de la care am pornit în business în anul 1992. Nu exista cuvântul marketing în vocabularul nostru… Nu exista nimic, decât dorinţa de face ceva! Personal, sunt mândră că brandul Elmiplant creat de mine şi soţul meu (ELMI = Elena şi Mircea) este astăzi în primele locuri în topurile brandurilor româneşti făcute pe consumatori.  

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Business Magazin a fost de la înfiinţare şi rămâne în continuare revista de suflet a celor din business, a mea personal. Mă mândresc că am avut de multe ori plăcerea să fiu în paginile acestei reviste de prestigiu. I-am simţit alături permanent pe cei din colectivul redacţional în timpul cât am fost manager şi doresc ca în următorii 15 ani să rămână la fel de implicată, ca singura revistă a oamenilor de afaceri din România. La mulţi ani, Business MAGAZIN!

    Andreea Moldovan, general manager SEE, Avon
    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    Cu siguranţă au fost 15 ani extrem de dinamici care au deschis piaţa locală şi au făcut-o din ce în ce mai competitivă. Mă gândesc la maturitatea la care am ajuns astăzi, când suntem capabili să răspundem unor consumatori informaţi, la curent cu tendinţele şi mai conectaţi ca niciodată la tehnologie. Pentru mine personal au fost nişte ani frumoşi, plini de experienţe din care am învăţat foarte mult. Am avut expunere la pieţe cu consumatori diferiţi – de la cei din Maroc, unde ritualurile de frumuseţe sunt nelipsite din viaţă de zi cu zi a unei femei, care în acelaşi timp are disponibilităţi financiare mult mai limitate, la Finlanda, unde avem de-a face cu un consumator foarte educat şi digitalizat, la Cehia, care e o piaţă matură cu o mare penetrare a retailului şi cu o creştere importantă a e-commerce-ului, o piaţă în care produsele preferate sunt cele de îngrijirea tenului, şi nu în ultimul rând consumatorul din România, care în continuare preferă parfumurile, dar în acelaşi timp este din ce în ce mai educat şi deschis către inovaţie.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Cred că ne aşteaptă ani plini de provocări: cum vom reuşi să ţinem pasul cu consumatorii noştri din ce în ce mai sofisticaţi?, Cum vom reuşi să ţinem pasul cu digitalizarea?, Cum ne vom ţine aproape şi cum ne vom dezvolta echipele de specialişti din companii? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care cred că ne vom concentra în perioada următoare. Peisajului de business românesc nu pot decât să îi doresc să îşi continue ascensiunea şi să devină din ce în ce mai mult acel teren pe care jucători consacraţi performează alături de nume noi, care schimbă regulile jocului şi provoacă la dinamism.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Vă număraţi printre publicaţiile de referinţă şi vă urez încă mulţi ani în care să vă menţineţi în acest top al conţinutului de calitate, foarte bine documentat şi conectat la businessul românesc! Vă doresc „La mulţi ani!” şi la cât mai multe ediţii de succes!

    Horatiu Vasilescu, director general, Teilor
    Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
    În ultimii 15 ani cred că s-a experimentat tot ce se putea experimenta. De la businessuri cu creştere rapidă care ulterior au dispărut, până la companii care au rezistat testului timpului. Momente de creştere exponenţială, criza economică, profesionişti de moment şi oameni care au făcut carieră. Ce este important pentru noi este că suntem astăzi printre cei întrebaţi de Business MAGAZIN ce părere avem, asta înseamnă mult pentru noi, înseamnă că am crescut sănătos indiferent de momentele prin care au trecut economia şi societatea românească.

    Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
    Următorii 15 ani cred că vor fi ani de maturizare. Maturizare înseamnă şi momente bune dar şi mai puţin bune, însă sper că într-un cadru mai predictibil. Astfel, businessurile româneşti vor putea concura cu cele internaţionale şi astfel vom putea să aducem mai multă consistenţă şi inovaţie acasă.

    O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
    Doresc din toată inima ca Business MAGAZIN să nu înceteze să fie atât un corect povestitor al businessurilor de success, cât şi un barometru al mediului de afaceri din România.

     

  • (P) Vivre: Românii achiziţionează toamna aceasta cu 30% mai multe piese de mobilier online faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

    Vânzările online pentru categoria de mobilă au crescut cu 30% toamna aceasta faţă de valoarea înregistrată anul precedent, conform Vivre, principalul retailer online de mobilier şi decoraţiuni din România şi Europa Centrală şi de Est. Din totalul produselor care au ajuns în casele românilor anul acesta, 40% au fost articole de mobilier, 20% textile, 10% decoraţiuni de interior, 8% corpuri de iluminat, 10% articole lifestyle, 12% accesorii pentru bucătărie şi baie. Pornind de la deschiderea consumatorilor de a comanda online, dublată de interesul în creştere pentru designul interior, Vivre lansează pe 22 octombrie campania “The Great Sale” cu reduceri de până la 70% la mii de produse.

    Dacă acum câţiva ani consumatorii români erau reticenţi la achiziţionarea mobilierului online şi cumpărau în special decoraţiuni, în prezent cererea pentru piese mari de mobilier este în creştere. Numărul de comenzi online a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor retailer-ului online de home & deco. Dintre cele 9 pieţe în care compania activează, România generează aproximativ 30% din totalul vânzărilor Vivre.

    “În această toamnă, valoarea medie a coşul de cumpărături a ajuns la o valoare de 105 euro. Printre cele mai populare categorii se numără mobilierul, textilele şi corpurile de iluminat. Pentru sezonul de vârf am negociat condiţii speciale cu furnizori din ţări precum Spania, Anglia, Portugalia, Germania, şi am îmbunătăţit pricing-ul la produsele care au performat cel mai bine”, a declarat Andrei Stănescu, Chief Commercial Officer Vivre.

    Între 22 şi 28 octombrie va fi disponibilă pe Vivre.ro campania “The Great Sale” cu reduceri de până la 70% la mii de produse, precum: canapele extensibile de la 1059 lei, scaune de bucătărie de la 109 lei, covoare de la 49 lei, lenjerii de pat din bumbac de la 109 lei, cosmetice de la 79 lei, dar şi seturi de bijuterii de la 159 lei. Campania va fi disponibilă simultan în toate cele 9 ţări în care Vivre este prezent: România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Croaţia, Polonia şi Grecia.
     
    Vivre este principalul retailer online din industria home & deco din România, operând vânzări în 9 ţări din centrul şi estul Europei: România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Croaţia, Polonia şi Grecia. Fondat în România în 2012, Vivre are o ofertă permanentă de peste 200.000 de produse de mobilier, decoraţiuni, textile şi accesorii colectate de la producători din toată lumea, şi un istoric de peste 3.5 milioane de comenzi livrate cu succes.
     
    Promisiunea pe care Vivre o respectă încă de la lansare este aceea de a pune la dispoziţia clienţilor destinaţia online unde aceştia pot găsi mobilă şi accesorii potrivite personalităţii lor, platforma funcţionând ca un curator de home decor.  “Home, lovely home” înseamnă să iubeşti timpul petrecut acasă.

  • Ce se întâmplă la Samsung: Profitul operaţional al gigantului a scăzut cu 56% în ultimele trei luni

    Samsung Electronics a anunţat marţi că profitul operaţional pentru trimestrul care s-a terminat în luna septembrie a scăzut cu mai mult de jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit CNBC.

    Compania a estimat că profitul operaţional pentru T3 2019 ar putea fi de 6,43 miliarde dolari, în scădere cu 56,17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când cel mai mare producător de smartphone-uri din lume a raportat un profit de 14,7 miliarde dolari. Samsung va anunţa rezultatele oficiale pentru al treilea trimestru în cursul lunii octombrie.

    Totuşi, dacă Samsung înregistrează valoarea estimată astăzi de companie, va depăşi estimările analiştilor agregate de Refinitiv Smartestimate, de 5,94 miliarde dolari.

    Compania a anunţat că vânzările consolidate pentru cele trei luni au fost de aproximativ 51,9 miliarde dolari, în scădere cu 5,3% faţă de anul trecut.

     

  • În primele opt luni comerţul cu amănuntul a crescut cu 7% faţă de anul trecut

    Conform INS, în luna august 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 2,3% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,4%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 6,7% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%.

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie brută, în luna august 2019, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 2,3% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,5%) şi la vânzările de produse nealimentare (+0,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţul din România unde orice angajat îşi doreşte muncească. Aici companiile plătesc cele mai mari salarii

    Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost 2.642 lei, în creştere cu 13,0% (304 lei) comparativ cu anul precedent.

    Venitul mediu lunar brut a fost, anul trecut, de 4.357 lei. Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete realizate în anul 2018, superioare mediei pe economia naţională, au fost în: informaţii şi comunicaţii (+96,9%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,5%), administraţie publică (+66,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+44,4%), industria extractivă (+43,4%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,0%), sănătate şi asistenţă socială (+28,2%), respectiv învăţământ (+6,8%).

    Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-40,8%), alte activităţi de servicii (-33,7%), construcţii (-27,2%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,4%), tranzacţii imobiliare (-19,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,1%),distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%), comerţ (-15,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-11,4%), transport şi depozitare (-7,3%).

  • Cel mai SĂRAC JUDEŢ din România. Aici angajaţii sunt plătiţi mai prost ca oriunde în ţara noastră

    Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost 2.642 lei, în creştere cu 13,0% (304 lei) comparativ cu anul precedent.

    Venitul mediu lunar brut a fost, anul trecut, de 4.357 lei. Câştigul salarial mediu lunar net în anul 2018 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. 

    Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud (2.044 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2.059 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.079 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), respectiv Neamţ şi Vrancea (2.083 lei fiecare în parte, cu 21,2% mai puţin decât media pe economie), potrivit INS.

    La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (3.666 lei), cu 38,8% peste media pe economie.