BusinessMagazin

Tag: top

  • Un român din cinci este deranjat de vecinii zgomotoşi. Topul ţărilor cu vecini gălăgioşi

    Un român din cinci este deranjat de zgomotul făcut de vecini, potrivit unei statistici realizate de Eurostat. Românii sunt pe locul şapte în topul european, cei mai deranjaţi de vecini fiind maltezii, olandezii şi nemţii.

    Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, un român din cinci este deranjat de zgomotul făcut de vecini. Românii stau mai prost cu nervii în comparaţie cu ungurii şi bulgarii, dar mai bine decât olandezii şi germanii.

    Adeon are 23 de ani şi este din Bucureşti. Pentru că lucrează într-o cafenea, trebuie să fie devreme la muncă şi are nevoie de odihnă. În ultima lună nu s-a putut bucura prea mult de linişte din cauza vecinilor care şi-au renovat apartamentul.

    „Garsoniera de vis-à-vis, în care erau nişte muncitori care lucrau, nu ştiu dacă aveau sau nu autorizaţie, dar pur şi simplu se auzea îngrozitor, adică la 5 dimineaţă deja începeau, până la 6, 7, 8. Ciocane, bormaşină, orice, nu ştiu, înjurături”, spune Adeon.

    El nu e singurul care se plânge de zgomotul făcut de vecini.

    „La ordinea zilei este bormaşina. Avem nişte interval în care e linişte, în rest…”, spune Ioana, 27 de ani, din Capitală.

    Însă cei mai deranjaţi de zgomotul din vecini sunt locuitorii din Malta, Olanda şi Germania cu procente de aproximativ 30%. Plângerile vin în special din partea celor care locuiesc singuri. 25% dintre orăşeni au probleme cu vecinii, faţă de 10% dintre cei care locuiesc în mediul rural.

    Topul locuitorilor deranjaţi de vecini zgomotoşi este următorul: Malta – 28,3%, Olanda– 26,6%, Germania– 26,1%, Portugalia– 22,7%, Luxemburg– 20,2%, Danemarca- 20%, România– 18%, Ungaria– 9,7% şi Bulgaria– 8,9%.

  • O melodie lansată în urmă cu 36 de ani, pe primul loc în topurile muzicale din 2021

    O melodie îndrăgită de sărbători este pe primul loc în topurile muzicale, după 36 de ani. Melodia Last Christmas a formaţiei Wham! a fost primul număr 1 în anul 2021. Este pentru prima dată când piesa urcă în vârful topului, la 36 de ani de lansare.

    Anul 2021 a început într-un mod total neaşteptat. Primul număr 1 în topurile muzicale este o piesă lansată în urmă cu 36 de ani. Este vorba despre melodia Last Christmas a trupei Wham! care în ultima săptămână a fost ascultată de aproape 10 milioane de ori. Astfel, a urcat pe prima poziţie în clasamentele muzicale, anunţă Daily Mail.

    Este prima dată când piesa urcă pe această poziţie, reuşind să doboare un record. Până acum, piesa Amarillo de la Tony Christie era cea care a avut nevoie de cel mai mult timp pentru a ajunge numărul 1. Amarillo a urcat pe primul loc la 33 de ani de la lansare.

    Melodia Last Christmas a fost compusă de George Michael, cel care a murit chiar în ziua de Crăciun în urmă cu patru ani. Andrew Ridgeley, colegul lui George Michael din trupa Wham! a scris, pe Twitter, după anunţ: „Este un tribut meritoriu pentru geniul lui George şi o reuşită de care ar fi fost mândru şi încântat”.

  • Telemunca, cuvântul cheie al anului 2020. Topul celor mai importante evenimente din piaţa muncii în acest an

    Anul 2020 a avut un cuvânt greu de spus pe piaţa muncii din România, iar în primele şase-şapte luni din an pandemia a trimis să muncească de acasă aproape un sfert dintre angajaţii din economia locală, conform statisticilor europene. Companiile spun că au în plan să extindă munca de acasă sau telemunca şi după ce va trece pandemia, astfel că ”noul normal” ar putea însemna munca de la masa din bucătărie sau din sufragerie.

    Telemunca, cuvântul cheie al pandemiei

    Procentul angajaţilor români care lucrează de acasă a ajuns la 24% din numărul total al angajaţilor din economia locală în iulie 2020, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Numărul contractelor de muncă cu clauză de telemuncă a ajuns la 32.521 pe 1 noiembrie, conform datelor de la Inspecţia Muncii, transmise la solicitarea ZF, un semn că organizaţiile din economia locală se pregătesc pentru a le permite angajaţilor să continue să lucreze în regim de tele­muncă şi după finalul pan­demiei.

    Kurzarbeit, program redus după model german

    Printre măsurile de sprijin luate de autorităţile locale pentru a ajuta mediul de afaceri să treacă cu bine de criza creată de pandemia de COVID-19 este şi un program de muncă flexibilă, inspirat din modelul german Kurzarbeit, prin care guvernul asigură plata unei părţi a salariului brut al angajatului căruia i se reduce programul de lucru.

    Rata şomajului, tot mai sus

    Rata şomajului în România a ajuns la 5,2% în al treilea trimestru al anului, cu 472.000 de persoane care au rămas fără un loc de muncă. Cea mai mare valoare a ratei şomajului a fost înregistrată în luna iulie, când crescut la 5,4%, cel mai înalt nivel din 2016. Numărul şomerilor în luna iulie 2020 a ajuns la 484.000, în creştere cu 10.000 faţă de luna iunie, şi în creştere cu 33% faţă de iulie 2019, când erau 362.000 de şomeri înregistraţi, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul de salariaţi din economie scade         

    Numărul total al salariaţilor din economia locală a ajuns la 4,92 milioane în octombrie 2020, în scădere cu 63.700 de persoane comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. 

    Salariul mediu  creşte şi în criză

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.343 de lei în octombrie 2020, cu 7,3% mai mare comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent. Faţă de luna trecută, salariul mediu net a crescut cu 22 de lei, respectiv 0,7%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Salariile IT-iştilor au început să scadă

    Angajaţii din sectorul de IT din România au avut un salariu mediu net de aproape 7.700 de lei în octombrie 2020, revenind la conducerea clasamentului salariilor din economia locală, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cu toate acestea, salariile din IT nu au crescut faţă de luna precedentă, ba chiar au scăzut cu 1%, de la 7.750 de lei în septembrie, la 7.674 în octombrie.

    Curierii, din ce în ce mai căutaţi, dar plătiţi aproape la fel

    Cele mai mici salarii din industria locală de transporturi şi depozitare sunt cele ale angajaţiilor cu activităţi poştale şi ale curierilor, de aproape 2.360 de lei în septembrie 2020, în creştere cu doar 11,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Firmele de curierat au înregistrat creşteri puternice ale activităţii în pandemia de COVID-19. Companiile de poştă şi curierat au avut afaceri de 5,2 miliarde de lei în 2019, iar ritmul de creştere s-ar putea dubla în acest an, cifra de afaceri a companiilor urmând să atingă pragul de 6 miliarde de lei, conform unei analize KeysFin. 

     Numărul muncitorilor asiatici, în scădere

    Până în luna octombrie a acestui an, circa 16.000 de muncitori asiatici au venit la muncă în România dintr-un contingent de 30.000, după cum spunea Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine.

    Cererea de joburi depăşeşte oferta

    Numărul candidaţilor care aplică pe un job pe platforma de recrutare online eJobs a crescut considerabil în această perioadă, iar la începutul lunii noiembrie 150.000 de candidaţi concurau pentru cele circa 20.000 de locuri de muncă puse de bătaie de angajatori pe platformă, după cum explica Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    Companiile vor abilităţi noi de la candidaţi

    Trendurile de pe piaţa muncii se schimbă, la fel şi cerinţele angajatorilor de la candidaţi. În perioada următoare, angajatorii vor cauta candidaţi cu abilităţi în zonele de e-commerce şi digital, retail, automatizări şi medicină, conform unui studiu al eJobs.

     

  • Topul celor mai scumpe şampanii existente pe piaţa din România. Preţul ajunge la 24.300 de lei, cât o maşină la mâna a doua sau o vacanţă exotică în doi

    România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă. Când vine vorba de consumul de vinuri cu bule şi mai ales de şampanie, piaţa locală nu este fruntaşă, apetitul pentru licori spumante crescând simţitor abia în ultimii ani.

    Vinul spumant în general şi şampania în particular revin an de an în atenţia consumatorilor cu ocazia sărbătorilor, ocazii perfecte pentru a savura licori cu bule. Deşi consumul de astfel de vinuri este pe un trend ascendent în România de mai mulţi ani, piaţa locală este mult în urma unor ţări precum Franţa sau Italia unde şampania ori prosecco se consumă frecvent, fără o ocazie anume, la o cină în oraş sau la o masă acasă cu prietenii.

    În România s-au consumat 9 milioane de sticle de vin spumant în 2018 (cele mai recente date), iar dintre acestea mai bine de un sfert erau deschise de Revelion, încă un semn că această piaţă e dependentă în continuare de astfel de evenimente, potrivit datelor de la biroul european de statistică Eurostat.

    Totuşi, apetitul tot mai mare al românilor pentru astfel de vinuri cu bule face ca piaşa să se diversifice şi să apară tot mai multe produse în ofertă. Pe cât de diversă e piaţa, pe atât de atât de diferite sunt şi preţurile.

    În acest context, cum alegi un vin spumant sau o şampanie (vin spumant produse în regiunea Champagne din Franţa)?

    “Cele mai bune şampanii sunt cele vechi de la case renumite, în producţie foarte limitată şi pe care le cumpărăm în alocaţii foarte mici cum ar fi Champagne Salon Le Mesnil, Egly Ouriet sau Agrapart. Însă, ca şi pentru vinuri, şi la şampanie trebuie respectate anumite asocieri gastronomice, iar unele necesită inclusiv decantare de cel puţin o oră pentru a lăsa aromele să se dezvolte perfect”, informează Cristian Preotu, proprietar Le Manoir, un grup cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux, printre care şi magazinele Comptesse du Barry.

    Compania este şi unul dintre principalii jucători de pe piaţa de import şi distribuţie de vinuri.

    În prezent, în magazinele Comtesse du Barry, cea mai scumpă sticlă de vin spumant este Champagne Bollinger RD din 1988, de 150 cl, cu preţul de 14.800 lei, urmată de Champagne Salon Le Mesnil Blanc de Blanc din 2007, 150 cl, la 7.900 lei şi Champagne Bollinger Vieilles vignes francaises din 2009, 75 cl, care costă 5.500 lei.

    “Pe piaţa actuală din România, preţul unei şampanii bune începe de la 185 lei pentru o sticlă de 75 cl şi 120 lei pentru o sticlă de 37,5 cl. Pentru şampanii foarte bune preţurile sunt între 250 şi 300 lei. Pentru cşampaniile excepţionale, preţul începe de la 400 lei”, spune proprietarul Le Manoir, grupul sub umbrela căruia sunt reunite mai multe restaurante şi baruri precum reţeaua de magazine de vinuri şi gastronomie fină Comtesse du Barry, în România.

    Există însă şi şampanii al căror preţ ajunge chiar la 24.000 de lei, cât o maşină second-hand sau cât o vacanţă exotică în doi. Acesta este cazul unei sticle de şampanie de 600 cl (6 litri) sub brandul Dom Perignon, unul dintre cele mai cunoscute branduri de profil din lume, disponibilă în magazinul online finestore.ro. Următoarea ca preţ este o şampanie Armand de Brignac Rose la trei litri, care costă la reducere aproape 13.000 de lei. Preţul este redus cu 25%.

    Vinul spumant are o istorie îndelungată, iar România, deşi nu se ştie prea multe despre asta, a scris câteva pagini importante în această poveste. România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă – după Franţa, Germania şi Rusia, potrivit datelor ZF.

    Istoria zbuciumată a României a făcut mai dificilă crearea unui nume important in contextul global. Franţa este departe cel mai cunoscut producător şi singurul care realizează ceea ce este cunoscut sub numele de şampanie, vin produs doar în regiunea Champagne din Franţa. Restul este vin spumant sau vin cu bule, ce poartă diferite denumiri în diferite ţări din lume.

    Astăzi, în România spumantele reprezintă doar 1% din producţia de vin, dar tot mai mulţi jucători pariază pe segment. La nivel mondial, statele din UE sunt responsabile pentru 70-80% din volumele realizate de vin spumant. În România, se produc anual sub 50.000 de hectolitri de vin spumant, la o producţie totală de puţin sub 5 milioane hl de vin, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).

  • Topul celor mai mari tranzacţii din 2019. Care au fost cele mai importante dealuri de dinainte de pandemia de Covid-19

  • Elon Musk îl devansează pe Bill Gates în topul miliardarilor publicat de Bloomberg

    În clasamentul Bloomberg, Elon Musk l-a întrecut pe Bill Gates la avere. Musk are o avere de 127,9 miliarde de dolari. În topul bogaţilor făcut de Forbes, Musk se află pe locul al patrulea

    Elon Musk, fondatorul Tesla, l-a întrecut pe Bill Gates, fondatorul Microsoft în bogăţie. Aşa că Musk este acum al doilea cel mai bogat om de pe planetă, în clasamentul miliardarilor publicat de Bloomberg.

    Averea lui Musk a ajuns a depăşit 127 miliarde de dolari. Încă de la începutul anului, averea antreprenorului a crescut cu peste 100 miliarde de dolari. Iar într-o singură zi, Musk şi-a adăugat în cont 7,2 miliarde de dolari. Asta după ce preţul acţiunilor Tesla a crescut cu 6,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Ce înseamnă statutul de „cel mai bun bar” în anul 2020. „E ca şi cum ai fi numit cel mai râvnit burlac, când te afli pe o insulă pustie”.

    „Să fii numit cel mai bun bar al lumii în anul 2020 este ca şi cum ai fi declarat cel mai râvnit burlac, atunci când te afli pe o insulă pustie”, scriu jurnaliştii de la CNN Travel, odată cu publicarea listei realizate anual, chiar şi în condiţii de pandemie.

    Anul acesta, în fruntea clasamentului se află un bar londonez – Connaught Bar. În pofida contextului, mixologul Agostino Perrone, responsabil de băuturile din bar, dar şi echipa sa, sunt încântaţi de faptul că au câştigat. „Este realizarea pe care o aşteptam”, spune Perrone în articolul CNN.

    Barul a fost o prezenţă în top 10 în ultimii 11 ani, dar este prima dată când a ajuns în fruntea listei.

    Lista celor mai bune 50 de baruri ale lumii este realizată de 540 de specialişti ai industriei din toată lumea. Perioada de selecţie a acestora s-a desfăşurat între ianuarie 2019 şi martie 2020 – astfel că a fost afectată doar puţin de pandemie.
    Primul loc a fost disputat între baruri din New York şi Londra, dar a existat un număr record în lista primelor 50 de baruri din Asia – spre exemplu chiar în top 15 s-au aflat din start patru baruri din Singapore. Barul Atlas a fost numit cel mai bun din Asia.

    Iată lista celor mai bune 10 baruri ale lumii:
    1. Connaught Bar (Londra)
    2. Dante (New York) – cel mai bun bar din America de Nord
    3. The Clumsies (Atena)
    4. Atlas (Singapore) – cel mai bun bar din Asia
    5. Tayer/Elementary (Londra) – cea mai rapidă intrare în clasament
    6. Kwant (Londra) – cea mai bună lansare
    7. Floreria Atlantico (cel mai bun bar din America de Sud)
    8. Coa (Hong Kong) – cea mai rapidă urcare în clasament
    9. Jigger & Pony (Singapore)
    10. SG CElub (Tokyo)

     

  • Nevoile materiale ale bătrânilor din România au surclasat nevoia de sprijin emoţional

    Fundaţia Regală Margareta a României lansează Topul nevoilor vârstnicilor din România şi explică soluţiile oferite acestora.

    Topul a fost realizat prin prelucrarea datelor colectate de Telefonul Vârstnicului care, în peste cinci ani de funcţionare, a înregistrat peste 51.000 de interacţiuni cu seniori din toată ţara, aproape 9.500 dintre aceştia fiind apelanţi unici. Vârstnicii primesc informaţii punctuale, practice şi actualizate referitoare la serviciile sau soluţiie disponibile pentru situaţiile adresate. Apelurile se pot face la 0800 460 001, de luni până vineri între orele 08.00 – 20.00 şi sâmbăta între 08:00 – 16:00.

    Dintre cei 9.500 de apelanţi unici care au sunat la Telefonul Vârstnicului în perioada 2015-2020, 44% locuiesc în Bucureşti, 31% în mediul rural şi mic urban, iar 27% fac parte din categoria de vârstă 70-80 de ani.

    Topul nevoilor declarate de vârstnicii din România include cinci mari categorii: 1. informaţii utile; 2. îngrijire şi sprijin practic; 3. sprijin material şi financiar; 4. sprijin emoţional; 5. nevoia de a fi activ şi de participare socială. În urma analizării datelor colectate pe parcursul celor cinci ani reiese că dinamica problemelor şi a situaţiilor de viaţă cu care se confruntă vârstnicii nu a prezentat modificări semnificative. Acest lucru este datorat în mare parte unei lipse acute de dezvoltare a serviciilor sociale, publice sau private, destinate persoanelor vârstnice.

    Principalul motiv pentru care seniorii apelează linia telefonică este nevoia de informaţii utile, cauzată atât de fenomenele sociale de izolare, marginalizare şi discriminare a vârstnicilor, dar şi de incapacitatea acestora de a se adapta la noile tehnologii de comunicare. În urma analizei, s-a constatat că numărul persoanelor care au solicitat informaţii diverse este mai mare în Bucureşti (1.786) şi Transilvania (626), cel mai mic număr înregistrându-se în Dobrogea (142).

    În ceea ce priveşte nevoia de îngrijire şi sprijin practic, aceasta este exprimată prin solicitări specifice legate de informaţii şi asistenţă medicală, supraveghere specializată, referinţe despre cămine pentru vârstnici şi procedura de instituţionalizare. Un procent de 48% dintre cei care şi-au exprimat aceste nevoi au vârsta cuprinsă între 70 şi 90 de ani.

    Nevoia de sprijin emoţional este determinată de singurătatea şi izolarea socială pe care mulţi vârstnici o resimt, chiar dacă unii dintre ei nu locuiesc singuri. 45% dintre apelanţii liniei telefonice locuiesc singuri, 22% locuiesc cu partenerul, 6% cu copiii sau cu nepoţii, iar 1% au declarat că se află într-un cămin pentru vârstnici. Ca răspuns la problema singurătăţii, Telefonul Vârstnicului oferă servicii proprii de reapelare săptămânală sau de redirecţionare către organizaţii partenere. În contextul pandemiei, echipa de specialişti de la Telefonul Vârstnicului oferă consiliere psihologică şi sprijin emoţional persoanelor vârstnice care se confruntă cu stări de anxietate sau depresie, accentuate în starea de izolare.

    Potrivit INSSE, în ultimii trei ani rata sărăciei în rândul vârstnicilor a înregistrat o creştere de 4,3%. Situaţia este cu atât mai complicată în contextul pandemiei. Din luna martie până în prezent au fost înregistrate 707 solicitări pentru sprijin financiar şi material, cele mai multe în Bucureşti şi regiunea Muntenia. Seniorii au fost îndrumaţi spre servicii de asistenţă socială din comunitate, operate de DGAS-uri sau ONG-uri, pentru a primi diverse tipuri de ajutor.

    Pentru vârstnicii care îşi exprimă nevoia de a fi activi şi de participare socială, Telefonul Vârstnicului propune acţiuni de voluntariat în comunitate şi participarea la activităţile organizate în cluburile de seniori. Din fericire, există şi programe care, în perioada pandemiei, şi-au adaptat activităţile în mediul online, cum ar fi Centrul Comunitar Generaţii, Centrul pentru seniori al Municipiului Bucureşti, Asociaţia Niciodată Singur.

    În perioada stării de urgenţă cauzate de pandemie, serviciul social a înregistrat zilnic un număr dublu de interacţiuni, comparativ cu perioada anterioară – peste 3.000 de apeluri şi 900 de apelanţi unici. În contextul pandemiei, solicitările de sprijin material şi financiar s-au intensificat şi au plasat această nevoie înaintea celei pentru sprijin emoţional. Cu toate acestea, odată cu ridicarea stării de urgenţă, problemele vârstnicilor au revenit la forma lor anterioară.

  • BUSINESS Magazin a organizat gala CEO AWARDS, ediţia 2020 – „Sfaturi pentru mine tânăr” – GALERIE FOTO

    Evenimentul, organizat atât în mediul fizic, cu respectarea regulilor de sănătate publică, dar şi în cel virtual, a pornit de la ideea că avem nevoie de repere – mai ales în vremuri de incertitudine – şi a adus faţă în faţă reprezentanţii promoţiei de anul acesta a tinerilor manageri de top, cu top 10 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA.

    Pe parcursul anului, Business MAGAZIN a continuat să publice poveştile succesului în business atât în paginile revistei, cât şi prin proiectele noastre de tip anuar, iar în seara galei (29.10) am acordat 24 de premii:

        patru premii speciale (premiul „Încredere acordata Romaniei” – Ufuk Tandogan, CEO, Garanti Bank, „Viziune in vremuri incerte” – Tal Lahav, CEO, SIXT Group Romania, „Lider în adaptare la noua economie” – Fulga Dinu, Country Manager Operations, Immofinanz Romania, „Managerul care tine Romania in miscare” – Loredana Apreutese, CEO, International Alexander);

        10 premii pentru reprezentanţii celei de-a 15-a ediţii a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP (alegerea redacţiei, pe baza răspunsurilor din catalog – Aurel Bernat, CEO, BT Asset Management; Vlad Deliu, corporate&health director, NN; Adina Călin, director direcţia produse şi servicii bancare, CEC Bank; Horia Ştefănescu, head of IT operations, Orange România; Gabriel Trăistaru, director divizia digitală, Telekom; Mihai Murgu, partener PCF Investment Banking; Mălina Platon, managing director, APACE Region; Claudia Tamaşi, country manager, Codecool România; Sebastian Mîndroium, cofondator, Picktwo Studio; Armand Domuţă, CEO, Restart Energy.

        10 premii pentru CEI MAI ADMIRAŢI CEO din România (în ordinea din clasamentul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, pe baza voturilor primite din partea mediului de afaceri):

    1.         Dragoş Pavăl, cofondator şi preşedinte Dedeman

    2.         Daniel Dines,    cofondator şi CEO UiPath

    3.         Iulian Stanciu, fondator şi acţionar,   eMag

    4.         Alexandru Bratu, country manager    JYSK România & Bulgaria

    5.         Adrian Popescu,  CEO   TMK Artrom

    6.         Cristina Bâtlan, proprietar    Musette

    7.         Florin Talpeş, cofondator şi CEO    Bitdefender

    8.         Fady Chreih, CEO   Regina Maria

    9.         Horia Ciorcilă, cofondator şi preşedinte board,   Banca Transilvania

    10.       Dragoş Anastasiu, preşedinte Grup Eurolines

    Evenimentul a fost susţinut de partenerii noştri – Telekom, Fundatia Superbet, Samsung, Immofinanz, Padurea de maine, Aqua Carpatica, International Alexander, Agricola, Sixt New Group, Garanti BBVA.

     

  • Constantin Brâncuşi, primul în topul celor 100 de artişti care au îmbogăţit colecţionarii

    Cel mai obiectiv dintre criteriile luate în calcul pentru a stabili valoarea unui artist este acela al valorii publice de adjudecare a operelor de artă, conform istoricului tranzacţional al caselor de licitaţii româneşti şi internaţionale. În baza acestui istoric a fost realizat un top al artiştilor a căror lucrări au fost achiziţionate de către colecţionari români sau străini.

    Potrivit Artmark, în topul valorii adjudecărilor se află lucrări ale maeştrilor români stabiliţi în străinătate ori care au creat în străinătate şi, oricum, licitate în străinătate.

    Detaşat, pe locul întâi în Topul 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti se află Constantin Brâncuşi, primul sculptor modern a cărui extraordinară lucrare „La Jeune fille sophistiquée” a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro.

    Acest singur exemplar în bronz al portretului stilizat făcut de Brâncuşi scriitoarei şi activistei anglo-americane Nancy Cunard a fost vândut la New York de către casa de licitaţii Christie’s în 2018.

    Atenţia colecţionarilor s-a îndreptat şi către artiştii contemporani români a căror creaţie s-a ridicat, deseori, la standardele pieţei internaţionale. Astfel, preţul obţinut la o licitaţie Christie’s din Londra l-a urcat pe cel mai râvnit artist român contemporan, Adrian Ghenie, pe a doua poziţie a topului, cu lucrarea „Nickelodeon”, adjudecată în octombrie 2016 pentru aproximativ 7 milioane de euro.

    Tabloul lui Adrian Ghenie, care a fost expus în 2016 la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, a depăşit cu mult estimarea casei Christie’s, care evaluase lucrarea la 1-1,5 milioane de lire sterline.

    În 6 octombrie, o lucrare de Adrian Ghenie din seria Lidless Eye, deconstruind portretul pictorului Van Gogh, a fost adjudecată de Sotheby’s la Hong Kong cu peste 5 milioane de euro.

    Al treilea artist din top este pictorul suprarealist Victor Brauner, care, până la apariţia lui Ghenie în licitaţiile publice, a ocupat al doilea loc în topul artiştilor români.

    „Cazul straniu al domnului K” a fost achiziţionată la Paris, în aprilie 2003, pentru suma de 700.000 de euro.

    Locul al patrulea în topul celor mai valoroşi artişti vizuali români îi revine lui Carol Popp de Szathmari, a cărui lucrare, „Tipologii şi costume”, a fost vândută la o licitaţie Sotheby’s din Londra, în 1999, pentru 624.699 de euro.

    Pe locul cinci este de Dimitrie Chipăruş, unul dintre cei mai îndrăgiţi sculptori şi decoratori europeni Art Deco. „Les girls” a ajuns într-o colecţie privată pentru 590.240 de euro, după adjudecarea de la Sotheby’s din New York în 2007.

    Cea de-a şasea poziţie în top este ocupată de Reuven Rubin, născut la Galaţi, a cărui operă „The Road to Meron” a fost adjudecată tot la Sotheby’s din New York, în 2015, pentru 475.592 de euro.

    Andrei Cădere, de origine poloneză, ce a studiat şi creat, într-o consistentă perioadă artistică, şi în România, devenit apoi unul dintre cei mai importanţi protagonişti ai artei conceptuale, ocupă în top locul şapte. Lucrarea „Untitled (A1200030)” a fost vândută pentru 420.000 de euro, anul trecut, de către casa de licitaţii De Vuyst din oraşul belgian Lokeren.

    La Budapesta, la casa de licitaţii Virag Judit, „Marele circ” al artistului Vilmos Aba-Novak (maghiar stabilit la Baia Sprie) a fost adjudecat pentru 381.600 de euro, ocupând astfel locul opt în clasament, urmat de Amedeo Preziosi, artist maltez de origine, pictor romantic de vedute balcanice (itinerant prin România, primul pictor al Bucureştiului), pe locul 9. „Suvenir” se vinde, în 2009, la Londra, de către casa de licitaţii Bonhams, pentru 362.112 de euro.

    „Piaţa de artă românească a crescut de aproape 8 ori în ultimii 5 ani (din 2016), în cât priveşte numărul de colecţionari, exprimat în participanţi la licitaţiile organizate în România – la momentul de faţă doar online. Preferinţele colecţionarilor care şi-au îmbogăţit colecţiile cu opere de artă se îndreptă, în continuare, către arta de patrimoniu şi marii maeştri ai artei româneşti. În topul tranzacţiilor de pe piaţa românească de artă rămân Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi Nicolae Tonitza. Cea mai valoroasă adjudecare petrecută, până în acest moment, în piaţa de artă din România, datează din octombrie 2018, pentru o pânză de mici dimensiuni a pictorului naţional Nicolae Grigorescu: „Ţărăncuţă cu basma albă” a stabilit un nou record pentru autor, fiind adjudecată pentru 340.000 de euro, la casa de licitaţii Artmark (detronând fostul record, de 320.000 de euro, tot pentru o lucrare de Grigorescu, adjudecată în decembrie 2016)”, se arată într-un comunicat al Artmark.

    Numit şi pictorul florilor, Ştefan Luchian a dat o semnificaţie şi o valoare aparte fiecărei culori aşternute pe pânzele sale şi se plasează pe locul secund în topul preferinţelor colecţionarilor români. Astfel, în 2013, opera acestuia „Două fete” a fost adjudecată pentru 300.000 de euro.

    Încântătoare şi fascinantă, opera maestrului Nicolae Tonitza este, de la an la an, mai apreciată şi râvnită de către colecţionari. Dovadă stă tranzacţionarea operelor semnate de pictorul universului copilăriei, – la preţuri din ce în ce mai ridicate. Pictura sa de mari dimensiuni, provenind din colecţia retrocedată dr. Iosif Dona, „Nud în iatac” a fost adjudecată tot de casa de licitaţii Artmark, în 2011, pentru 290.000 de euro.