BusinessMagazin

Tag: tigari

  • Vezi când intră în vigoare legea care interzice comercializarea ţigărilor aromate

    Comisia juridică şi Comisia de sănătate au respins, marţi, amendamentele aduse legii privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun, precum şi legii privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun, primul proiect fiind transmisă plenului în forma redactată de Guvern.

    Deputaţii din comisiile de specialitate au discutat marţi proiectul de lege privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

    Acesta a fost transmis plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, în forma redactată de Guvern, fiind respinse amendamentele aduse de Senat şi criticate de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

    “Comisia de sănătate din Senat, repet, Comisia de sănătate din Senat a propus amendamente care permit în realitate să se fumeze în orice spaţiu închis, singura condiţie este ca respectivul spaţiu să fie inscripţionat, nu dedicat. Special trebuie să fie doar inscripţionat cu destinaţia pentru fumat, acesta este un atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal de deservire, copii sau adulţi”, a argumentat ministrul la o conferinţă organizată la Palatul Cotroceni.

    Ministrul a făcut apel la Camera Deputaţilor, spunând că are încredere că forul decizional va corecta această greşeală şi atrăgând atenţia că relaxarea legii nu are cum să producă efecte pozitive din perspectiva sănătăţii publice.

    “Legea se bucură de susţinerea majorităţii populaţiei din România, experienţa ţărilor europene, unde această măsură a fost introdusă arată că efectele economice nu sunt deloc insurmontabile şi că efectele asupra sănătăţii publice sunt incomparabil mai mari. Nu este, de asemenea, nicidecum adevărat că am avea cea mai dură legislaţie antifumat, dar este adevărat că avem mare nevoie de acest cumul de măsuri, de restricţii fireşti şi de sprijin din partea statului şi din partea societăţii. Avem o responsabilitate, în special faţă de tinerii şi copiii României şi trebuie să ne-o asumăm, altfel eu unul nu înţeleg care este menirea noastră în funcţii de decizie”, a subliniat Voiculescu.

    ”În momentul în care va intra în vigoare legea, adică la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, vor trebui să dispară de pe piaţă produsele cu tutun aromate, mai specific ţigările care în momentul de faţă au capsule aromate în filtru. Cu data intrării în vigoare a legii producătorii trebuie să fabrice pachetele de ţigări conform noilor reguli”, a declarat Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii.

    Ea a afirmat că ţigările mentolate vor mai putea fi comercializate până în anul 2019.

    ”Noul pachet de ţigări va avea o imagine grafică pe 65% din suprafaţa pachetului. Aceste imagini voi fi pe ambele feţe pentru ca nu fi posibil să ascunzi imaginea în raftul de prezentare a produselor din tutun. Aceste imagini vor trebui schimbate la fiecare 1 ianuarie de acum încolo în aşa fel încât oamenii să nu se mai obişnuiască cu imagiile şi să fie surprinşi de alte imagini”, a mai spus expertul din Ministerul Sănătăţii pentru controlul tutunului.

  • Ce ţigări preferă românii şi unde în Europa este cel mai scump pachet

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global.

    Cel mai scump pachet de ţigări din Europa se regăseşte în Norvegia (10,75 euro), urmat de cel din Marea Britanie (10,10 euro), iar cel mai ieftin se află aproape de graniţa cu România, în Ucraina şi Belarus (0,58 de euro) şi în Moldova (0,66 de euro). În România, preţul mediu se află la 3,15 euro pe pachet.

    În ţările din sudul Europei se regăsesc cei mai mulţi fumători de pe bătrânul continent: în Grecia 38% din populaţie fumează, urmată de Bulgaria (35%), Croaţia (33%) şi Franţa (32%), pe când în România procentul ajunge la 27%, arată un raport al Comisiei Europene publicat în mai 2015.

     

  • Ce ţigări preferă românii şi unde în Europa este cel mai scump pachet

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global.

    Cel mai scump pachet de ţigări din Europa se regăseşte în Norvegia (10,75 euro), urmat de cel din Marea Britanie (10,10 euro), iar cel mai ieftin se află aproape de graniţa cu România, în Ucraina şi Belarus (0,58 de euro) şi în Moldova (0,66 de euro). În România, preţul mediu se află la 3,15 euro pe pachet.

    În ţările din sudul Europei se regăsesc cei mai mulţi fumători de pe bătrânul continent: în Grecia 38% din populaţie fumează, urmată de Bulgaria (35%), Croaţia (33%) şi Franţa (32%), pe când în România procentul ajunge la 27%, arată un raport al Comisiei Europene publicat în mai 2015.

     

  • Analiză: profit record, în condiţii de piaţă de coşmar

    Legi noi, cu date de aplicare neclare, taxe de tot soiul, interdicţii, controverse şi accize sunt subiectele care menţin în tensiune companiile producătoare de ţigări. Deşi cadrul legislativ în care baleiază industria tutunului este un coşmar, afacerile celor trei mari producători – BAT, JTI şi Philip Morris – înfloresc. Anul trecut, vânzările lor cumulate au ajuns la aproape 3,1 miliarde de euro, iar profitabilitatea a ajuns la un nivel record, de peste 160 de milioane de euro. Piaţa tutunului reprezintă 2% din PIB, iar în termeni de venituri bugetare reprezintă 12,5%.

    Anul trecut, valoarea vânzărilor de ţigări a crescut mai cu seamă graţie reducerii pieţei negre şi asta pentru că s-au înăsprit controalele la graniţa cu Serbia, principala poartă de intrare în România a produselor ilegale, potrivit celui mai recent raport al Euromonitor.

    Toate categoriile de produse de tutun au înregistrat plusuri ale cifrelor de vânzări în 2015, deopotrivă ţigări clasice sau de foi, produsele pentru vaping. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier: în 2015, companiile din domeniu au virat la buget circa 3 miliarde de euro, sumă reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare. Fiecare dintre cei trei jucători mari are minimum două entităţi juridice în România – una pentru producţie şi alta pentru comerţ; BAT are şi un centru de servicii. În total, entităţile de producţie şi de trading au terminat anul trecut cu afaceri de aproape 3,2 mld. euro şi peste 3.000 de salariaţi.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global. Pentru JTI anul 2016 „stă sub semnul directivei tutunului“ în materie de profitabilitate şi vânzări, punctează Gilda Lazăr, director corporate affairs al JTI Romania, Moldova & Bulgaria.

    Gemma Webb vede 2016 ca o continuare a plusurilor din 2015, iar reprezentanţii Philip Morris spun că se concentrează pe promovarea produselor de nouă generaţie: „Mare parte din investiţiile noastre merg spre deschiderea, creşterea şi consolidarea segmentului produselor din tutun încălzit“. 2016 este şi anul când legea care interzice fumatul în spaţiile închise a intrat în vigoare, iar Euromonitor apreciază că măsura va avea un impact negativ asupra vânzărilor. Până acum însă, cifrele contrazic previziunile, dat fiind că piaţa tutunului are cel mai grozav an pe plan local în ce priveşte valoarea vânzărilor.

    Această modificare legislativă va influenţa evoluţia pieţei, însă este prematur să venim cu o estimare în acest moment, ţinând cont şi de faptul că la puţin timp după adoptarea acestei legi au fost deschise şi terasele în aer liber“, spun reprezentanţii Philip Morris. Gilda Lazăr este de părere că un răspuns la întrebarea care sunt efectele interzicerii fumatului în spaţii închise ar fi mai potrivit să răspundă jucătorii din HoReCa, însă a precizat că „estimăm că incidenţa fumatului nu va scădea. Afectat va fi mai degrabă sectorul HoReCa, în special în perioada iernii. Şi, evident, consumatorii, obligaţi să iasă afară pe orice fel de vreme“. 

  • Cei născuţi după 1 ianuarie 2017 nu ar mai putea cumpăra ţigări niciodată

    Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.

    „Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.

    Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.

  • Cei născuţi după 1 ianuarie 2017 nu ar mai putea cumpăra ţigări niciodată

    Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.

    „Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.

    Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.

  • Ghicitoarea scrisă de Albert Einstein, pe vremea când era copil. Se spune că doar 2% dintre oameni o pot rezolva

    ”Ghicitoarea lui Einstein” este unul dintre cele mai amuzante teste, care îţi pune mintea la încercare. Ghicitoarea ar fi fost scrisă de Albert Einstein, pe vremea când era copil şi se spune că doar 2% dintre oameni pot rezolva această ghicitoare. Tu reuşeşti?

    Există 5 case, de 5 culori diferite, aşezate în linie. În fiecare casă locuieşte o persoană de naţionalitate diferită. Cei 5 proprietari beau o anumită băutură, fumează o anumită marcă de ţigări şi au un animal de casă diferit. Nu există proprietari care să aibă acelaşi animal, să bea aceeaşi băutură sau să fumeze aceeaşi marcă de ţigări.

    Indicii:

    1. Britanicul locuieşte în casa roşie.
    2. Suedezul are câini.
    3. Danezul bea ceai.
    4. Casa verde se află in stânga celei albe.
    5. Proprietarul casei verzi bea cafea.
    6. Proprietarul care fumează ţigări Pall Mall are păsări.
    7. Proprietarul casei galbene fumează ţigări Dunhill.
    8. Proprietarul casei din mijloc bea lapte.
    9. Norvegianul locuieşte în prima casă.
    10. Proprietarul care fumează ţigări Blends locuieşte lângă cel care are pisici.
    11. Proprietarul care are un cal locuieşte lângă fumătorul de Dunhill.
    12. Proprietarul care fumează ţigări Bluemasters bea bere.
    13. Germanul fumează marca de ţigări Prince.
    14. Norvegianul locuieşte lângă casa albastră.
    15. Proprietarul care fumează Blends locuieşte lângă cel care bea apă.

    Întrebare: Cine are un peşte ca animal de companie?

    VEZI AICI RASPUNSUL >>>>>>>>>>>

  • Secretul cifrelor record de la BAT

    „Nu am observat niciun impact asupra afacerilor noastre din acest punct de vedere. Cu o asemenea vreme nu există un impact major“, spune Gemma Webb despre efectele legii care interzice fumatul în spaţiile închise, ce a intrat în vigoare de la 17 martie. „A fost implementată legea, toată lumea a respectat-o, oamenii s-au obişnuit cu ea. Fumătorii se adaptează“, continuă Webb, care din când în când mai fumează Kent glo iFUSE, o ţigară electronică, lansată anul acesta de companie. Şefa BAT România continuă să povestească şi despre alte experienţe din alte ţări în legătură cu interzicerea fumatului în spaţii închise, cum ar fi Irlanda sau Marea Britanie.

    Adaugă că România nu este diferită, punctând faptul că nu se aşteaptă ca vânzările să scadă în urma implementării legii, nici chiar în lunile mai friguroase ce vor urma. „Consumatorul se adaptează. Noi nici nu vedem neapărat un impact şi datorită faptului că obţinem o cotă de piaţă din ce în ce mai mare şi este greu de identificat impactul.“

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014. În opinia Gemmei Webb, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători fumează ţigările noastre, iar acest trend este în creştere.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti.

    Cele mai populare branduri ale companiei sunt Kent (24,6%), Pall Mall (17%) şi Dunhill (6,7%). „Cota de piaţă creşte de la lună la lună şi de aceea afacerile noastre arată atât de bine“, continuă Webb. Evoluţia companiei pe plan local, cu recorduri înregistrate an după an în ce priveşte vânzările sau profitabilitatea sau cota de piaţă, ori poate chiar mai multe dintre acestea la un loc, este un veritabil studiu de caz pentru filialele grupului.

    Aşadar afacerile companiei britanice sunt bune în România, iar ţara noastră reprezintă un punct important în ecosistemul producătorului de tutun. „România este una dintre cele mai bune pieţe pentru noi. Investim cam 200 de milioane de euro în fiecare an. Activitatea a început cu trei oameni, într-un apartament, în urmă cu 22 de ani, şi azi avem 2.000 de angajaţi şi jumătate din piaţă“, spune Webb. În opinia executivului irlandez, succesul companiei se datorează faptului că „am pus consumatorul pe primul loc. De exemplu, am dezvoltat brandul Kent în linie cu consumatorul şi gusturile acestuia“. Compania britanică are pe plan local o fabrică la Ploieşti, un centru de servicii (call center), unde lucrează în jur de 700 de oameni şi deservesc activităţile companiei pe plan global, şi divizia comercială, care vinde produsele companiei pe piaţa românească.

    Pentru a susţine această creştere compania a introdus două noi produse pe piaţa locală, ţigaretele de tip slim sub umbrela Dunhill şi produsul hibrid glo iFUSE în portofoliul Kent; ţigareta a fost introdusă pe piaţă treptat încă din noiembrie 2015, apoi în aprilie a fost pusă şi pe rafturile din retail. „Este o alternativă la ţigările tradiţionale şi este mult mai puţin dăunătoare pentru că foloseşte mecanismul electronic pentru a vaporiza lichidul care trece prin tutun“, spune Gemma Webb. Produsul este prezent doar în România deocamdată, iar planurile vizează lansarea şi pe alte pieţe în viitorul apropiat, dar şefa filialei locale a BAT nu indică date exacte sau pieţe concrete. Despre alegerea ţării noastre pentru lansarea acestui produs spune că decizia a fost luată în principal pe baza faptului că „unu din patru fumători din România fumează Kent“.

    Este prea devreme pentru a dezvălui date legate de vânzare, dar Webb afirmă că evoluţia de până acum a produsului este în linie cu aşteptările. Adaugă şi că se aşteaptă ca impactul să se regăsească şi în profit, devreme ce, crede ea, astfel de produse vor reprezenta viitorul pieţei de tutun, chiar dacă ţigările tradiţionale nu vor dispărea: „Este dificil de prevăzut câţi dintre fumători vor apela şi la ţigări electronice sau vor trece cu totul la aceste produse.“ BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline la nivel mondial, se va tripla până în 2020, ajungând la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

    Faţă de legea care interzice fumatul în spaţiile închise, de mai mare importanţă pentru BAT şi ceilalţi producători de tutun din România (Philip Morris şi Japan Tobacco International) este amânarea implementării directivei privind produsele din tutun (2014/40/UE) care a intrat în vigoare în alte state încă din 19 mai 2014 şi ar fi trebuit aplicată şi la noi în ţară din 20 mai 2016, dar a fost amânată. Această nouă reglementare interzice vânzarea de ţigarete cu arome şi a celor mentolate, obligând producătorii să trimită rapoarte detaliate cu privire la ingredientele folosite în produsele din tutun.

  • Războiul Civil american l-a determinat să reorienteze către alt domeniu. În 25 de ani compania sa deţinea 45% din piaţa din SUA

    James Buchanan Duke s-a născut pe 23 decembrie 1856 la ferma părinţilor săi în Durham, Carolina de Nord, şi a avut patru fraţi. În timpul Războiului Civil american, în care a luptat şi tatăl său, soldaţii au distrus o mare parte din cei 300 de acri de fermă ai familiei Duke, care a fost nevoită să se reorienteze spre cultura de tutun şi agricultura de subzistenţă. Pentru că un procent foarte mare din cultura de tutun a fost distrusă în timpul războiului, cererea a crescut foarte mult în perioada ulterioară. Simţind potenţialul acestei afaceri, tatăl lui Duke a vândut ferma familiei în 1874 şi a înfiinţat o fabrică de tutun în centrul oraşului Durham. James a intrat în afacerea familiei, „Duke şi Fiii“, abia după finalizarea unor stagii de afaceri la o şcoală din New York, unde a căutat diverse modalităţi creative de a rotunji veniturile companiei.

    Aşadar, James Duke a căutat, propus şi dezvoltat diverse tehnici de marketing şi de producţie care au propulsat afacerea familiei sale spre un succes neaşteptat. Una dintre ideile sale a fost să cumpere o maşinărie, numită Bonsack, cu care erau rulate ţigaretele; efectul imediat a fost creşterea producţiei. Înainte de a cumpăra utilajul, ţigările erau rulate manual, un impediment major pentru producţia de masă. După ce producţia a crescut exponenţial, Duke şi-a canalizat toate eforturile pentru a capta atenţia publicului.

    În 1884 s-a mutat la New York şi a deschis un birou pentru a studia operaţiunile de vânzare în magazinele cu amănuntul şi şi-a planificat strategia pe baza observaţiilor sale. De pildă, a hotărât să ofere mostre gratuite de ţigări noilor imigranţi, în speranţa că vor reveni în calitate de clienţi. De asemenea, s-a promovat pe diverse panouri, afişe, ziare şi reviste şi a folosind brandul Duke pentru a sponsoriza diverse evenimente sportive şi alte evenimente.

    Toate aceste tactici, obişnuite în prezent, erau inovative în urmă cu un secol şi jumătate. Tehnicile de marketing agresiv, fără precedent la acea vreme, au dat roade: până în 1889 compania sa producea 45% din totalul ţigaretelor vândute în SUA, iar încercările lui Duke de a câştiga cea mai mare parte a pieţei tutunului a culminat, în acel an, într-o fuziune cu alţi patru mari producători de tutun. Astfel s-a născut American Tobacco, care controla 90% din totalul vânzărilor de tutun din SUA.

    În calitate de preşedinte al companiei, James Duke a devenit lider dominant în industria tutunului; a închis fabrici mai puţin eficiente şi a scos de pe piaţă mărcile de ţigări mai puţin populare. De asemenea, a subcotat preţurile concurenţei şi a angajat mulţi oameni pe salarii mici. Mai mult, a semnat un contract cu compania Bonsack, pentru a restricţiona vânzările maşinăriilor de rulare automată către alte companii concurente.

    Până în 1898, Tobacco Company a eliminat aproape toată concurenţa şi începând cu 1910 s-a extins pe piaţa internaţională. Guvernul Statelor Unite a urmărit, însă, practicile comerciale ale Tobacco Company mai mulţi ani şi compania s-a confruntat cu procese întemeiate pe încălcări ale reglementărilor antitrust. După mai multe divergenţe cu legea, Curtea Supremă a stabilit că afacerile Tobacco Company deţin acorduri ilegale secrete şi promoţii publice false, iar pentru a încuraja concurenţa a decis ca gigantul tutunului să fie spart în patru firme mai mici: American Tobacco Company, Liggett & Myers, P. Lorillard şi R.J. Reynolds. Duke a rămas preşedinte al Tobacco Company, care reprezenta 40% din dimensiunea sa anterioară.

    Aşa că şi-a întreptat atenţia şi către afaceri din alte domenii: a investit masiv în centrale hidroelectrice şi a fondat, în 1905, Southern Power System. Până în 1927, a construit unsprezece fabrici. În acelaşi timp, a investit în fabrici de textile producătoare de bumbac şi lână, care primesc energia furnizată de către centralele hidroelectrice pe care le dezvoltase. Sistemul de alimentare a devenit, în cele din urmă, cunoscut sub numele de Duke Power Company.

    James Duke este cunoscut, de asemenea, ca un filantrop generos. În 1924, cu un an înainte să moară, a pus bazele Fundaţiei Duke, cu un buget de 40 de milioane de dolari, o mare parte din această sumă fiind îndreptată către Trinity College din Carolina de Sud, numită ceva timp mai târziu Duke University. Fundaţia s-a implicat şi în sprijinirea unor instituţii de învăţământ, organizaţii de îngrijire a sănătăţii şi case de copii sau biserici.
     

  • Războiul Civil american l-a determinat să reorienteze către alt domeniu. În 25 de ani compania sa deţinea 45% din piaţa din SUA

    James Buchanan Duke s-a născut pe 23 decembrie 1856 la ferma părinţilor săi în Durham, Carolina de Nord, şi a avut patru fraţi. În timpul Războiului Civil american, în care a luptat şi tatăl său, soldaţii au distrus o mare parte din cei 300 de acri de fermă ai familiei Duke, care a fost nevoită să se reorienteze spre cultura de tutun şi agricultura de subzistenţă. Pentru că un procent foarte mare din cultura de tutun a fost distrusă în timpul războiului, cererea a crescut foarte mult în perioada ulterioară. Simţind potenţialul acestei afaceri, tatăl lui Duke a vândut ferma familiei în 1874 şi a înfiinţat o fabrică de tutun în centrul oraşului Durham. James a intrat în afacerea familiei, „Duke şi Fiii“, abia după finalizarea unor stagii de afaceri la o şcoală din New York, unde a căutat diverse modalităţi creative de a rotunji veniturile companiei.

    Aşadar, James Duke a căutat, propus şi dezvoltat diverse tehnici de marketing şi de producţie care au propulsat afacerea familiei sale spre un succes neaşteptat. Una dintre ideile sale a fost să cumpere o maşinărie, numită Bonsack, cu care erau rulate ţigaretele; efectul imediat a fost creşterea producţiei. Înainte de a cumpăra utilajul, ţigările erau rulate manual, un impediment major pentru producţia de masă. După ce producţia a crescut exponenţial, Duke şi-a canalizat toate eforturile pentru a capta atenţia publicului.

    În 1884 s-a mutat la New York şi a deschis un birou pentru a studia operaţiunile de vânzare în magazinele cu amănuntul şi şi-a planificat strategia pe baza observaţiilor sale. De pildă, a hotărât să ofere mostre gratuite de ţigări noilor imigranţi, în speranţa că vor reveni în calitate de clienţi. De asemenea, s-a promovat pe diverse panouri, afişe, ziare şi reviste şi a folosind brandul Duke pentru a sponsoriza diverse evenimente sportive şi alte evenimente.

    Toate aceste tactici, obişnuite în prezent, erau inovative în urmă cu un secol şi jumătate. Tehnicile de marketing agresiv, fără precedent la acea vreme, au dat roade: până în 1889 compania sa producea 45% din totalul ţigaretelor vândute în SUA, iar încercările lui Duke de a câştiga cea mai mare parte a pieţei tutunului a culminat, în acel an, într-o fuziune cu alţi patru mari producători de tutun. Astfel s-a născut American Tobacco, care controla 90% din totalul vânzărilor de tutun din SUA.

    În calitate de preşedinte al companiei, James Duke a devenit lider dominant în industria tutunului; a închis fabrici mai puţin eficiente şi a scos de pe piaţă mărcile de ţigări mai puţin populare. De asemenea, a subcotat preţurile concurenţei şi a angajat mulţi oameni pe salarii mici. Mai mult, a semnat un contract cu compania Bonsack, pentru a restricţiona vânzările maşinăriilor de rulare automată către alte companii concurente.

    Până în 1898, Tobacco Company a eliminat aproape toată concurenţa şi începând cu 1910 s-a extins pe piaţa internaţională. Guvernul Statelor Unite a urmărit, însă, practicile comerciale ale Tobacco Company mai mulţi ani şi compania s-a confruntat cu procese întemeiate pe încălcări ale reglementărilor antitrust. După mai multe divergenţe cu legea, Curtea Supremă a stabilit că afacerile Tobacco Company deţin acorduri ilegale secrete şi promoţii publice false, iar pentru a încuraja concurenţa a decis ca gigantul tutunului să fie spart în patru firme mai mici: American Tobacco Company, Liggett & Myers, P. Lorillard şi R.J. Reynolds. Duke a rămas preşedinte al Tobacco Company, care reprezenta 40% din dimensiunea sa anterioară.

    Aşa că şi-a întreptat atenţia şi către afaceri din alte domenii: a investit masiv în centrale hidroelectrice şi a fondat, în 1905, Southern Power System. Până în 1927, a construit unsprezece fabrici. În acelaşi timp, a investit în fabrici de textile producătoare de bumbac şi lână, care primesc energia furnizată de către centralele hidroelectrice pe care le dezvoltase. Sistemul de alimentare a devenit, în cele din urmă, cunoscut sub numele de Duke Power Company.

    James Duke este cunoscut, de asemenea, ca un filantrop generos. În 1924, cu un an înainte să moară, a pus bazele Fundaţiei Duke, cu un buget de 40 de milioane de dolari, o mare parte din această sumă fiind îndreptată către Trinity College din Carolina de Sud, numită ceva timp mai târziu Duke University. Fundaţia s-a implicat şi în sprijinirea unor instituţii de învăţământ, organizaţii de îngrijire a sănătăţii şi case de copii sau biserici.