BusinessMagazin

Tag: testare

  • O industrie care nu poate să scadă

    Valentin Stănescu a preluat la începutul anului 2017 poziţia de country general manager pentru operaţiunile noii entităţi formate prin fuziunea Dell, un business cu câteva sute de angajaţi pe plan local, care include şi un centru de servicii care lucrează pentru clienţi internaţionali, şi EMC Corporation, companie specializată în furnizarea de echipamente şi soluţii software pentru infrastructura IT. Începând cu anul 2004, Stănescu a lucrat pentru mai multe companii de IT de pe piaţa locală, printre care Star Storage şi IBM, şi a fost promovat şef al operaţiunilor locale ale EMC în 2009, după ce fusese timp de aproape patru ani director de vânzări.

    „Noi suntem furnizori de tehnologie, ne dorim să fim văzuţi ca principalul furnizor de tehnologie esenţială, însă este evident că având cel mai amplu portofoliu din industrie nu putem avea, pe toate zonele, cea mai bună prezenţă sau prestaţie. Prin urmare, alături de parteneri acoperim întreg spectrul”, explică Valentin Stănescu. „În cadrul unui eveniment precum Dell Technology Forum (desfăşurat la începutul lunii octombrie la Bucureşti – n.red.) reuşim să transmitem clienţilor finali încrederea că a lucra cu o companie ca Dell Technologies le dă posibilitatea nu doar să investească în tehnologie, ci într-o viziune pe termen lung şi le dă şi flexibilitatea de a avea opţiuni în cazul în care consideră că investiţia pe care au făcut-o a fost aliniată 100% cu ce şi-au dorit să atingă mai târziu. Multe dintre companiile cu care lucrăm astăzi ştiu că trebuie să facă schimbări, transformări, dar nu ştiu 100% unde vor ajunge făcând aceste transformări. Noi, ca furnizori de tehnologie, încercăm să le oferim această flexibilitate în timp – este, dacă vreţi, o protecţie a investiţiei. Ei ştiu că dacă au apucat-o pe o cale, au apoi posibilitatea să se replieze, nu se află pe o autostradă care nu are ieşire câteva sute de kilometri”, notează şeful Dell Technologies.

    Dell Technologies România a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri netă de 990 milioane lei şi un profit net de 3,83 milioane lei. Numărul mediu de angajaţi declarat la Ministerul de Finanţe era, în 2018, de 490.

    La nivelul grupului Dell, România face parte din regiunea CEE, care include 38 de ţări; acestea sunt grupate în funcţie de importanţă, fie în clustere, fie ca ţări directe. „România este una dintre cele cinci ţări directe, din prima categoria, fiind una extrem de importantă şi care raportează direct, nu prin intermediul unei subregiuni. Din punctul de vedere al prezenţei companiilor mari în regiune, România este o ţară mare”, notează Stănescu. „Aşadar, pentru businessul nostru de end user computing este o piaţă extrem de importantă, una dintre cele mai mari din Europa.”

    Pe partea de data center, România este importantă prin inovaţie, spune Valentin Stănescu, care aminteşte că de-a lungul timpului compania a reuşit să dezvolte local proiecte care apoi au fost replicate în alte state. „Reuşim, într-o piaţă care nu este atât de matură, să inovăm, putem să alegem nişte căi scurte pentru rezolvarea unui lucru. Dacă am fi în Germania sau Franţa, acolo lucrurile sunt foarte mature, sunt foarte bine stabilite din punctul de vedere al modului în care un proiect se poate desfăşura. În România încă există flexibilitate la nivelul companiilor mari, acestea pot inova, pot alege moduri alternative de a implementa un proiect.”

    Ciclurile de modernizare a infrastructurii de tehnologie au o rapiditate mai mare în ţările din sud-estul Europei faţă de ţările mature, pentru că operaţiunile pe care o companie le are în România nu sunt atât de complexe cum sunt operaţiunile pe care le are într-o ţară ca Germania, explică Stănescu. Mai mult, o schimbare în sistem sau în paradigma de abordare a unui sistem este mult mai greu de realizat în cazul acestor ţări mature: „Trebuie să faci multe teste înainte ca să poţi înţelege toate efectele unei astfel de schimbări. Pentru că operaţiunile acelor companii în România nu sunt atât de complexe, este mai simplu şi mai rapid să inovezi aici.”

    Şeful Dell Technologies România oferă următorul exemplu: „O instituţie de orice natură are în Germania o infrastructură care oferă 100 de funcţionalităţi; pentru a realiza o schimbare în infrastructură, trebuie să testezi cum vor fi afectate toate acele funcţionalităţi. În România, în general, activităţile sunt mai puţin complexe – în loc de 100 de funcţionalităţi pe care trebuie să le susţină o infrastructură, sunt doar 10, e mult mai uşor şi mai rapid să testezi 10 funcţionalităţi. Mai mult, companiile-mamă consideră că în zona complexă este mai riscant să testezi lucruri noi şi atunci se aleg ţări de test precum România, făcându-se ulterior roll-out către celelalte ţări”.

    Din punct de vedere comercial, piaţa locală este segmentată în funcţie de tehnologie şi de dimensiunea clienţilor, explică Stănescu. Luând tehnologia drept criteriu, compania desemnează două categorii mari: tehnologie de tip end user computing şi tehnologii de tip data center. „Suntem undeva la 60%-40% şi se merge către balansare, pentru că avem un potenţial foarte mare şi investiţii destul de mari în zona de data center. În general, în structura totală a veniturilor Dell, volumele cele mai mari se fac în zona de client computing; e normal, pentru că e mult mai simplu să investeşti într-un laptop sau într-un monitor decât să mergi în zona de data center, unde proiectele sunt de altă natură.”

    Legat de modelul de business Dell, şi anume oferirea unui portofoliu cât mai amplu de produse şi servicii, Valentin Stănescu spune că acesta nu e unul standard şi că principalii competitori au ales un alt model. „Orice client şi-ar dori – cel puţin aşa credem noi – să găsească un portofoliu care să îi satisfacă toate nevoile. Dacă îşi doreşte să facă o alegere diferită, spre exemplu să folosească tehnologie din alte părţi şi să o integreze, este evident alegerea sa, dar asta se întâmplă de obicei atunci când ştiu foarte bine ce îşi doresc.”

    Deocamdată, piaţa din România este încă la un nivel la care companiile îşi testează capabilităţile în era digitală; cu alte cuvinte, partea de tehnologie poate fi un suport pentru schimbare, dar şi un enabler pentru inovaţie, notează el. „Prin urmare, crede el, companiile îşi doresc să găsească în acelaşi loc atât tehnologia prin care să modernizeze ceea ce au, să-şi reducă costurile de operare şi mentenanţă, cât şi să reinvestească economiile din zona respectivă către inovaţie.“

    Deşi reticenţa pare să fi dispărut din rândul managerilor români, pe zona de educaţie este încă loc de mai bine, crede Stănescu. „În viitorul apropiat, vom avea din ce în ce mai multe sesiuni educative pentru piaţă, vom aduce la Bucureşti mulţi dintre specialiştii noştri; am pus Bucureştiul pe hartă într-o constelaţie de 10-12 oraşe importante din lume pentru a creşte awareness-ul pe partea de inteligenţă artificială şi IoT”, notează el. „Cu cât mai repede vom reuşi să educăm cât mai multe companii, cu atât mai repede ni se vor întoarce beneficiile ca cetăţeni.”
    Şeful Technologies spune că România este una dintre ţările în care inovaţia este în natura omului – „trebuie doar să le oferim românilor posibilitatea şi să le aducem tehnologiile şi platformele potrivite astfel încât să poată să îşi testeze ideile. Este una dintre cele mai inovatoare ţări, cel puţin din regiunea din care facem parte”.

    Piaţa în ansamblul ei – incluzând aici tot segmentul IT şi toate serviciile asociate – nu are cum să nu crească, crede Valentin Stănescu. „Este atât de multă nevoie de inovaţie prin tehnologie, în această ţară, iar România are un apetit atât de mare pentru tehnologie, încât nu văd vreo şansă ca piaţa să experimenteze scădere în viitor. Dacă ne apucăm şi secţionăm piaţa, evident că sunt unele zonele tradiţionale de IT care fie au o creştere mai înceată, fie au o stagnare, însă zonele noi de inovaţie care apar, proiectele noi care sunt rezultatul încercării companiilor de a fi competitive în noua eră de funcţionare şi în faţa start-up-urilor noi, agile care vin din urmă, acestea aduc un plus”, încheie el.

  • Lidl scoate complet de la vânzare produsele de plastic de unică folosinţă

    Totodată, Lidl va începe în acest an testarea unei soluţii de tip sacoşă reutilizabilă pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl, dar şi a pungilor din plastic compostabil, analizând viabilitatea acestui material ca alternativă la plasticul subţire.

    În 2018, compania a anunţat că îşi propune să reducă plasticul utilizat cu cel puţin 20%, până în 2025. De asemenea, demersurile se află în linie cu decizia Consiliului UE, de a interzice utilizarea articolelor din plastic de unică folosinţă, fiind asumate de Lidl în mod voluntar, înainte ca aceasta să intre în vigoare, în anul 2021. Compania acţionează în linie cu strategia REset Plastic a grupului Schwarz, ce îşi propune să diminueze cantitatea de plastic folosită şi să închidă ciclurile de reciclare.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor din România: Sistemul s-a blocat atunci când a încercat să testeze aplicaţia de localizare a apelurilor de urgenţă

    Vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor din România, Bogdan Bănică, spune, într-o postare pe pagina lui de Facebook, că a vrut să vadă dacă aplicaţia de localizare a apelurilor de urgenţă funcţionează.

    „Am vrut să mă conving personal despre cum funcţionează (sau nu) acea aplicaţie de localizare a apelurilor de urgenţă. Fiind poliţist activ şi având acces la informaţiile clasificate, deci neîncălcând nicio procedură de acces, am fost invitat de către ofiţerul de serviciu principal în camera dispecerului IPJ Suceava, pentru a mă documenta profesionist înainte de expunerea unei opinii publice. Fireşte, l-am rugat pe colegul care era de serviciu să îmi explice cum funcţionează renumita, de acum, aplicaţie de localizare. (…) Am uitat să precizez că în momentul accesării aplicaţiei de către colegul meu, tot sistemul se blocase”, scrie poliţistul pe reţeaua de socializare.

    El mai povesteşte că un superior din cadrul IPJ Suceava a intrat în încăpere şi l-a scos afară.

    „După doar câteva minute, <cu tot cu uşă>, în încăpere a pătruns şeful Centrului Operaţional al IPJ Suceava, cu o falcă la mansardă şi una la parter, care nici mai mult nici mai puţin, m-a scos afară din încăpere. (…) Şi diliul (pentru că în acel moment avea comportamentul unui om cu afecţiuni psihice grave) aşa a încercat să bage rahatul sub preş: împiedicând un sindicalist să observe, să constate şi să aducă spre încunoştiinţarea publică a gravelor deficienţe de logistică cu care ne confruntăm!”, mai scrie poliţistul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sistemul de control al populaţiei din China depăşeşte orice imaginaţie: Guvernul din Beijing testează un sistem prin care urmăreşte şi notează fiecare cetăţean

    Guvernul chinez testează în prezent un plan prin care încearcă să creeze un sistem de credit social la nivel naţional, chiar dacă specialiştii din mediul academic sunt sceptici cu privire la şansele de reuşită ale autorităţilor, potrivit CNBC.

    Beijingul şi-a reafirmat luna trecută angajamentul de a construi un sistem complet de credit social – un plan care generează îngrijorări referitoare la controlul extins pe care îl va avea Guvernul asupra vieţii oamenilor.

    Ideea principală din spatele proiectului este stabilirea unui standard de încredere prin urmărirea acţiunilor indivizilor din societatea chineză, încurajând unele comportamente în timp ce le pedepseşte pe altele.

    Una dintre probleme ţine de corectitudinea pe care ar putea să o aibă un astfel de sistem când impune penalităţi asupra indivizilor, sau cât de uşor îi este unui cetăţean ajung pe „lista neagră” să iasă de acolo.

    Până acum, guvernul susţine că a colectat datele pentru 990 de milioane de oameni şi 25,9 milioane de companii – în contextul în care Beijingul vrea să respecte un termen limită autoimpus pentru 2020 în care trebuie să formuleze un plan naţional de credit social.

    De când acest proiect a fost demarat în urmă cu cinci ani, câteva programe pilot au apărut cu metrici variate în diferite zone, şi cu consecinţe.

    China a blocat milioane de cetăţeni „discreditaţi” din a cumpăra bilete de tren sau de avion ca parte a controversatului sistem naţional de „credit social”, prin care statul vrea să „corecteze” comportamentul cetăţenilor, potrivit The Guardian.

    Potrivit Centrului Naţional pentru Informaţii Publice, tribunalele din China le-au interzis celor care voiau să călătorească să îşi cumpere bilete de avion de 17,5 milioane ori până la finalul anului 2018.

    Cetăţenii care se află pe „lista neagră” în sistemul de credit social au fost blocaţi din a cumpăra bilete de tren de 5,5 milioane ori.

    „Odată discreditat, sunt interdicţii peste tot”, scrie în raportul publicat anul acesta  .

    Potrivit unui document guvernamental din 2014, ţinta este să „îi permită cetăţeanului de încredere să umble liber oriunde doreşte în timp ce îl blochează pe discreditat să facă un singur pas”.

    Motivele pentru care creditul social al oamenilor poate fi afectat variază de la neplata taxelor individuale până la răspândirea de informaţii false sau consumul de droguri.

     

     

  • Japonezii calcă pedala de acceleraţie: Japonia testează cel mai rapid tren din lume care atinge viteza la decolare a unui avion

    Numit Alfa-X, trenul ar urma să intre în funcţiune pe căile ferate japoneze în anul 2030. Compania feroviară JR East planifică ca trenul să circule cu o viteză de 360 de kilometri pe oră. Acesta ar fi cu 10 km/h mai rapid decât China’s Fuxing Hao, care leagă capitala Beijing de Shanghai şi care atinge o viteză operaţională de 350 de kilometri pe oră.

    Pentru a face faţă presiunii imense a aerului la intrarea în tuneluri, Alfa-X va avea în partea din faţă un „nas” care măsoară 22 de metri. Trenul de mare viteză va fi testat începând de vineri, pe timp de noapte, timp de trei ani, între oraşele Aomori şi Sendai.

    Cu toate acestea, recordul de viteză înregistrat de un tren japonez este cu puţin peste 600 de kilometri pe oră, în 2015, tren care a parcurs o dinstanţă de 1,8 kilometri în 10,8 secunde. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandalul de Volkswagen se extinde: Ford este investigat penal, în urma problemelor legate de emisiile de CO2

    Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a luat măsuri după ce Ford a avertizat Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite asupra potenţialelor probleme, în februarie.

    Ford a declarat că problema emisiilor nu implică folosirea programului fraudulos care a fost în centrul scandalului în care a fost implicată compania Volkswagen, în 2015.

    Volkswagen a fost acuzat că a folosit software-ul pentru a falsifica testele privind emisiile de dioxid de carbon.Testarea emisiilor în Statele Unite este compusă din două părţi: testarea pe şosele şi modelarea pe calculator, care este transmisă autorităţilor de reglementare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IKEA testează, pe 30 de pieţe, un serviciu de închiere a mobilierului

    IKEA a declarat, pentru prima dată, că ia în considerare ideea de închiriere a mobilierului, în luna februarie a acestui an. Compania şi-a prezentat planurile miercuri, într-un eveniment organizat în cadrul primului magazin sustenabil, din Kaarst, Germania, deschis în 2017.

    „Testarea oportunităţilor pentru ofertele de leasing este una dintre modalităţile prin care dorim să ne realizăm strategia de transformare”, a declarat Jesper Brodin, director executiv al Ingka Group, care deţine majoritatea magazinelor IKEA. „Schimbările climatice şi consumul nesustenabil sunt printre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea actuală”, a completat acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit una dintre cele mai bogate femei din lume să piardă o companie de 9 miliarde de dolari şi să fie ameninţată cu închisoarea

    Elizabeth Holmes a trecut de la una dintre cele mai promiţătoare tinere din Silicon Valley la inculpată într-un caz de fraudă, totul în doar câţiva ani.
     
    După ce a luat lumea prin surprindere anunţând un sistem care ar fi permis testarea sângelui în doar câteva secunde, Holmes, ajunsă acum la 34 de ani, a fost pusă sub acuzare pentru frade împotriva medicilor, pacienţilor şi a investitorilor.


    Potrivit unui anunţ al procurilor, Holmes şi fostul partener Sunny Balwani au “folosit publicitate falsă pentru a încuraja doctorii şi pacienţii să folosească laboratoarele Theranos, în condiţiile în care ştiau că tehnologie nu produce rezultate corecte”.

     

    Planurile femeii care a reuşit să piardă într-un singur an o avere de 9 miliarde de dolari

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.


    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    În 2015, Forbes estima averea sa la 4,5 miliarde de dolari; un an mai târziu, aceeaşi publicaţie o cota cu zero dolari în conturi.

  • UiPath, cel mai valoros start-up pornit din România, estimează venituri de 500 de milioane de dolari la final de 2019. Compania a investit 500.000 de euro într-un laborator de testare a soluţiilor RPA în Bucureşti

    UiPath, primul unicorn din industria de IT din România, estimează că va înregistra veni­turi de jumătate de miliard de dolari la final de 2019 şi că va ajunge la un număr de 6.000 de angajaţi în 2019, de la 2.740 câţi are în prezent, au spus reprezen­tanţii UiPath în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Ţintim jumătate de miliard de dolari anul acesta şi din cum vedem că se mişcă piaţa este un scenariu foarte realist. Unii analişti susţin că piaţa de RPA (robotic process automation) va ajunge la 3 miliarde de dolari în 2020, dar din câte am observat noi, piaţa va atinge această sumă încă din acest an”, a spus Vargha Moayed, Chief Strategy Officer în cadrul UiPath.
     

  • Aspiraţii digitale

    Taxe, impozite, finanţe, demersuri juridice, servicii educaţionale, istoric şi servicii medicale şi chiar facturile de la curent şi căldură – toate acestea ar trebui să poate fi accesate şi rezolvate de un cetăţean român fără drumuri, fără hârtii şi fără să aştepte câte două săptămâni o aprobare, ci doar în câteva minute de pe orice dispozitiv. Nu, nu este doar o descriere a sistemului actual din Estonia, unde cu ajutorul identităţii digitale peste 90% dintre acţiunile legale care erau condiţionate de deplasarea cetăţeanului la anumite societăţi sau instituţii pot fi realizate cu ajutorul unui smartphone, laptop sau al unei tablete, ci este un sistem care ar trebui să devină funcţional în România şi chiar este testat în prezent de instituţii publice.
    Compania Insights Enterprise, care a gestionat Ghişeul.ro, împreună cu Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO), colaborează cu nume precum Bitdefender, Orange, Wolf Theiss şi alte 10 companii şi organizaţii pentru ConectX – un ecosistem digital care pune bazele digitalizării naţionale.
    „Ghişeul.ro a făcut o crăpătură în această carcasă a statului, unde era foarte greu să pătrundem, unde era dificil să înţelegem ce se întâmplă. Aşa a început experienţa asta. Din partea instituţiilor a venit o solicitare. Oamenii au început să ne spună că putem face mai mult pentru că acest proiect funcţionează. Am întrebat ce înseamnă mai mult şi diverşi oameni cu care am vorbit din instituţiile publice au spus să facem digitalizare totală”, povesteşte George Anghel, director executiv al APERO, într-un interviu acordat ZF şi Business Magazin.
    Anghel subliniază că diferenţa faţă de sistemul din Estonia, sau alte sisteme care sunt în fază incipientă de dezvoltare în mai multe ţări din lume, este aceea că ele sunt coordonate şi gestionate de stat, pe când în cazul ConectX, sistemul este coordonat de aceste companii din mediul privat. În prezent, sistemul este testat de direcţiile de taxe şi impozite din toate sectoarele Capitalei, de Primăria Alba Iulia şi de serviciul de finanţe publice locale din Ploieşti; Anghel spune că au protocol semnat şi cu Primăria Piatra Neamţ, cât şi cu serviciul de taxe şi impozite Constanţa şi Primăria Târgovişte, pentru a începe şi acolo testarea sistemului.
    „La noi la taxe şi impozite este în program Digitax. Este un software foarte uşor de utilizat şi se apropie foarte mult de modalitatea de comunicare pe social media. Este foarte intuitiv. (…) Acum încărcăm date în sistem, începem testarea şi încercăm şi o conectare cu bazele de date ANAF. Îl vom testa timp de două luni şi apoi vom trage concluziile”, a declarat Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 din Capitală, pentru ZF şi Business MAGAZIN.
    Digitax reprezintă una dintre cele şase verticale ale ecosistemului ConectX şi ar trebui să simplifice interacţiunea dintre cetăţean, direcţiile de taxe şi impozite, ANAF şi celelalte instituţii implicate în domeniu şi să reducă semnificativ timpul acţiunii. Practic, acesta abordează tot ce înseamnă administraţie publică, cereri online. „Spre exemplu, declaraţia pentru stabilirea impozitului pe clădire. Când cumperi o clădire, este un formular care a trecut de pe hârtie în online. De la o experienţă care dura între câteva ore, în cel mai bun caz, sau câteva zile în mod realist, acum se reduce la 2 minute”, explică George Anghel.
    Pentru a nu se împiedica de bugete publice şi de costuri mult prea ridicate ce ar putea fi blocate chiar şi de opinia publică, Anghel spune că sistemul nu a fost gândit pentru a fi vândut drept proiect către statul român, ci a fost gândit pe un model de licenţiere către fiecare instituţie în parte, „la un preţ mult mai accesibil”. El spune că statul ar trebui să adopte mai mult politica de software as a service decât cea de achiziţii.
    Un alt exemplu în care interacţiunea cu statul ar fi eficientizată şi simplificată este cel al unei declaraţii auto. „Ai nevoie de 26 de documente pentru o declaraţie auto, pentru care, în funcţie de cum este completată, rubricile se vor filtra între ele în mediul online şi ajung în total depuse doar 7-10 documente, pentru că mulţi se împotmolesc deoarece au prea multe rubrici de completat, deşi răspunsul completat la una ar trebui să anuleze o parte din întrebările ulterioare. Şi în cazul declaraţiei pe imobil am reuşit să ajungem de la o operaţiune care durează 3 săptămâni şi jumătate la una care durează doar un minut şi 10 secunde”, exemplifică Anghel.
    Celelalte verticale ale „magistralei digitale”, pe lângă Digitax, dedicate serviciilor publice sunt Fintex pentru servicii financiare, Lex pentru servicii juridice, Edux pentru servicii educaţionale, Carex pentru servicii medicale şi Utilix pentru utilităţile casnice.
    „Verticala de servicii financiare este destinată în principal colegilor din bănci, iar cetăţenii trebuie să poată accesa băncile pentru creditare, carduri şi asistenţă financiară. Verticala de servicii juridice aduce împreună notari, avocaţi, traducători, executori şi instanţele de judecată, iar comunicarea între aceste instituţii şi cetăţean se poate face prin platformă. În cazul serviciilor de sănătate, întreg dosarul medical, intervenţii, prescripţii, va fi disponibil în cadrul platformei”, spune el.
    În acest moment, sistemul este un concept distribuit în cloud în sistem multiapp (zeci de aplicaţii interconectate şi sincronizate) şi are la bază limbajele de programare Java, Golang şi PHP, cu secţiuni care la momentul oportun pot fi mutate pe blockhain public sau privat. Blockchainul este un sistem imuabil, unde orice intrare în sistem este înregistrată şi marcată. Estonia foloseşte aceeaşi tehnologie în propriul sistem.
    Alături de Insights Enterprise, partenerii proiectului sunt Bitdefender, Orange, Wolf Theiss, ESDROM, certSIGN, typingdna, Namiral, Qualitance, Civictech, termene.ro, Insights Enterprise, BitSentinel, boost IT, Asociaţia Română pentru Smart City şi mobilitate şi RePatriot. „Întregul ecosistem este deschis. Dacă mâine vine cineva şi vrea să construiască şi să gestioneze verticala pentru servicii medicale, noi punem la dispoziţie conectorii pentru integrare. Până acum am construit Digitax, acum construim Fintex şi Lex, iar pentru partea de servicii medicale am discutat deja cu Asociaţia Medicală Română, care au şi ei un proiect şi vrem să le interconectăm. Pe partea de servicii educaţionale am avut discuţii pe partea de ONG-uri, am avut discuţii şi cu companii care investesc mult în zona asta”, completează Anghel.
    ConectX, visul estonian transpus în România, a costat „câteva milioane de euro”, potrivit lui Anghel, suma nefiind încă publică deoarece ar putea influenţa demersurile aflate în desfăşurare. „În orice caz, aceasta nu va fi de 30-50 milioane euro, cum mai auzim în anumite proiecte”, spune Anghel. 

    Modelul Estonia

    În Estonia, toţi cei 1,3 milioane de locuitori au o identitate digitală, iar 99% dintre servicii sunt realizabile online. Cu ajutorul identităţii digitale, peste 90% dintre acţiunile legale care erau condiţionate de deplasarea cetăţeanului la anumite societăţi sau instituţii pot fi realizate acum cu ajutorul unui smartphone, unui laptop sau al unei tablete. Statisticile arată eficienţa unui astfel de sistem. Semnătura digitală pe care cetăţenii o pot aplica pe orice act oficial economiseşte 2% din PIB-ul anual deoarece nu mai există cheltuieli excesive cu acte în format fizic. Schimbarea a fost posibilă în primul rând datorită colaborării eficiente dintre instituţiile statului şi portalul naţional de e-ID însumând toate celelalte portaluri web puse la dispoziţie de către instituţii. Singurele acţiuni legale care nu pot fi completate cu ajutorul identităţii digitale sunt cununia civilă şi tranzacţiile imobiliare.
    Cetăţenii nu sunt nevoiţi să deţină asupra lor niciun act în format fizic deoarece totul este integrat în identitatea digitală. Singurul act pe care îl utilizează cetăţenii Estoniei în format fizic este permisul de conducere, încât nu pot călători în cadrul Uniunii Europene cu identitatea digitală. Totuşi, chiar şi în cazul pierderii permisului de conducere sau dacă acesta expiră, procedura de înlocuire este scurtă şi rapidă. Este un formular online care poate fi completat în 3 minute, acesta fiind urmat de un interval de timp de maximum 24 de ore în care actul este livrat la adresa de reşedinţă. Din perspectiva sistemului medical, prezenţa pacienţilor în spitale a scăzut cu 30% datorită sistemului digitalizat. Pentru a reînnoi o prescripţie medicală, pacienţii nu sunt nevoiţi să se deplaseze la spital, ci doar să îşi contacteze online doctorul, acesta la rândul său urmând să emită, în cel mai scurt timp, o reţetă în format digital care poate fi folosită în orice farmacie. Pentru a nu exista preferinţe din partea medicului asupra unui anumit produs farmaceutic, medicul prescrie substanţele active din tratamentul necesar, iar pacientul poate alege în farmacie produsul care i se pare mai bun şi mai avantajos. Aceste prescripţii farmaceutice sunt valabile în peste 150 de state ale lumii. Istoricul medical al pacientului este la doar „un clic distanţă”, încât cadrele medicale pot cunoaşte orice detaliu în cazul unei urgenţe.
    Sistemul de i-voting al Estoniei a făcut ca organizarea alegerilor să coste de 2,5 ori mai puţin decât în trecut. Acest sistem a fost implementat în 2005, fiind primul de acest tip din lume. La finalul lui 2017, peste 30% din popuaţie votează online. Votul poate fi realizat din 128 de ţări, iar sistemul economiseşte 10.000 de zile de lucru deoarece nu mai este nevoie de o alocare majoră de resurse umane pentru a realiza votarea. Estonia oferă posibilitatea de a obţine e-residency – cetăţenia digitală – cu scopul de a oferi acces mai uşor antreprenorilor care vor să dezvolte un business în acest stat.