Tag: tema

  • PIB şi inteligenţă, nu harnaşamente!

    Înainte de orice, o să-i recomand cititoarei mele să îşi verifice tastatura computerului, care are tendinţa de a plasa virgule aiurea în text. Pe urmă o să spun că da, fundamental, sunt un pesimist, dar că eu consider acestea drept o calitate – destul de des necazurile m-au prins pregătit. Iar lipsa unei „cochilii”, a unei enclave sociale – doar o anumită zonă pe care o frecventez, doar un grup de amici – care să mă înconjoare cu iluzii şi nu cu realitate, plus minunata calitate de pieton, mi-au permis să văd mereu lucrurile mai clar.

    Dar sunt binevoitor şi caut, uite, motive care să îmi crească nivelul de fericire, aşa cum îmi recomandă cititoarea mea. Unde poţi căuta fericirea, dacă nu pe Google? Caut, aşadar, „România este pe primul loc” (fericirea mea are ambiţii modeste), iar motorul de căutare îmi răspunde „la creşterea volumului de vînzări din retail în martie” (?), la recomandări judiciare primite de la OLAF (parcă – parcă),  „la creştere economică în Europa” – zice premierul (procentele nu sunt totul în lumea asta, zic eu), „în lume la scumpirea litrului de benzină”, „în Europa la decesele cauzate de cancerul de col uterin”, „în topul ţărilor cu risc de sărăcie în rîndul copiilor”, „în Europa la apă poluată”, „la accidente mortale de circulaţie”. După două pagini de fericire gugălească zic că îmi ajunge şi renunţ să mai caut, aşa cum îmi propusesem, şi „Romînia este pe ultimul loc…”.

    Mă îndrept spre pagina colegilor de la Ziarul Financiar, care mă informează „Cum arată economia judeţului Mureş, unde fabricile care angajau mii de oameni au fost vândute la fier vechi sau transformate în hipermarketuri”, dar şi că „Fermierii pierd 100 milioane de euro pentru că jumătate din grâu va ajunge hrană pentru animale”. Nu prea merge nici aici, aşa că trec la agenţia Mediafax, care mă anunţă – şi asta chiar mă bucură – că Guvernul vrea să sporească cu 40% numărul IMM, până în 2020. Şi a pus la punct o strategie care ar trebui să creeze 200.000 de noi companii.

    Mulţumirea îmi piere brusc cînd citesc domeniile strategice, în ordinea importanţei – industria alimentară, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activităţi industriale.

    Industria alimentară ca industria alimentară, dar lohnul, din nou? Tăbăcirea pieilor? Harnaşamente? Ce produse farmaceutice? Dar o Vale a Siliciului n-ar fi mai bună? Întreb asta pentru că ceea ce s-ar putea asimila cunoscuţilor „softişti romîni” în dulcele limbaj de lemn guvernamental, adică „servicii în tehnologia informaţiei” se pierd undeva între „activităţi de editare muzicală” şi „arhitectură şi inginerie”. Şi cred că nişte funcţionari guvernamentali au mai bifat un punct pe lista de făcut nimic, fără să le pese şi fără să gândească. Harnaşamente, ha?

    Pentru ca ţara asta să depăşească clasamentele acelea nefericite de pe Google, iar în Mureş să crească înapoi fabicile, ar trebui ca în primul rând funcţionarii guvernamentali să facă treabă, ar trebui ca o bună parte din societate să iasă din bula de „je-m’en fichisme” în care s-a refugiat şi de unde priveşte superior; are nevoie de PIB, creativitate şi inteligenţă şi nu de un program guvernamental de sprijinit producţia de harnaşamente.

    Cred că nimeni nu a ştiut să arate lumea, cea reală, fără măşti, mai bine decât Pieter Bruegel cel Bătrân.

  • UE va avea consultări cu Rusia pe tema Acordului de asociere cu Ucraina

     Discuţiile vor fi coordonate de comisarul UE pentru Comerţ, Karel de Gucht, prima reuniune fiind programată pe 15 iulie.

    Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, este aşteptat pe 27 iunie la Bruxelles pentru a semna secţiunea economică a Acordului de asociere cu UE.

    Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat săptămâna trecută că Uniunea Europeană este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind apropierea Ucrainei de Blocul comunitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite cer Rusiei să reia negocierile cu Ucraina pe tema gazelor

     “Uniunea Europeană a prezentat un compromis echitabil şi rezonabil. (…) Cerem Rusiei să reiniţieze negocierile”, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.

    “Comisia Europeană colaborează cu ambele părţi în vederea găsirii unui compromis comercial competitiv, care ar soluţiona problemele legate de plăţi şi preţul de piaţă” pentru gazul rus livrat Ucrainei, a adăugat Psaki.

    Rusia a sistat luni livrările de gaze către Ucraina, după eşecul negocierilor şi din cauza restanţelor acumulate de Kiev – 4,5 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kievul a început negocieri ample cu Moscova pe tema gazelor şi pentru dezescaladarea crizei. Discuţiile privind preţul gazelor, în impas

     UPDATE 6:55 – Blocaj în negocierile dintre Kiev şi Moscova asupra preţului de livrare a gazelor ruseşti

    Rusia şi Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord asupra preţului de livrare a gazelor şi achitării sumelor datorate de partea ucraineană, dar discuţiile vor continua marţi seara sau miercuri dimineaţa, la Bruxelles, a anunţat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.

    “Toate punctele au fost discutate”, “au fost propuse soluţii”, iar “discuţiile vor fi reluate marţi seara sau miercuri dimineaţa”, la Bruxelles, a declarat Oettinger, după şapte ore dificile de negocieri.

    Gazprom şi Naftogaz au început negocieri pentru stabilirea preţului de livrare a gazelor ruseşti şi unui plan de achitare a datoriilor la gaze ale Ucrainei faţă de Rusia. Ucraina are datorii la gaze faţă de Rusia în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013 şi aprilie şi mai 2014, potrivit Gazprom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii pentru IMM şi Buget, la conferinţa ZF pe tema contribuţiei IMM la relansarea economică

     Anul 2013 a adus o creştere economică de 3,5%, care a fost generată în principal de marile companii, cele care ajung la rulaje de sute de milioane sau de ordinul miliardelor de euro. Însă, într-o economie sănătoasă, IMM-urile, acele firme care dau măsura antreprenoriatului, ar trebui sa aibă o contribuţie la fel de importantă la evoluţia PIB-ului. În România există peste 440.000 de IMM-uri, adică fime care au o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro şi sub 250 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, deschide conferinţa ZF pe tema fiscalizării economiei

    Tot în deschidere va lua cuvântul preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, invitat special al conferinţei fiind Todd J. Zywicki – Editor, Supreme Court Economic Review, George Mason University School of Law. Ceilalţi speakeri sunt Cosmin Vladimirescu – Country Manager MasterCard Romania, Florin Dănescu – preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB şi Daniel Anghel – Membru în Board-ul FIC.

    Conform statisticilor europene (Eurostat), Romania se clasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de colectare a veniturilor bugetare raportat la PIB, cu consecinţe asupra creşterii procentului economiei subterane, care, potrivit calculelor Comisiei Europene, se ridică la 29,1%, fiind unul dintre cele mai ridicate din UE.

    Astfel, un studiu publicat anul trecut arată că România se află pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013. În acelaşi timp, gradul de utilizare a plăţilor electronice din totalul plăţilor efectuate în Romania este de doar 6%, cel mai scazut în UE, după Bulgaria.

    Potrivit unui comunicat al Ziarului Financiar, se poate observa corelaţia între gradul de dezvoltare a plăţilor electronice într-o ţară, nivelul economiei gri şi gradul de colectare. O propunere legislativă guvernamentală recentă prevede limitarea plăţilor cash şi a comisionului interbancar şi este vazută ca o soluţie la dezvoltarea plăţilor electronice.

    În acest context, Ziarul Financiar aduce la aceeaşi masă factori de decizie, specialişti şi reprezentanţi ai marilor companii ce activează în domeniul financiar, la o dezbatere asupra dezvoltării plăţilor electronice ca soluţie la fiscalizarea economiei cu efecte vizibile în îmbunătăţirea gradului de colectare, trecând în revistă şi experienţa din alte ţări.

  • Un “Sărut” de Brâncuşi, cu un preţ de pornire de 5 milioane de dolari, scos la licitaţie la New York

    Lucrarea, având dimensiuni de aproximativ 36 x 24 centimetri, realizată în ghips, este una dintre cele şase variante ale sculpturii, înfăţişând doi îndrăgostiţi îmbrăţişaţi şi uniţi prin sărut, realizate de artistul român de-a lungul carierei sale.

    Preţul de pornire este de 5 milioane de dolari, organizatorii estimând să obţină pe această sculptură între 5 şi 8 milioane de dolari, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Tema sărutului este atât de importantă pentru Brâncuşi, a lucrat la ea aproape patru decenii. A ţinut atât de mult la această temă încât a devenit emblematică pentru personalitatea sa, având simbolul inscripţionat pe cărţile sale de vizită şi pe scrisorile sale”, a declarat Sharon Kim, director internaţional al casei de licitaţii Christie’s.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barroso către Putin: UE acceptă consultări cu Moscova pe tema aprovizionării cu gaze

     “Uniunea Europeană vă acceptă propunerea de consultări cu Federaţia rusă şi Ucraina în domeniul securităţii aprovizionărilor cu gaze (naturale) şi tranzitului”, afirmă preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso într-o scrisoare adresată lui Vladimir Putin

    “Este interesul nostru comun să angajăm rapid aceste discuţii incluzând Ucraina”, adaugă el, precizând că acestea ar urma să “ajute la evitarea unui scenariu extrem şi la garantarea securităţii aprovizionărilor şi tranzitului, creând totodată condiţiile unei cooperări în vederea modernizării sistemului ucrainean de tranzit al gazelor” naturale.

    Preşedintele rus a ameninţat pe 10 aprilie cu oprirea livrărilor de gaze naturale către Ucraina, în cazul în care Kievul nu-şi rezolvă problema datoriei. El a anunţat joi, la Moscova, că dă Ucrainei termen o lună să-şi soluţioneze acest diferend cu Moscova asupra gazelor naturale, altfel ameninţând cu introducerea unui sistem de plată în avans a livrărilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 se reunesc la Washington pe tema impactului crizei din Ucraina

     La reuniune, care urmează să aibă loc joi după-amiaza, vor participa miniştrii din statele cele mai industrializate – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).

    Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia se vor afla în centrul discuţiilor, dar ar putea să fie abordate şi ale subiecte, a declarat una dintre surse, fără să ofere precizări.

    Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmează să aibă loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre gazele de şist: Dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm? Din Rusia

     El a precizat că se referă la acest subiect după ce a observat protestele organizate, duminică, în cazul gazelor de şist.

    “Am văzut ieri – chiar dacă nu a fost foarte mediatizat, eu iau foarte în serios – discuţia despre gazele de şist. A fost o zi de organizare a unor proteste apropos de gazele de şist şi cred că e un alt subiect asupra căruia trebuie să discutăm foarte serios, pentru că trebuie spus «Bun, şi dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm ? Din Rusia». Adică, în contextul actual, cred că orice protest trebuie să aibă un scop şi o finalitate şi cred că o discuţie serioasă pe orice temă e utilă”, a spus Ponta.

    Peste 350 de persoane au participat, duminică după-amiază, în municipiul Vaslui, la un marş de protest faţă de gazele de şist, manifestanţii scandând lozinci împotriva clasei politice şi a firmei care desfăşoară activităţi de explorare a gazelor de şist în judeţ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro