BusinessMagazin

Tag: telecom

  • Plus 15% pentru bunurile de folosinţă îndelungată în T1

    Vânzările din sectorul de electrocasnice mari au crescut încă o dată în T1 2015, atingând valoarea de 80 de milioane de euro, cu 21% mai mult decât în  aceeaşi perioadă din 2014. Toate categoriile monitorizate din cadrul sectorului au contribuit la acest rezultat prin rate de creştere de două cifre. Vânzările de încorporabile au crescut uşor mai mult decât cele clasice şi reprezintă aproximativ 20% din valoarea electrocasnicelor mari.

    Piaţa electrocasnicelor mici a înregistrat o creştere puternică în T1 2015, cu peste 19% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut, ajungând la o valoare de 31 de milioane de euro.

    Aproape toate categoriile au avut creşteri de două cifre dar cea mai mare contribuţie au avut-o produsele cheie precum storcătoarele de fructe şi legume, aparatele de preparat mâncarea, aparatele de preparat băuturi calde şi fiarele de călcat, cu peste 20%. De o evoluţie remarcabilă au avut parte şi aparatele de tip multicooker.

    Telecom: smartphone-urile au continuat să fie principalul motor de creştere al sectorului

    În T1 2015, piaţa de telecom a crescut cu 17% comparativ cu T1 2014, cu o valoare nesubvenţionată estimată de 135 de milioane de euro. Smartphone-urile (din categoriile de preţ low şi mid) au continuat să fie principalul motor de creştere, cu rate de două cifre comparativ cu T1 2014. Şi piaţa de căşti a înregistrat o creştere de două cifre faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Piaţa electronicelor a început anul cu o creştere de aproape 15% comparativ cu primul trimestru al 2014. Valoarea vânzărilor a atins 72 de milioane de euro. Televizoarele au avut cea mai bună evoluţie, televizoarele Smart şi cele cu ecran UHD contribuind cel mai mult la creşterea vânzărilor. Alte sectoare precum sistemele audio, boxele şi boxe cu andocare au avut rate de creştere de două cifre. Mp3/Mp4 playere, sistemele de navigaţie şi DVD playerele au continuat să scadă.

    Piaţa de imprimante, multifuncţionale şi consumabile: creşteri pentru toate sectoarele cu excepţia multifuncţionalelor cu cerneală

    Sectorul s-a întors la trendul pozitiv, înregistrând o rată de creştere de 11% şi o valoare de 15 milioane de euro. Evoluţia pozitivă a consumabilelor şi a echipamentelor laser a contribuit la această performanţă a sectorului. Deşi imprimantele cu cerneală au crescut, acestea nu au reuşit să contrabalanseze scăderea multifuncţionalelor. Asfel, segmentul cu cerneală şi-a continuat trendul negativ.

    Trendul pieţei de IT a fost ascendent, cu o rată de creştere de 8% faţă de T1 2014, până la valoarea de 107 milioane de euro. În timp ce vânzările de calculatoare portabile şi monitoare au depăşit aşteptările în materie de creşteri, tabletele au înregistrat o scădere de 3% în valoare. De asemenea, celelalte categorii – desktop-uri, camere web, tastaturi şi mauşi – au crescut în vânzări comparativ cu aceeaşi perioadă a  anului trecut.

    Sectorul foto a continuat să înregistreze o evoluţie negativă. Totuşi, au fost semne pozitive cum că rata de scădere a încetinit până la aproape -5%, atingând o valoare de 2.7 milioane de euro. D-SLR-urile au avut o rată de creştere de două cifre însă aceasta nu a compensat scăderea înregistrată în segmentul de camere foto compacte.

    Primul trimestru al anului 2015 a avut o evoluţie bună, înregistrând o creştere de aproape 15%, datorată celor şase din şapte sectoare aflate pe un trend ascendent. Sunt semne că piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată îşi revine. Este interesant de văzut dacă această evoluţie pozitivă va fi menţinută sau nu în cel de-al doilea trimestru, luând în considerare influenţele economice.

     

  • Operatorul telecom care returnează banii clienţilor atunci când nu au consumat tot ce e inclus în abonament

    Noul proiect F1 al celor de la Google oferă posibilitatea abonaţilor de a primi banii înapoi pentru cantitatea de date pe care nu au utilizat-o, scriu cei de la Business Insider.

    Sistemul funcţionează astfel: clientul plăteşte 20 de dolari pe lună pentru apeluri şi mesaje nelimitate şi 10 dolari pentru fiecare gigabit de date consumat. Dacă nu foloseşti cantitatea respectivă, Google îţi returnează suma echivalentă de bani. Prin urmare, dacă abonatul alege opţiunea cu 3 gigabiţi de date dar consumă doar 1,5 gigabiţi, la sfârşitul lunii va primi înapoi 15 dolari.

    Majoritatea operatorilor oferă posibilitatea de a consuma luna următoare datele neutilizate, dar niciunul nu oferă opţiunea de a returna banii.

    Proiectul F1 se află încă în faza de teste şi funcţionează doar pe telefoanele Nexus 6. Dacă rezultatele vor fi cele aşteptate, Google va extinde probabil oferta şi către posesorii de iPhone sau Samsung.

    Google se află într-un proces de extindere agresivă către industria telecom, dovadă fiind şi Proiectul Ara, iniţiat de cei de la Google în parteneriat cu Motorola şi cu organizaţia Phonebloks, care ca scop dezvoltarea unui telefon care să poată fi dezmembrat şi apoi reconstruit de către orice utilizator. Construit după un sistem asemănător cu cel al pieselor Lego, telefonul modular permite schimbarea oricărei piese, inclusiv procesorul, memoria sau camera digitală, prin simpla deconectare a respectivului element şi introducerea altuia.

  • Cine este Andreea Popescu, director în cadrul Orange România care a dat în judecată compania pentru “hărţuire morală”

    Andreea Popescu a absolvit facultatea de management din cadrul ASE, iar experienţa ei în domeniul relaţiilor cu clienţii şi telesales a trecut pragul majoratului. Tot timpul în contact cu clienţii Orange, Popescu face parte din echipa care a adus şi a mentinut operatorul de telefonie mobilă pe locul întâi pe piaţa de telecomunicaţii din România. Crede cu tărie că, alături de oferte şi inovaţii tehnologice, succesul unei companii de telecomunicaţii stă în modul în care reuşeşte să construiască un dialog cu clienţii, prin intermediul fiecărui angajat din frontline. Fiind un domeniu dinamic, acest dialog este şi cea mai mare provocare a Andreei Popescu, iar planurile de viitor se concentrează pe oferirea unei experienţe îmbunătăţite atunci când clienţii intră în contact cu departamentul customer service.

    Andreea Po­pescu, un executiv care a lucrat mai bine de 13 ani în cadrul opera­torului de telecomunicaţii Orange România, a depus o cerere de chemare în judecată la Tribunalul din Bucu­reşti împotriva companiei, a directorului general Jean François Fallacher şi a directorului de resurse umane Ioana Marcu, scrie Ziarul Financiar. Obiectul dosarului, înregistrat la tribunal pe data de 9 februarie 2015, este „acţiune în constatare hărţuire morală“, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei.

    Contactată de ZF, Andreea Popescu a declarat doar că „urmează procedurile interne din grupul Orange şi căile legale“ în acest caz, fără a oferi alte detalii. Contactaţi de ZF în data de 9 fe­brua­rie, reprezentanţii Orange România nu au răspuns până la închiderea ediţiei întrebărilor ZF legate de acest subiect.

    Absolventă a Facultăţii de management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, An­dreea Popescu s-a angajat în 2001 în cadrul Orange, iar până în 2008 a fost customer service manager. Din 2008 şi până în acest an, ea a ocupat poziţia de customer service director, fiind astfel parte din prima linie de management a ope­ratorului, chiar dacă pe o poziţie din care a avut o prezenţă extrem de discretă, cu puţine interviuri sau apariţii în public. Înainte de a lucra pentru Orange, Andreea Popescu a lucrat timp de şapte ani în cadrul companiei de curierat DHL.

    Potrivit informaţiilor ZF, dosarul ar fi ajuns în instanţă după ce Andreea Popescu nu a căzut la o înţelegere cu com­pania Orange, aşa cum, o arată istoria, s-a întâmplat de regulă la nivelul echipelor de top management din cele mai mari companii private locale atunci când au apărut dispute între CEO şi un alt membru al echipei de conducere, sau între şefii „de la centru“ ai multinaţionalei şi CEO sau un alt manager.

    Andreea Popescu este reprezentată în acest dosar de Costel Gîlcă, un avocat specializat în dreptul muncii. 

    Mai multe informaţii pe zf.ro

    Orange România a primit recent certificarea Top Employer Europe 2015, pentru “mediul de lucru excepţional şi posibilităţile de dezvoltare profesională oferite angajaţilor”. Orange este singura companie de telecomunicaţii din România ce obţine din partea institutului independent Top Employer Institute această certificare, primită pentru al treilea an consecutiv. “Faptul că am fost desemnaţi angajator de top pentru al treilea an consecutiv este dovada că nu suntem doar una dintre cele mai bune companii pentru a începe o carieră, dar şi pentru a creşte profesional. Prin studiile pe care le facem, dar şi prin interacţiunea noastră de zi cu zi, suntem atenţi să le oferim angajaţilor cadrul prielnic pentru a lucra ca buni profesionişti şi pentru a se dezvolta continuu, indiferent de poziţia pe care o au în companie”, declara recent Ioana Marcu, directorul de resurse umane al Orange România, acuzată acum de “hărţuire morală” a directorului de customer service.

  • Pariul Vodafone România pentru a ajunge numărul unu pe piaţa locală: VoLTE

    VoLTE este o inovaţie de reţea care redefineşte serviciile de voce, folosind tehnologia 4G, iar Call+ asigură mai multă interactivitate şi productivitate apelurilor de voce, prin intermediul VoLTE. Call+ este un serviciu Vodafone bazat pe tehnologia VoLTE.  Anterior, vocea şi datele erau două servicii separate pentru că atunci când un utilizator intra pe internet folosea reţeaua 4G, dar imediat ce dădea sau primea un telefon experienţa se schimba pentru că telefonul trecea automat înapoi la reţeaua 3G şi brusc întreaga experienţă scădea la nivelul 3G.

    Elementul de noutate:

    Vodafone este primul operator din România şi printre primii operatori din Europa care lansează tehnologia VoLTE şi demonstrează capabilităţile Call+.

    Efectele inovaţiei:

    Call+ este un serviciu Vodafone bazat pe tehnologia VoLTE, ce permite apelantului să adauge mai multă informaţie pe ecranul persoanei apelate, cum ar fi prioritatea apelului, subiectul discuţiei şi o imagine. Când apelul este în curs, interlocutorii pot partaja conţinut multimedia, ce va fi afişat pe ambele ecrane ale celor două terminale, precum şi să treacă fără întreruperi din apel de voce în convorbire video şi înapoi. Spre deosebire de reţelele tradiţionale celulare, care au canale diferite pentru serviciile de voce şi cele de date, VoLTE foloseşte reţelele de date 4G pentru a transmite traficul de voce.

    Descriere:

    Din 5 noiembrie 2014, Vodafone Romania a lansat VoLTE, o inovaţie în domeniul apelurilor de voce, furnizată prin dezvoltări importante ale reţelei. De asemenea, Vodafone a testat şi Call+, un serviciu care va fi implementat la începutul anului 2015. Promisiunea Vodafone România s-a extins, astfel, cu un nou element, VoLTE, care redefineşte modul cum utilizatorii experimentează apelurile.

    Dezvoltările tehnologice ale Vodafone România permit să inoveze în continuare în domeniul serviciilor de voce şi să evolueze de la apelurile tradiţionale la voce HD şi acum, prin intermediul VoLTE, la revoluţionarul Call+. Noul serviciu le permite utilizatorilor să comute fără întreruperi între apelurile de voce şi video în cadrul aceleiaşi conversaţii şi să partajeze fişiere multimedia, pentru o experienţă interactivă.

    Terminalele compatibile cu Call+ din portofoliul Vodafone România sunt Samsung Galaxy S5, Sony Xperia Z2 şi Huawei Ascent P7. Prin programul Spring, Vodafone investeşte în România, adiţional, 55 de milioane de euro în doi ani, în dezvoltările de reţea şi reţeaua de magazine.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,9%
    creşterea economică în al treilea trimestru faţă de al doilea, cea mai mare din UE, în timp ce după creşterea raportată la al treilea trimestru din 2013 (3,3%), România este pe locul al doilea în UE după Polonia (3,4%), conform datelor ajustate sezonier ale Eurostat

    484 mil. euro
    vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată în al treilea trimestru, în creştere cu 15,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, conform GfK, cel mai mare avans fiind consemnat în telecom (25,5% şi electronice (21%)

    25,3%
    creşterea vânzărilor de autovehicule în primele 10 luni, la 83.116 maşini, însă producţia locală s-a diminuat cu 4,1%, la 329.405 maşini, potrivit APIA

    4,09 mil. euro
    fondurile europene nete primite de la UE în 2013, România fiind al cincilea cel mai mare beneficiar net de fonduri UE după sumele primite de Polonia, Grecia, Ungaria şi Portugalia

    0,7%
    cu atât a crescut economia Greciei în perioada iulie-septembrie faţă de aprilie-iunie, după o creştere de 0,4% în al doilea trimestru, marcând astfel primele două trimestre consecutive de creştere şi ieşirea din recesiune după şase ani

    0,9%
    scăderea producţiei din construcţii în UE în septembrie faţă de august, în termeni ajustaţi sezonier, după o stagnare în augv ust faţă de iulie (în zona euro, acest indicator a scăzut cu 1,8% în septembrie, după o creştere cu 0,7% în august)


     

  • Un român ar putea deveni în 2015 antrepenorul anului din întreaga lume

    „Nu te gândi doar la ziua de mâine. Încearcă să faci nişte punţi cât mai îndepărtate în timp. Lasă-ţi nişte resurse mentale şi sufleteşti pentru o perspectivă îndelungată. Acolo este garanţia stabilităţii şi a succesului.“ Este un sfat venit de la cel mai bun antreprenor din România, cel care va lupta în vara anului viitor la Monte Carlo pentru titlul EY World Entrepreneur of the Year.

    Compania MB Telecom a realizat un scanner mobil robotizat pentru camioane şi a inventat scannerul pentru avioane – un unicat mondial – capabil să revoluţioneze securitatea aviaţiei civile şi militare la nivel global. Drept răsplată, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi în 2013, MB Telecom devenind astfel singura companie din lume care primeşte de două ori un astfel de premiu.

    MB Telecom a fost înfiinţată în 1994, având ca obiect de activitate integrarea de sisteme de securitate de complexitate mică şi medie. După 20 de ani, compania a ajuns la venituri de 18,7 mil. de lei şi 124 de angajaţi. În acest an, Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom, a luptat cu alţi 39 de antreprenori români şi a câştigat competiţia EY Entrepreneur of the Year România.

    Există o reţetă a succesului? „Încercăm să gândim ceea ce alţii nu au avut curaj. Am concurat cu giganţi din industria noastră, din concerne multinaţionale, cu sute de milioane sau miliarde de euro cifra de afaceri. Suntem invizibili pentru ei. Dar am avut curaj să intrăm în competiţie.“

    În 2004, MB Telecom a iniţiat programul de cercetare pentru realizarea primului scanner mobil robotizat din lume pentru camioane – Roboscan –, care poate fi operat de la distanţă, inclusiv prin internet, de un singur om. Cinci ani mai târziu, în 2009, compania a iniţiat al doilea proiect revoluţionar de cercetare-dezvoltare pentru realizarea primului scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat în 2013.

    „În România s-a inventat primul scanner de avioane din lume. Sper că peste 10 ani nu va fi niciun aeroport în lume fără scanner de avioane născut în România“, a declarat Mircea Tudor la ceremonia de decernare a premiilor EY Entrepreneur of the Year România.

    În cinci ani, MB Telecom are ca obiectiv strategic să plaseze câte un scanner de avioane în primele 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va propulsa compania la o cifră de afaceri de peste

    1 mld. de euro, iar planul pentru următorii 10 ani este să existe 2.000 de scannere MB Telecom în toată lumea.
    MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 50 milioane de euro în ultimii 10 ani. În prezent, discută cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi altele pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro, potrivit lui Mircea Tudor.

    O provocare majoră pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România este accesul la finanţare. Fondatorul MB Telecom este însă printre norocoşi, el susţinând că a avut „o relaţie foarte bună cu mediul bancar, chiar şi în perioadele de criză“: „Nu am avut o problemă în a mă finanţa. Am fost suficient de convingător în faţa bancherilor încât să îmi dea banii de care am avut nevoie“.

    În schimb, Mircea Tudor spune că există destul de mari dificultăţi în promovarea internaţională, având în vedere că antreprenorii din alte ţări participanţi la competiţii internaţionale sunt susţinuţi de către guvernele statelor în care operează. „Probabil că guvernul nici nu ştie că existăm, deşi am fost suficient de vocali şi prezenţi în media“, spune cu regret fondatorul MB Telecom.

    Din acest an, competiţia EY Entrepreneur of the Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. Cristi Badea, fondator al MavenHut, a primit titlul Emerging Entrepreneur of the Year, iar Istvan Mar, fondatorul Asociaţiei Fructul Secuiesc, a primit titlul Social Entrepreneur of the Year.

    La prima ediţie a competiţiei din România s-au înscris 40 de antreprenori români. Cifra de afaceri cumulată a celor 40 de companii conduse de antreprenorii înscrişi s-a ridicat în 2013 la peste 1 miliard de euro, iar numărul total de angajaţi a trecut pragul de 16.000. „Antreprenorii din România au nu numai anvergura, dar şi maturitatea necesară pentru a intra în competiţie la nivel global. Obiectivul programului este de a promova antreprenorii de succes şi antreprenoriatul în România“, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.

  • Plus 15,7% în T3 în piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată, peste aşteptări

    Cel de-al treilea trimestru a înregistrat rezultate excelente pentru piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată din România. Patru din cele şapte sectoare au avut creşteri de două cifre: telecom (25,5%), electronice (21%), electrocasnice mari (18%) şi electrocasnice mici (18%). O uşoară creştere a fost simţită şi de piaţa IT, în timp ce sectorul de imprimante, multifuncţionale şi consumabile a scăzut uşor. Piaţa foto a continuat să scadă în T3 2014.

    Telecom: valoarea vânzărilor continuă să se ridice deasupra celei de anul trecut

    În al treilea trimestru al 2014, piaţa de telecom a înregistrat o creştere de 25,5% în valoare nesubvenţionată estimată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 144 milioane de euro. Chiar dacă ritmul de creştere s-a micşorat, smartphone-urile au continuat să contribuie la evoluţia pozitivă a acestui sector. Preferinţele consumatorilor pentru telefoane cu caracteristici tehnice performante au fost confirmate de menţinerea trendurilor crescătoare pentru procesoare puternice, camere foto cu rezoluţie ridicată, ecrane de dimensiuni mari şi 4G.

    Cererea pentru telefoane mobile clasice a continuat să scadă în T3 2014.

    Electronice: veşti bune din sectoarele audio şi console video

    Piaţa de electronice şi-a continuat buna performanţă în T3 2014, cu o creştere de 21% şi o cifră de afaceri de 71 milioane de euro. Televizoarele cu ecran mare şi cele UHD au continuat să performeze la un nivel înalt, trendul fiind însă însoţit de o scădere considerabilă a preţurilor. De asemenea, o creştere puternică în acest trimestru a fost cea a monitoarelor multifuncţionale. Sectorul consolelelor video, precum şi cel audio au avut parte de evoluţii bune.

    Consolele video s-au evidenţiat în T3 2014, aproape dublându-şi valoarea. Lansările unor noi modele de console în decursul anului trecut au continuat să atragă cerere. Sistemele audio wireless şi soundbars au avut o performanţă bună, în timp ce aparatele audio tradiţionale şi-au menţinut descreşterea substanţială.

    Electrocasnice mari: creştere puternică în T3 2014

    Sectorul de electrocasnice mari a accelerat în T3 20104 datorită tuturor categoriilor de aparate albe ce au înregistrat creşteri dinamice, atingând o valoare de 112 milioane de euro, cu 18% peste T3 2013. Procesul de înlocuire a frigiderelor şi maşinilor de spălat – cumpărate în 2007/2008 şi care au ajuns la sfârşitul ciclului de utilizare– a început într-un ritm accelerat. În  valoare, ratele de creştere de două cifre au fost observate şi pentru produsele noi, mai performante, precum frigiderele frost-free (până la 50%), maşini de spălat eco cu o capacitate mai mare, dar şi o penetrare crescută pentru produsele incorporabile, ce reprezintă 16% din vânzările de electrocasnice mari.

    Electrocasnice mici: focus pe aspiratoare

    T3 2014 a continuat trendul pozitiv al acestui an, aducând o creştere de aproape 18% faţă de T3 2013. În cadrul sectorului de electrocasnice mici, 11 categorii au mers în sus, dintre care 8 au avut o rată de creştere de două cifre. Cele mai remarcabile performanţe sunt ale aspiratoarelor şi ale storcătoarelor de fructe şi legume.

     În ceea ce priveşte aspiratoarele, cererea a fost mai mare pentru modelele mai puternice (>1800 waţi). Noua legislaţie UE va concentra piaţa spre modelele sub 1,600 waţi,  acesta fiind un subiect controversat ce a provocat interes printre consumatori. Evoluţii remarcabile au fost observate şi pentru produse cu un preţ ridicat precum aspiratoare roboţi, staţii de călcat şi roboţi de bucătărie (cu braţul poziţionat deasupra).

    IT: ritmul de creştere a încetinit

    Sectorul IT a înregistrat o creştere de 4% în T3  2014, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 103 milioane de euro.

    Desktop-urile sunt singurele produse care au scăzut – acestea având astfel un impact de încetinire a ritmului de creştere al sectorului. În cadrul acestuia, monitoarele şi perifericele au continuat să se dezvolte. Pentru segmentul de calculatoare portabile, desktop replacements, computing tablets şi lichidările de stoc pentru netbook-uri au generat vânzări mai mari. Pe de altă parte, din cauza preţurilor ridicate, laptopurile ultra thin şi laptopuri convertibile nu au reuşit să crească în vânzări. Creşterea segmentului de tablete a fost încetinită semnificativ din cauza erodării preţului, ca efect al lansării mai multor produse cu preţ scăzut.

    Piaţa de imprimante, multifuncţionale şi consumabile: imprimantele cu laser şi tonerele au fost principalele segmente în creştere

    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, piaţa de imprimante, multifuncţionale şi consumabile a înregistrat o uşoară scădere de 0,6%, ajungând la 14 milioane de euro în T3 2014. În cadrul pieţei produselor laser, multifuncţionalele au avut o rată de creştere de două cifre, contrabalansând ratele de scădere ale produselor de printare cu cerneală.

    Din categoria consumabilelor, tonerele au avut o evoluţie pozitivă, în timp ce cartuşele cu cerneală au scăzut.

    Foto: trendul negativ continuă

    Sectorul foto şi-a continuat trendul negativ şi în al treilea trimestru din 2014; piaţa a scăzut cu aproape 20%, până la 7 milioane de euro, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013. Deşi rata de scădere a încetinit pentru camerele foto compacte, în T3 2014, camerele cu lentile interschimbabile nu au contribuit cu mult la valoarea pieţei foto.

    Chiar dacă mai mult de o treime din valoarea acestui segment este în continuare dată de produse cu un preţ mai mic de 100 de euro, acestea sunt afectate de popularitatea smartphone-urilor. Este greu de imaginat că sezonul sărbătorilor de iarnă va da o perspectivă pozitivă segmentului foto. Totuşi este probabil ca D-SRL-urile ce au avut o rată de scădere de o cifră până acum să înregistreze o evoluţie pozitivă în ultimul trimestru al anului 2014.

     

  • Ce viteză are internetul nelimitat de la Digi Mobil. Cât primesc de fapt clienţii RCS&RDS

    Clienţii care folosesc serviciile de internet mobil Digi Mobil, furnizate de operatorul telecom RCS&RDS, beneficiază de cele mai mici viteze de pe piaţa din România, arată datele prezentate de oficialii companiei Orange România. Datele au fost extrase din topul realizat de catre compania Ookla, lider global in testarea internetului de mare viteza, in urma tuturor testelor de viteza realizate de catre utilizatorii de internet. Topul este actualizat in timp real si poate fi consultat pe http://www.netindex.com/ .

    Astfel, viteza reală a internetului de care beneficiază clienţii RCS&RDS este de 3,08 Mbps. Prin comparaţie, acest indicator este de şapte ori mai mic decât cel de care au parte clienţii Orange România, de 21,93 Mbps.

    În pagina de prezentare a serviciilor Digi Mobil de pe siteul RCS&RDS, compania susţine că oferă “internet mobil cu trafic nelimitat, cu viteze de până la 21,6 Mbps pentru traficul până la 5 GB”, însă cifrele publicate de Orange arată că vitezele reale sunt, de fapt, de şapte ori mai mici. Potrivit documentului, Telekom România are viteze de download mobil de 11,98 Mbps, iar Vodafone România de 11,83 Mbps.

    Media globală a vitezei de download pe internet mobil este de 8,9 Mbps.

    Preţul pentru abonamentul Digi Mobil Optim Nelimitat este de patru euro, în situaţia în care clientul se abonează la televiziune şi internet şi contractează cel puţin două abonamente, de cinci euro, când clientul este abonat la TV şi internet sau la un singur serviciu şi contractează două abonamente, de şapte euro dacă este abonat doar la TV sau internet sau contractează cel puţin două abonamente, ori de 10 euro dacă nu doreşte alte servicii Digi. Contractele pentru pachetele Digi Mobil Optim se încheie pe o perioadă de 12 luni pentru abonamentele fără telefon şi de 24 de luni pentru abonamentele cu achiziţia telefoanelor mobile.

    RCS&RDS, companie controlată de antreprenorul român Zoltan Teszari, a semnat în primăvara acestui an un contract de roaming naţional cu subsidiara locală a grupului britanic Voda­fone, care le oferea utilizatorilor companiei de cablu acces la reţeaua Vodafone în zonele în care reţeaua Digi Mobil nu are acoperire.

  • Fallacher, Orange: „Digitalizarea României este abia la început“

    „Mergeţi pe stradă, deschideţi ochii şi vedeţi ce se întâmplă în jur. Eu sunt uimit. Uitaţi-vă ce fac oamenii imediat ce au câteva clipe libere: iau telefonul şi se uită la ecran. Personal, eu cred că suntem în sectorul potrivit de business şi în segmentul potrivit pentru că văd din ce în ce mai mult o creştere a utilizării pentru serviciile noastre. Trăim o revoluţie a societăţii pentru că vedem o schimbare de paradigmă, în care totul se digitalizează, totul devine digital.“

    După trei ani şi jumătate de când a venit în România, Jean-François Fallacher are toate motivele să ne îndemne la un moment de reflecţie asupra evoluţiei industriei de 3 miliarde de euro pe an în care este unul din principalii jucători: strategia sa la preluarea conducerii Orange în iulie 2011 s-a bazat exact pe acest scenariu, al unei explozii a vânzărilor de tablete şi smartphone-uri – de la câteva sute de mii atunci la câteva milioane de unităţi acum, concomitent cu schimbări semnificative în obiceiurile de consum ale clienţilor.

    „Atunci când am venit am încercat să conving echipa că nu există o fatalitate în faptul că suntem în declin, că întreaga piaţă era în depresie. Pariul, şi nu este doar un pariu, ci strategia pe care am executat-o, îşi arată acum roadele“, spune Fallacher făcând referire la poziţia pe piaţă a Orange. Compania s-a distanţat de rivalii Vodafone şi Telekom din punct de vedere al numărului de clienţi pentru serviciile de telefonie mobilă şi a avut anul trecut cele mai mari venituri şi cel mai mare profit net din industrie. Orange revendică acum şi titlul de lider pe segmentul serviciilor de internet mobil prin tehnologia 4G după ce reţeaua a ajuns să acopere aproximativ o jumătate din populaţia României.

    Nu am făcut lucrurile la întâmplare – am avut un plan de care ne-am ţinut – şi care s-a bazat pe trei mari „piloni“: investiţii masive în infrastructură şi tehnologia 4G, intrarea „îndrăzneaţă“ pe piaţa de servicii TV într-un moment în care niciun rival nu mai paria pe o asemenea mutare şi extinderea pachetelor de servicii şi produse digitale ale companiei, spune şeful Orange.

    Din planul de investiţii de 600 de milioane de euro pentru perioada 2012-2015, unul dintre cele mai importante capitole a fost cel dedicat infrastructurii fixe şi mobile, din care o parte a fost pur şi simplu înlocuită. La începutul anului 2011, de altfel, în mare parte din ţară viteza maximă oferită de Orange pentru serviciile de internet era de 220 kbps, prin tehnologia EDGE, în special în mediul rural. A urmat un proiect care a presupus înlocuirea multor elemente ale reţelei, instalate din perioada în care compania îşi dezvoltase businessul, la sfârşitul anilor ’90, şi la finele căreia operatorul acoperea cu servicii de date 3G aproape întreaga populaţie.

    Care a fost „motorul“ pentru această investiţie masivă? Dincolo de cifre şi statistici – care indică spre exemplu că peste 2,5 milioane de smartphone-uri s-au vândut în România doar în 2012 şi 2013 – explicaţia o găsim dacă ne uităm la comportamentul nostru şi al celor din jur, ne aduce aminte şeful Orange. „În mod evident importanţa serviciilor de date este din ce în ce mai mare, vedem din ce în ce mai mult cum utilizatorii mai degrabă se uită la ecranul smartphone-ului, au telefonul în faţa lor, utilizând diferite aplicaţii, în loc să îl ţină la ureche purtând o convorbire. Aceasta este o direcţie-cheie, pe care noi am anticipat-o şi pentru care ne-am pregătit.“

    Următorul pas în investiţiile companiei a fost reprezentat de investiţiile în reţelele de date 4G, tehnologie care urma să permită companiei să lanseze servicii de internet mobil cu viteze comparabile, în sfârşit, cu cele livrate de companiile de comunicaţii fixe. Compania a avut în plan încă din momentul în care a hotărât ce benzi de frecvenţă să cumpere de la statul român la finele anului 2012, după o analiză meticuloasă, care a presupus inclusiv măsurători în teren, să îşi extindă rapid acoperirea pentru datele 4G.

    „Cred că noi am deschis drumul pe piaţă din acest punct de vedere, investind foarte devreme în tehnologia 4G. Întotdeauna în industria noastră există această întrebare: care este momentul oportun pentru a face o investiţie în 4G? Am auzit multe discuţii pe această piaţă că Orange merge prea repede în această direcţie, că investeşte prea mult în 4G. Noi am decis să mergem cu viteza maximă în ce priveşte tehnologia 4G – este un lucru uşor de constatat, pentru că avem cea mai mare acoperire pentru 4G din România, cu mult peste cea a competitorilor noştri“, afirmă Fallacher.

  • Gala Din Inimă pentru Viitor, evenimentul care le-ar putea da şansa la tratament românilor cu venituri mici

    Banii strânşi în cadrul Galei, care se desfăşoară pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, vor fi direcţionaţi către construirea în Bucureşti a unei noi policlinici sociale de care să beneficieze românii cu venituri mici, care nu au şansa de a fi asiguraţi medical şi care nu îşi permit să acceseze servicii medicale integrate.

    Va fi un proiect mult mai amplu, care să ofere servicii unui număr ridicat de beneficiari având în vedere experienţa primei policlinici sociale din Bucureşti, cea din zona Baba Novac, creată în 2011, spun organizatorii.

    De la deschiderea acesteia, peste 1500 de pacienţi au beneficiat de 15.000 de servicii medicale gratuite şi integrate, respectiv consultaţii, tratamente, medicamente, proteze dentare şi ochelari, oferite de 27 de cadre medicale voluntare şi de peste 100 de voluntari.

    A doua ediţie a Galei Fundaţiei Regina Maria aduce împreună, în premieră pentru susţinerea unei cauze sociale, Fundaţia Vodafone România şi Telekom România, “pentru a oferi prin Policlinicile Sociale servicii medicale cu suflet celor aflaţi în nevoie”.

    “Această deschidere de a fi împreună în sprijinul unei cauze sociale va contribui cu siguranţă la clădirea unei lumi mai bune. Suntem onoraţi să avem alături parteneri de încredere mici şi mari şi invităm pe oricine să ni se alăture pentru a dărui resurse şi timp. Astfel îi ajutăm pe cei aflaţi în mare nevoie, dintr-un motiv sau altul, independent sau dependent de voinţa lor, în afara sistemului public de asistenţă”, afirmă dr.Wargha Enayati, Preşedintele Fundaţiei Regina Maria.

    Gazdele evenimentului, ce va avea loc pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, sunt dr. Wargha Enayati şi Melania Medeleanu. Alături de aceştia se vor afla E.S. Adam Sambrook, Vice-ambasador Regatului Unit al Marii Britanii, E.S. Werner Hans Lauk, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Bucureşti, Prinţesa Marina Sturdza. Potrivit organizatorilor, Fundaţia Regina Maria, oricine poate fi parte a acestui proiect – policlinicile sociale, fie printr-o donaţie (http://united.fundatiareginamaria.ro/), fie prin implicarea în programele de voluntariat dezvoltate de fundaţie.

    Biletele la eveniment pot fi achiziţionate prin email la andreea.tudose@fundatiareginamaria.ro sau sorina.ciotirca@fundatiareginamaria.ro.