BusinessMagazin

Tag: tablouri

  • Noua viaţă a târgurilor de artă: mobila ia locul tablourilor

    Târgul, cunoscut sub denumirea prescurtată de Tefaf, oferă de câţiva ani spaţiu şi expozanţilor care prezintă piese de mobilier ori piese de design. Anul acesta, zece dintre participanţi s-au axat pe design. Această nouă tendinţă se datorează faptului că, după cum afirmă expozanţii, oamenii încep să-şi dea seama că nu numai o pictură sau o sculptură este o operă de artă, ci termenul poate fi foarte bine aplicat şi unei piese de mobilier sau unui obiect de design.

    Ca atare, printre expozanţii de la Tefaf s-au numărat galerii specializate în piese vechi de mobilier niciodată revopsite, retapisate sau restaurate în vreun fel, pe care colecţionarii le cumpără şi pentru sute de mii de euro. Ori galerii specializate în design, cum ar fi design suedez din anii ’20-’60 ai secolul trecut şi modernism american din anii ’40-’50.

    Piesele de decoraţiuni interioare din secolul al XX-lea, susţin experţii, reprezintă o piaţă puţin afectată de criza economică, iar creşterea numărului de galerii axate pe design participante la Tefaf arată că gusturile cumpărătorilor de artă sunt în schimbare.

  • Stelian Tănase deţine o colecţie de tablouri, icoane, tapiserii şi mobilier de 191.000 de euro

    Potrivit declaraţiei sale de avere, completată şi înregistrată pe 20 ianuarie şi publicată recent pe site-ul TVR, Stelian Tănase deţine un teren intravilan de 245 de metri pătraţi în Bucureşti, dobândit în anul 2000 prin cumpărare.

    Stelian Tănase are şi o casă de locuit în Bucureşti, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 324 de metri pătraţi (98 de metri pătraţi suprafaţa construită la sol). Casa a fost dobândită prin cumpărare în anul 2000, iar construcţia a fost finalizată în 2003.

    Stelian Tănase are o colecţie de tablouri aparţinând unor autori diverşi, printre care Ion Andreescu, Aurel Cojan, Marcel Iancu, Victor Brauner, Horia Damian, Corneliu Baba, Constantin Piliuţă. Valoarea estimată a acestei colecţii de tablouri este de 150.000 de euro. Tablourile au fost dobândite în perioada 2000 – 2009.

    Tănase deţine şi o colecţie de icoane, cu o valoare estimată de 3.000 de euro, patru tapiserii din secolul al XVIII-lea, a căror valoare estimată este de 30.000 de euro, dar şi mobilier de epocă, având o valoare estimată de 8.000 de euro. Icoanele, tapiseriile şi mobilierul au fost dobândite în perioada 2005 – 2007.

    Valoarea însumată a sumelor existente în conturile bancare ale lui Stelian Tănase nu depăşeşte 5.000 de euro, potrivit aceleiaşi declaraţii de avere.

    Stelian Tănase a încasat o sumă de 48.000 de lei (valoare brută aproximativă), în ultimul an fiscal, de la Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Ştiinţe Politice), unde este cadru didactic.

    De asemenea, Stelian Tănase a obţinut o sumă de 2.000 de lei (premiu pentru proză la gala Observatorul Cultural), 500 de euro (pentru susţinerea unei prelegeri la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi 2013) şi 100 de euro pe lună (valoare aproximativă – încasări aferente materialelor publicitare postate pe blogul personal, prin intermediul Google Adsense).

    Conform declaraţiei sale de avere, Stelian Tănase nu are datorii.

    Pe de altă parte, potrivit declaraţiei sale de interese completată şi înregistrată pe 20 ianuarie şi postată recent pe site-ul TVR, Stelian Tănase este asociat unic al societăţii Orient Expres Media SRL, cu sediul social în Bucureşti. El deţine 20 de părţi sociale, a căror valoare totală este de 200 de lei. Activitatea societăţii este suspendată (întrerupere temporară), potrivit aceleiaşi declaraţii de interese.

    Activitatea societăţii Orient Expres Media SRL a fost suspendată din 14 ianuarie 2014, potrivit informaţiilor postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Conform sursei citate, Orient Expres Media SRL a avut în anul 2012 o cifră de afaceri netă de 395.322 de lei şi un profit net de 169.405 lei.

    Această societate desfăşoară activităţi de realizare a înregistrărilor audio şi activităţi de editare muzicală şi are un singur salariat, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    Stelian Tănase este membru fondator al Fundaţiei Orient Expres şi a fost preşedinte al Consiliului Director al acestei fundaţii. Stelian Tănase a renunţat în mod expres la această calitate, precum şi la orice alte funcţii deţinute în această fundaţie.

    De asemenea, Stelian Tănase a fost membru în Fundaţia Societatea Civilă şi membru în Consiliul de Administraţie al acestei fundaţii. El a renunţat în mod expres la această calitate, precum şi la orice alte funcţii deţinute în această fundaţie.

    Totodată, Stelian Tănase a fost membru al Asociaţiei Române de Ştiinţe Politice şi vicepreşedinte al Consiliului Director al acestei asociaţii. El a renunţat în mod expres la această calitate, precum şi la orice alte funcţii deţinute în această asociaţie.

    Stelian Tănase a fost şi membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, dar a renunţat în mod expres la această calitate, precum şi la orice alte funcţii deţinute în acest institut.

    Pe de altă parte, Stelian Tănase este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Clubului Pen România.

    Stelian Tănase a fost numit director general interimar al Televiziunii Române, de Parlament, pe 20 decembrie 2013.

    Fostul Consiliu de Administraţie al TVR, care era condus de preşedintele-director general al televiziunii publice Claudiu Săftoiu, a fost demis pe 10 decembrie de Parlament, odată cu respingerea raportului de activitate al SRTv pe anul 2012. În dimineaţa aceleiaşi zile, Claudiu Săftoiu îşi depusese demisia din funcţia de preşedinte-director general al TVR la Birourile permanente ale Parlamentului.

  • DOSARUL furtului de tablouri: Dogaru şi Darie, CONDAMNAŢI la şase ani şi opt luni de închisoare

     Instanţa a decis aplicarea pedepsei de şase ani şi opt luni în cazul lui Radu Dogaru pentru infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii l-au mai condamnat pe Dogaru la trei ani şi şase luni, pentru constituirea unui grup criminal şi la patru ani de închisoare, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

    Pedepsele au fost contopite, astfel că Dogaru ar urma să execute, când decizia va rămâne definitivă, pedeapsa cea mai grea, de şase ani şi opt luni de închisoare.

    Eugen Darie a fost condamnat de instanţa Judecătoriei Sectorului 3 la şase ani şi opt luni de închisoare pentru complicitate la furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave şi la trei ani de închisoare pentru constituire de grup criminal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Istoria electricităţii pe pereţii unui post de transformare

    Artistul Mihai Comănescu, cunoscut sub numele de Boeme, care a reprodus pe cei patru pereţi ai instalaţiei amplasate sub podul Pipera figurile celor patru în concepte adecvate. Acţiunea face parte din proiectul City of Energy, care se defăşoară de trei ani. În 2013 mai multe posturi de transformare au fost pictate pe diverse teme. 

    Un post de transformare din parcul Titan a devenit o uriaşă carte de colorat pentru copii. Pe Splaiul Independenţei, tot pe un post de transformare, artistul Allan Dalla a realizat un desen anamorphic. Lucrarea, privită dintr-un anumit punct, dezvăluie unul dintre personajele deja cunoscute ale artistului.

    Un post de transformare aflat în complexul Delfinariului din Constanţa găzduieşte imaginile a şase specii de plante, păsări şi mamifere pe cale de dispariţie sau ameninţate din zona Dobrogei şi a Mării Negre. Un nou stil artistic a fost pus în practică pe postul de transformare din Parcul Carol, unde sute de baloane pline de vopsea au fost lansate de zeci de tineri, ce au realizat o pictură asemănătoare cu cele ale americanului Jackson Pollock.  Proiectul City of Energy a debutat în 2011.

     

  • Cazul TABLOURILOR FURATE din Olanda: Avocatul lui Radu Dogaru a recuzat instanţa, după ce a fost atenţionat că întârzie şi că vine încălţat cu adidaşi

     Judecătoria Sectorului 3 a luat în discuţie, marţi, dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în care au fost trimişi în judecată Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi Adrian Procop.

    Avocatul Cătălin Dancu, care îi apără pe Radu şi Olga Dogaru, a intrat în sala de judecată după începerea şedinţă, moment în care judecătorul Adrian Chiţoiu i-a atras atenţia că a întârziat şi i-a cerut să nu o mai facă.

    Dancu i-a spus judecătorului că vine de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar instanţa supremă are prioritate.

    Judecătorul i-a făcut apoi observaţii avocatului să nu mai vină în faţa instanţei încălţat cu adidaşi şi să nu mai intre în polemici cu instanţa, pentru că altfel va fi amendat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român voia să scoată ilegal din ţară peste 30 de tablouri şi schiţe semnate de Marcel Iancu. Operele de artă, trimise prin poştă

     “Autorităţile de frontieră de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă au depistat trei colete ce conţineau mai multe tablouri şi schiţe valoroase şi susceptibile a face parte din Patrimoniul Naţional Cultural, aparţinând pictorului de origine română Marcel Iancu, care urmau a fi scoase din România fără documente legale”, se arată într-un comunicat remis de Poliţia de Frontieră.

    Potrivit sursei citate, operele au fost descoperite la 17 iulie, după ce vameşii împreună cu poliţiştii de frontieră au controlat trei colete, care conţineau mai multe tablouri şi schiţe. Coletele aveau ca expeditor un cetăţean român, fiind destinate unei persoane din Israel.

    Anchetatorii au ridicat 32 tablouri şi schiţe semnate de Marcel Iancu, care nu erau însoţite de certificatul de export eliberat de către Ministerul Culturii.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • TABLOURILE FURATE din Olanda au fost aduse în România în perne

     Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism i-au trimis în judecată, în 15 iulie, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

    Procurorii DIICOT arată, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Licitaţia de vară la Artmark

    Prima dintre operele lui Tonitza prezente în licitaţie, intitulată “Noapte bună!“, provine dintr-o colecţie privată din SUA. Opera a aparţinut unei familii de evrei din industria textilă, apropiaţi şi protectori ai lui Tonitza, nevoiţi să părăsească ţara din cauza mişcărilor antisemite şi a comunismului. Familia ajunge mai întâi în Argentina, apoi în Statele Unite, fără a se despărţi însă de averea cea mai de preţ luată din ţara natală: colecţia de tablouri. Deşi colecţionarii nu au mai reuşit să se întoarcă în ţară, acest lucru este posibil pentru capodopera lui Tonitza.

    Cel mai cunoscut tablou semnat de Tonitza, având ca tematică lumea copilăriei, tranzacţionat pe piaţa de artă în primăvara anului trecut, “Trei fraţi”, a fost adjudecat la Artmark cu 170.000 de euro.

    Cea de-a doua pictură a lui Tonitza prezentă în cadrul Licitaţiei de Vară, “Bretonă”, aflată la poziţia 144 din catalogul expoziţiei Grupului celor Patru din 1933, sub titlul modest de “Cap de femee – studiu”, ne oferă măsura calităţilor picturale pe care le poartă creaţia lui Tonitza. Era un an extrem de important în cariera artistului – moment al revenirii pe scena artistică, după o perioadă relativ nefastă a carierei. Anii petrecuţi în Constanţa, unde în final va eşua în a finaliza pictura catedralei Sf. Gheorghe, aveau să fie recompensaţi prin expoziţia Grupului celor Patru (martie 1933), unde Nicolae Tonitza, cu 70 de lucrări expuse, printre care şi opera “Bretonă”, a fost foarte bine primit de critica vremii.

    Din Licitaţia de Vară nu lipsesc operele lui Pallady (“Narcise şi lalele” – valoare estimativă: € 35.000 – 55.000), Petraşcu (“Interior la Târgovişte” – valoare estimativă: € 14.000 – 24.000), Baba (“Pieta” – valoare estimativă: € 20.000 – 30.000), Ressu (“Turnul Negru spre şcheii Braşovului” – valoare estimativă: € 9.000 – 16.000), Iser (“Nud în grădină la Toulon” – valoare estimativă: € 14.000 – 24.000), şirato (“Tătăroaice la Mangalia” – valoare estimativă: € 20.000 – 30.000) sau Dărăscu (“Natură statică tradiţională” – valoare estimativă: € 10.000 – 18.000).

     

  • Copiii, în centrul atenţiei la Artmark

    Licitaţia „Cei mai iubiţi dintre pământeni” recreează lumea copiilor prin 42 de tablouri semnate de pictori celebri. Operele sunt deosebit de accesibile, majoritatea tablourilor ce urmează a fi licitate având preţuri de pornire de câteva sute de euro. Cele mai valoroase picturi din universul copiilor recreat de Artmark în această licitaţie sunt: „Ciobănaş “ de Nicolae Grigorescu (valoare estimativă: € 20.000 – 30.000), „Margareta desenând (fata pictorului)“ de Ştefan Dimitrescu (valoare estimativă: € 12.000 – 18.000) şi „La îmbăiat“ de Camil Ressu (valoare estimativă: € 10.000 – 16.000).

    Cea mai emoţionantă licitaţie a anului, „Cei mai iubiţi dintre pământeni”,  va avea loc joi, 30 mai, la Athénée Palace Hilton din Bucureşti, de la ora 19:30. Expoziţia operelor poate fi admirată de copii şi părinţi miercuri, 29 mai, la sediul Artmark.

  • Miliardul de dolari al lunii mai (FOTO)

    Chiar dacă nu sunt scoase la vânzare tablouri de Munch sau Picasso de 100 de milioane de dolari, lucrările de artă impresionistă şi modernă ar trebui să se adjudece pentru aproape 400 de milioane de dolari, iar cele de artă contemporană pentru peste 700 de milioane, potrivit The Telegraph.

    Printre tablourile disponibile colecţionarilor se numără o natură statică de Cézanne, evaluată la 25 de milioane de dolari (foto), precum şi câteva lucrări de Francis Bacon, Gerhard Richter, Jackson Pollock sau Roy Lichtenstein, evaluate cam la aceeaşi sumă.