Tag: supermarketuri

  • Programul magazinelor Profi de sarbatori

    Program Sărbători 2016-2017

     

     

    Magazine STANDARD/CITY

    Program Crăciun

    19-23 decembrie: Deschise până la ora 24

    24 decembrie: Deschise până la ora 19

    25 decembrie: Închise

    26 decembrie: Deschise între orele 10-18

    Program Anul Nou

    27-30 decembrie: Deschise până la ora 24 

    31 decembrie: Deschise până la ora 19

    01 ianuarie : Închise

    02 ianuarie : Deschise între orele 10-18

     

    Magazine LOCO   

    Program Crăciun

    19-23 decembrie: Deschise până la ora 22

    24 decembrie: Deschise până la ora 18

    25 decembrie: Închise

    26 decembrie: Deschise între orele 10-18

    Program Anul Nou

    27-30 decembrie: Deschise până la ora 22

    31 decembrie: Deschise până la ora 18

    01 ianuarie: Închise 

    02 ianuarie: Deschise între orele 10-18

     

    Magazine NON-STOP

    Program Crăciun

    19-23 decembrie: Program NON-STOP

    24 decembrie: Deschise până la ora 19

    25 decembrie: Închise

    26 decembrie:  Deschise între orele 10-18

    Program Anul Nou

    27-30  decembrie: Program NON-STOP

    31 decembrie: Deschise până la ora 19.00

    01 ianuarie: Închise

    02 ianuarie: Deschise între orele 10-18

     

    Magazine din Centre Comerciale

    Program Crăciun

    19-23 decembrie: Program centru comercial

    24 decembrie: Deschise până la ora 19/20

    25 decembrie: Închise

    26 decembrie: Deschise între orele 10-18

    Program Anul Nou

    27-30  decembrie: Program centru comercial

    31 decembrie: Deschise până la ora 19/20

    01 ianuarie : Închise

    02 ianuarie: Deschise între orele 10-18

     

  • Banking şi cumpărături la un click distanţă

    ING Bank România a lansat ING Bazar, un serviciu care reuneşte oferte personalizate ale unor comercianţi relevanţi (supermarketuri, benzinării, farmacii, comercianţi cu amănuntul), carduri de fidelitate şi recompense pentru plăţile efectuate.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul produs de acest gen disponibil clienţilor din România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Procesul decurge astfel: clienţii fac cumpărături şi primesc bani înapoi, ceea ce, cu timpul, sedimentează relaţia cu banca, potrivit reprezentanţilor instituţiei financiare. Până în prezent, banca a dat clienţilor ING mai mult de 2,5 milioane de lei prin intermediul a 275.000 de tranzacţii prin ING Bazar. Pentru parteneri, ING Bazar înseamnă generare de business prin achiziţia unor clienţi noi, creşterea numărului de tranzacţii, oferte targetate pe profilurile de clienţi pe care îi au. De la lansare, banca a generat vânzări suplimentare în valoare de 12,2 milioane de euro pentru comercianţii înscrişi în ING Bazar.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Pentru a beneficia de serviciu, clienţii trebuie să facă o plată cu cardul, online sau offline. ING Bazar este integrat în Home’Bank şi este disponibil atât în varianta pentru mobil cât şi pe desktop. Cardurile de fidelitate la diverşi comercianţi pot fi stocate în aplicaţia de mobil; în plus, aplicaţia generează oferte personalizate în funcţie de istoric şi opţiuni, prin urmare, mai relevante pentru clienţi. ING Bazar este un produs de bază nonbancar, ce răspunde unor nevoi nonbancare atât pentru clienţii de retail, cât şi celor corporate.Ideea produsului a fost trimisă către ING Group în 2014 şi a primit finanţare de la Innovation Fund, pentru a fi implementată.

    Implementarea a durat un an, iar partea de interfaţă la client, mai precis aplicaţia în sine, a fost dezvoltată cu o echipă in-house; back-end-ul a fost dezvoltat în colaborare cu un terţ. ING Bazar a fost lansat într-o fază restrânsă de pilot (12.000 de clienţi), în decembrie 2014, iar lansarea comercială a avut loc în aprilie 2015. În prezent, 45 de parteneri sunt înscrişi în program.

  • Pentru prima dată, românii vor putea compara preţurile din supermarketuri

    Consiliul Concurenţei va lansa joi platforma „Monitorul Preţurilor”, site-ul care va afişa preţurile practicate de principalii retaileri pentru produsele care fac parte din coşul zilnic al românilor.

    Practic, „Monitorul Preţurilor” este un instrument de monitorizare al preţurilor, prin intermediul căruia clienţii pot găsi cele mai ieftine produse. Consiliul Concurenţei speră că în acest fel se va crea o presiune concurenţială asupra magazinelor pentru a oferi preţuri din ce în ce mai bune, conform datelor furnizate anterior de instituţie.

    Astfel, „Monitorul Preţurilor”, un proiect îndelung contestat de marile lanţuri de magazine, se va concretiza cu o întârziere de un an de la data estimată anterior.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pentru prima dată, românii vor putea compara preţurile din supermarketuri

    Consiliul Concurenţei va lansa joi platforma „Monitorul Preţurilor”, site-ul care va afişa preţurile practicate de principalii retaileri pentru produsele care fac parte din coşul zilnic al românilor.

    Practic, „Monitorul Preţurilor” este un instrument de monitorizare al preţurilor, prin intermediul căruia clienţii pot găsi cele mai ieftine produse. Consiliul Concurenţei speră că în acest fel se va crea o presiune concurenţială asupra magazinelor pentru a oferi preţuri din ce în ce mai bune, conform datelor furnizate anterior de instituţie.

    Astfel, „Monitorul Preţurilor”, un proiect îndelung contestat de marile lanţuri de magazine, se va concretiza cu o întârziere de un an de la data estimată anterior.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai mari branduri de supermarketuri va dispărea din România până la finalul anului viitor

    Până la finalul lui 2017 brandul Billa va dispărea de pe piaţă, a spus şeful Carrefour România. „Magazinele vor opera sub sigla Carrefour, iar la interior supermarketurile vor păstra ce este mai bun din ambele branduri (Carrefour şi Billa)“, spune Jean Baptiste Dernoncourt, directorul executiv al grupului francez în România, scrie Ziarul Financiar.

    Grupul Carrefour a preluat la finalul anului trecut reţeaua de 86 de supermarketuri Billa, într-o tranzacţie estimată la aproape 100 de milioane de euro. Aceasta este a treia cea mai mare tranzacţie a pieţei de retail autohtone, după achiziţia a 20 de hipermarketuri Real de către Auchan şi preluarea Plus Discount de către Lidl.

    Francezii nu se află la prima achiziţie pe piaţa locală, însă aceasta este cea mai mare şi cea mai complexă după valoarea businessului.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Opt ani de la începutul crizei. Cum a evoluat România în aceşti ani

    Dacă numărul de supermarketuri şi de clădiri de birouri s-a triplat şi dublat, numărul de joburi este mai mic. Factura la energie a crescut cu 40%, dar o doză de Cola a scăzut cu 16%, scrie Ziarul Financiar

    Deşi au recuperat pierderile de atunci, pieţele financiare nu mai sunt la fel  –  PIB-ul merge spre 170 mld. euro, plus 20%, dar locurile de muncă se recuperează greu  –  În schimb, numărul de supermarketuri s-a triplat.

    Falimentul Lehman Brothers este considerat drept startul oficial al celei de-a doua crize financiare ca magnitudine din ultima sută de ani.

    Indicele BET este în jurul nivelului de 7.000 puncte, o apreciere de 45% faţă de 15 septembrie 2008, însă încă în spate cu 35% faţă de valoarea din iulie 2007. Bursa americană a crescut cu aproa­pe 70% comparativ cu momentul Lehman Brothers, în timp ce indicele german DAX a crescut cu 39%, iar piaţa de capital britanică a înregistrat un avans de 24%.
    Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creş­terea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Euro­pene.

    Cu toate acestea angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea eco­nomică ponderea lor ar trebui să crească.
    Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creştea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creştere.

    În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“  270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pom­pat sute de milioane de euro în extindere.

  • Răsturnare de situaţie pe piaţa muncii: salariile de start în supermarketuri, la bătaie cu cele din bănci

    Un tânăr licenţiat aflat la primul job primeşte 1.300 de lei net pe lună ca să lucreze într-o bancă şi 1.500 de lei net ca să se angajeze într-un supermarket.

    Ofertele salariale pen­tru tinerii absol­venţi de facultate care se an­­­gajează pe o po­ziţie de entry-level variază între 1.300 şi 2.500 de lei net pe lună, în funcţie de sectorul de acti­vitate în ca­re activează angaja­to­rul, arată re­zul­tatele studiului salarial şi de be­neficii PayWell realizat de fir­ma de au­dit şi consultanţă fiscală PwC România.

    Astfel, un proaspăt licenţiat obţine la pri­mul loc de muncă un pachet salarial de 1.300 de lei net pe lună dacă se angajează într-o bancă, 1.500 de lei net pe lună dacă lucrează în retail, 1.700 de lei net dacă optează pentru sectorul producţiei industria­le sau al bunurilor de larg consum şi 2.500 de lei net pe lună dacă se anga­jează la o companie farmaceutică.

    Angajaţii aflaţi la prima experienţă profesională care lucrează în bănci au ajuns astfel să fie mai prost remuneraţi decât cei din supermarketuri, având în vedere că  băncile recrutează în general tineri care să lucreze în sucursale (unde se ocupă de operaţiuni clientelă), call center sau activităţi de back office. Fiind foarte standardizate, aceste joburi nu au o greutate foarte mare pentru cei care fac politicile salariale din bănci, spun specialiştii. La rândul lor, tinerii absolvenţi de facultate nu sunt dispuşi să-şi petreacă prea mulţi ani din carieră pe salarii atât de mici.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fermierul care vinde legume şi fructe de 4 milioane de lei: „Nu am timp să vând şi altor supermarketuri”

    Fermierul Marin Hagiu vinde 150.000 de salate pe an, iar cel mai mare profit îl scoate din florile pe care le trimite la Carrefourşi în pieţe. El şi-a deschis porţile fermei din Adunaţii Copăceni, comună aflată la 24 de kilometri de Bucureşti, pentru cei care doresc să cunoască mai multe despre viaţa de zi cu zi a unui producător de legume.

    Ne-a primit pe proprietatea sa cu ospitalitatea tipic românească a omului simplu de la ţară. ,,Lucrez cu Carrefour de 16 ani şi doresc ca această colaborare să continue”, declară legumicultorul care cultivă roşii, ceapă, ardei gras, salată, sau fructe.  dar are şi o livadă de 15.000 mp cu pomi fructiferi. El a investit 100.000 de euro în 20 de solare, precizând că ,,investiţia a fost făcută treptat, iar profitul a fost pe măsură”. În 2015 fermierul a vândut de 4 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 ( 3,2 milioane de lei), conform informaţiilor Ministerului Finanţelor. Anul trecut, Hagiu a realizat un profit de 640.000 de lei.  Despre profit, s-a limitat la a spune că ,,a fost mereu mulţumit de ceea ce a câştigat”.

    Toată producţia fermei este pusă pe rafturile magazinelor Carrefour din Bucureşti. ,,Nu am timp să vând şi altor supermarketuri şi nu îmi doresc să mă extind, pentru că atunci când faci asta, pierzi”, a declarat fermierul

    Tot mai mulţi producători ca el au început să colaboreze cu retailerul francez, povesteşte Hagiu. După spusele sale ,,nu este uşor să rezişti într-un supermarket ca producător, pentru că trebuie să ai în permanenţă bani pe care să-i rulezi”.  Suprafaţa de 12.500 de metri pe care acesta cultivă legume este moştenită de la părinţii săi, iar livada  sa cu 3.000 de cireşi pitici se întinde pe 15.000 de metri pătraţi, dar fermierul afirmă că ,,anul acesta am vândut doar 500 de kilograme de cireşe, pentru că recolta a fost distrusă de vremea rea”.  Te-ai fi gândit că o asemenea proprietate ar avea nevoie de paznici, dar legumicultorul spune că ,,nu se fură aici şi nu am nevoie de pază”.

    Spune că are zece muncitori, pentru că ,,lumea nu mai vrea să muncească, iar tineretul nu vrea să se implice. Baza muncitorilor suntem eu şi familia mea”. Modest, Hagiu adaugă ,,trebuie să fie cineva şi la munca de jos”.

    Când a venit vorba de fonduri europene, Hagiu a declarat că ,,aş fi vrut să iau, dar sunt prea greu de obţinut”şi adaugă că reţeaua franceză de retail nu i-a oferit niciun ajutor financiar, dar nici nu a cerut.  ,,Cu subvenţiile de la stat este foarte greu, pentru că primim din ce în ce mai puţine. Ajutorul de la stat pentru micii antreprenori este aproape inexistent”, mai spune legumicultorul.

    Legumele culese sunt ţinute într-o hală de 150 de metri pătraţi, cu temperatură controlată, care l-a costat 50.000 de euro, iar iarna încălzeşte serele cu motorină, „dar este foarte scumpă”.
     

  • Profi vrea să deschidă 100 de magazine într-un an

    „De la începutul anului am deschis 24 de magazine în toată ţara, în momentul de faţă totalizând 391 de unităţi în 188 de localităţi. Ne propunem să ajungem cât mai aproape de 500 de magazine la sfârşitul anului“, spune Gaetan Pacton, directorul de dezvoltare al lanţului de supermarketuri.

    Reţeaua de supermarketuri a încheiat anul trecut cu un total de 367 de unităţi sub mai multe formate şi branduri, numărul magazinelor fiind mai mare cu 92 comparativ cu cel de la finalul lui 2014.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profi vrea să deschidă 100 de magazine într-un an

    „De la începutul anului am deschis 24 de magazine în toată ţara, în momentul de faţă totalizând 391 de unităţi în 188 de localităţi. Ne propunem să ajungem cât mai aproape de 500 de magazine la sfârşitul anului“, spune Gaetan Pacton, directorul de dezvoltare al lanţului de supermarketuri.

    Reţeaua de supermarketuri a încheiat anul trecut cu un total de 367 de unităţi sub mai multe formate şi branduri, numărul magazinelor fiind mai mare cu 92 comparativ cu cel de la finalul lui 2014.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro