BusinessMagazin

Tag: sua

  • Ajută băncile elveţiene la încălcarea sancţiunilor internaţionale? Autorităţile americane încep o anchetă despre modul în care Credit Suisse a gestionat averea oligarhilor ruşi. „Vedem în mod constant un model în care băncile elveţiene facilitează practicile corupte ale oamenilor care şi-au jefuit ţara”

    Departamentul de Justiţie din SUA a început o anchetă împotriva Credit Suisse şi UBS Group cu privire la suspiciunea că au ajutat clienţi ruşi să evite sancţiunile internaţionale, scrie Bloomberg.

    Ceea ce a început iniţial ca un schimb de informaţii între instituţii s-a transformat într-o investigaţie concentrată pe Credit Suisse. Departamentul de Justiţie a informat avocaţii americani ai companiei UBS despre posibila încălcare a sancţiunilor, după preluarea Credit Suisse. Cu toate acestea, Departamentul de Justiţie analizează posibile scăpări ale politicii de conformitate şi la UBS.

    Ancheta este încă în fază incipientă şi ar putea să prezinte acuzaţii. Totuşi, vestea vine într-un moment delicat pentru UBS care este în plin proces de absorţie al Credit Suisse, bancă de la care a preluat lucrativa divizie de wealth management dar şi problemele legale, principala cauză a falimentului din martie.

    Departamentul de Justiţie a cerut informaţii despre modul în care băncile au gestionat conturile clienţilor sancţionaţi în ultimii ani, dar nu a solicitat încă declaraţii ale directorilor sau angajaţilor.

    Ancheta acoperă atât restricţiile impuse în 2014 după invadarea Crimeii, cât şi noua rundă impusă în 2022 după declanşarea războiului. Peste o mie de cetăţeni ruşi au fost incluşi pe lista neagră a SUA în ultimul deceniu.

    Înainte de invazia Ucrainei, Credit Suisse era o bancă bine cunoscută pentru serviciile pe care le oferea clienţilor ruşi, gestionând peste 60 de miliarde de dolari provenite din activele acestora. UBS l-a păstrat în companie pe Babak Dastmaltschi, bancherul de top pentru lumea rusă, chiar dacă restul directorilor au fost concediaţi.

    „Vedem în mod constant un model în care băncile elveţiene facilitează practicile corupte ale oamenilor care şi-au jefuit ţara”, a declarat senatorul american Ben Cardin în iulie.

     

  • Meta reziliază anticipat un contract de închiriere mamut din Londra: Compania a fost obligată să plătească 149 de milioane de lire, echivalentul chiriei pe 7 ani. Gigantul din Silicon Valley „evaluează întreaga amprentă imobiliară la nivel global”

    Compania Meta a fost nevoită să plătească 149 de milioane de lire pentru a închide înainte de termen un contract de închiriere din Londra, lângă Regent’s Park, gigantul continuând să mizeze pe munca hibrid, scrie Financial Times.

    British Land, deţinătoarea clădirii de 8 etaje de pe 1 Triton Square, a arătat marţi că se va confrunta cu o scădere a veniturilor pe termen scurt, fiind nevoită să caute un nou chiriaş pe o piaţă deja plină de turbulenţe.

    Vestea arată determinarea giganţilor din tehnologie de a reduce costurile, reducând spaţiul de birouri pe măsură ce mulţi angajaţi lucrează de acasă. Trendul industriei a afectat oraşe precum San Francisco care se bazează masiv pe companiile din IT.

    Meta mai avea chirie pe 18 ani din care a fost obligată să plătească echivalentul a 7 ani pentru a stinge obligaţiile contractuale, conform analiştilor BNP.

    Meta reduce prezenţa fizică şi în SUA unde acum închide anticipat contracte de închiriere în New York şi opreşte planurile de extindere în Texas. Compania a explicat anterior pentru Financial Times că „evaluează întreaga amprentă imobiliară la nivel global” pe măsură ce „ultimii ani au adus noi posibilităţi de a lucra, noi rămânând focusaţi pe prioritizarea investiţiilor care să ne asigure priorităţile strategice”.

  • Cel mai puternic bancher din SUA avertizează cu privire la un tsunami economic: În cel mai pesimist scenariu, Fed va fi forţată să majoreze dobânda de referinţă la 7%, iar lumea nu este pregătită pentru asta

    Este posibil ca lumea să nu fie pregătită pentru cel mai pesimist scenariu în care dobânzile de referinţă ale Rezervei Federale să ajungă la 7%, problemă la care se adaugă şi stagflaţia, este de părere Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan, relatează Bloomberg.

    Dimon, care consideră că este posibil să fie nevoie de o creştere suplimentară a ratelor pentru a combate inflaţia, a adăugat că diferenţa dintre 5% şi 7% ar fi mai problematică pentru economie decât a fost trecerea de la 3% la 5%.

    Comentariile sale contrastează cu opinia generală conform căreia Fed se apropie de sfârşitul ciclului de înăsprire a politicii monetare, după 5,25 puncte procentuale de majorări care au ridicat rata de referinţă la 5,5% – cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani. Factorii de decizie politică din SUA au semnalat că ratele vor trebui să rămână mai mult timp la un nivel mai ridicat pentru a limita inflaţia, deşi pieţele estimează reduceri începând de anul viitor.

    Dacă rata dobânziiar urca la 7%, ar avea implicaţii grave pentru întreprinderile şi consumatorii americani. Economiştii estimează deja la 60% probabilitatea unei recesiuni în SUA în următoarele 12 luni, ceea ce este mai optimist decât previziunile Bloomberg Economics, care estimează o prăbuşire încă din acest an.

    O rată de 7% ar stinge optimismul recent al oficialilor Fed cu privire la capacitatea lor de a gestiona o aterizare uşoară a economiei, în condiţiile în care rata şomajului este încă foarte scăzută, de 3,8%, iar preţurile dau semne de relaxare.

    „Trecerea de la zero la 2% nu a însemnat aproape nicio creştere. Trecerea de la zero la 5% i-a prins pe unii cu garda jos, dar nimeni nu ar fi scos 5% din sfera posibilităţilor. Totuşi nu sunt sigur că lumea este pregătită pentru 7%” a declarat Dimon.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că deciziile viitoare privind ratele se vor baza pe datelor agregate.

    „Dacă vorbim de acest nivel de 7%, el ar aduce deflaţie şi foarte multe active ar avea de suferit, pur şi simplu nu este sustenabil”, a declarat Charlie Jamieson, director de investiţii la Jamieson Coote Bonds.

  • Cine profită de războiul din Ucraina? NATO şi-a creeat un fond de investiţii speculativ care are ca scop susţinerea start-upurilor din domeniul apărării. „Nu există suficient capital de risc pentru tehnologia militară, mai ales în Europa.”

    Un fond speculativ susţinut de NATO în valoare de 1 miliard de dolari vrea să susţină financiar start-upuri din domeniul apărării pentru a depăşi competiţia chineză, scrie Financial Times.

    Programul a fost lansat anul trecut şi vrea să umple un gol în finanţarea micilor companii din domeniul tehnologiei militare, pe fondul temerilor că start-upurile occidentale au prea puţin sprijin financiar.

    „Nu există suficient capital de risc pentru tehnologia militară, mai ales în Europa.”, a explicat David van Weel secretar-general asistent al NATO. „Vrem să oferim mai mult sprijin acestor companii pentru a evita să cadă în braţele chinezilor”.

    Până în prezent 23 de state membre s-au alăturat proiectului, despre care NATO zice că este primul grup „multi-suveran”, a explicat van Weel. Suedia, în proces de aderare la NATO, vrea să intre, de asemenea, în fondul speculativ.

    Cu toate acestea, SUA, care are cel mai mare buget de apărare, au decis să nu investească în fond deocamdată. Pentagonul monitorizează proiectul şi ar putea contribui ulterior, a declarat Fiona Murray, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.

    Aavansul chinez în dezvoltarea tehnologiilor sensibile a devenit o problemă tot mai apăsătoare pentru Occident în ultimii ani. Preşedintele Joe Biden a vorbit luna trecută despre o interzicere a investiţiilor în anumite sectoare critice ale Chinei.

    Cu toate acestea, fondul a exclus să investească în start-up-uri care produc arme ofensive.

  • Care este cea mai îndatorată companie a planetei este tot mai aproape de faliment

    Acţiunile companiei Evergrande au scăzut cu până la 25% luni, după firma a anunţat că întârzie procesul de restructurare a datoriei, scrie CNBC.

    Indicele Hang Seng Mainland Properties a pierdut puţin peste 4% din capitalizare, tot sectorul imobiliar chinez fiind în scădere. Country Garden a scăzut cu 7,69%, Logan Group cu 7,95%, în timp ce R&F Properties a pierdut 6,62% din valoare.

    Evergrande a explicat că „veniturile grupului nu au fost în concordanţă cu aşteptările”, compania trecând în prezent printr-un amplu proces de restructurare a datoriei.

    Astfel, Evergrande „consideră că este necesară reevaluarea termenilor acordului de restructurare pentru a îndeplini obiectivele companiei şi aşteptările creditorilor”.

    În august, compania a solicitat declanşarea procedurii de faliment în SUA conform capitolului 15, care permite unei instanţe din SUA să intervină în cazuri de insolvenţă în afara graniţelor.

    Tianji Holdings, o filială a Evergrande, şi o subsidiară, Scenery Journey, au depus de asemenea o cerere similiară către un tribunal din Manhattan.

  • Ameninţată din exterior de SUA şi China, Uniunea Europeană se confruntă şi cu scindări interne. Franţa şi Germania se contrazic pe cele mai importante teme ale tranziţiei verzi. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”

    O dispută pe tema energiei nucleare pare să stârnească resentimente între guvernele de la Paris şi Berlin, scrie Bloomberg. Chiar dacă preţurile la energie electrică s-au redus de la maximele înregistrare anul trecut, poziţiile celor două ţări devin tensionate din cauza planului Uniunii Europene de a deveni carbon neutral.

    „Guvernele de la Paris şi Berlin caută soluţii pentru a furniza energie electrică la cel mai mic cost”, a declarat Christian Egenhofer, senior researcher la CEPS think-tank în Brussels. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”.

    Preţurile la energie electrică rămân o problemă explozivă pentru guvernul lui Emmanuel Macron, zguduit acum cinci de proteste ale vestelor galbene. Nici cancelarul Ofaz Scholz nu este într-o situaţie mai bună din cauza unei reforme din primăvară menită să îndepărtăze utilizarea combustibililor fosili în mediul rezidenţial. Partidele de opoziţie din ambele ţări preiau acum subiectul.

    Germania s-a opus interzicerii maşinilor pe combustie internă din cauza unei excepţii pentru combustibilii bio, iar Franţa militează activ pentru considerarea energiei nucleare ca fiind curată. Planul ar permite guvernului să apeleze la noi surse de finanţare pentru a prelungi durata de viaţă a reactoarelor.

    Germania blochează iniţiativa străduindu-se să-şi reconstruiască propriul sistem energetic după încetarea livrărilor de gaz ruseşti de anul trecut şi închiderea completă a reactoarelor nucleare. Cea mai mare economie a Europei este îngrijorată că Franţa ar putea reduce semnificativ preţurile la energie electrică.

    Fară energie la preţuri accesibile, Germania se teme că firmele mari consumatoare de curent electric vor investi în altă parte şi „vom pierde această bază industrială”, a explicat vice cancelarul Robert Habeck. „Ideea nu este că Franţa are centrale nucleare, dar că operatorul acestora poate oferi preţuri sub valoarea de piaţă”.

    UE nu îşi poate permite acum un conflict cu ţările care compun nucleul industrial al Europei. Noile politici ale preşedintelui american ameninţă competitivitatea europeană, iar investigaţia lansată recent asupra subvenţiilor chinezeşti în industria EV reflectă o anxietate crescută faţă de superputerea asiatică.

  • Schimbări importante în guvernul american: Joe Biden o numeşte pe Penny Pritzker într-o funcţie cheie pentru reconstrucţia Ucrainei. Aceasta a ocupat anterior funcţia de secretar al comerţului şi este o susţinătoare avidă a Partidului Democrat

    Preşedintele american Joe Biden a numit în funcţia de Reprezentant special pentru redresarea economică a Ucrainei pe Penny Pritzker, fost secretar al comerţului, scrie The New York Times. Numirea marchează o schimbare de paradigmă în politica americană, preşedintele concentrându-se pe eforturile post-război.

    Biden a explicat că Pritzker va „conduce eforturile Statelor Unite pentru a ajuta la reconstruirea economiei ucrainene”, lucrând cu guvernul Ucrainei împreună cu aliaţii SUA, instituţiile financiare internaţionale şi sectorul privat.

    Aceasta va dezvolta strategii pro-investiţii împreună cu Ucraina, sporind competitivitatea economică a ţării în ochii companiilor şi partenerilor internaţionali. Penny Pritzker plănuieşte să viziteze Ucraina în următoarele săptămâni pentru a vederea starea economiei şi a începe întâlniri cu oamenii de afaceri şi liderii politici.

    Un raport din martie al Băncii Mondiale a constatat că reconstruirea infrastructurii grav deteriorate şi a zonelor urbane ar putea costa peste 400 de miliarde de dolari în deceniul următor. G7 a început să testeze modul în care acest plan ar putea funcţiona, în timp ce ţara este încă ocupată de trupe ruse.

    Secretarul de Stat Antony Blinken, sub a cărui autoritate se va afla Penny Pritzker, a explicat că obiectul este acela de a transforma Ucraina într-o ”democraţie Europeană, prosperă şi sigură”.

    Pritzker a explicat că din funcţia de secretar al comerţului ”am lucrat cu guvernul ucrainean pentru a avansa progresul reformelor, a atrage apetitul sectorului privat şi a ne coordona cu partenerii guvernamentali”.

    Ea a jucat un rol important în ascensiunea lui Obama în politica americană, strângând pe campaniile electorale ale acestuia sute de milioane de dolari. Într-o declaraţie din ianuarie 2020 pentru susţinerea candidaturii Joe Biden a explicat că îl cunoaşte preşedintele american de peste 20 de ani.

  • Povestea tânărului care a ajuns în SUA doar cu o foarfecă şi un vis. El face face milioane de dolari pe an din unul dintre cele mai banale joburi care există

    Gabriel Feitosa are un talent deosebit pentru a transforma animalele de companie în artă. La salonul său de îngrijire din San Diego, orice este posibil: Bernedoodles devin girafe şi pudeli devin Pokémoni, scrie CNBC.

    Feitosa, originar din São Paulo, Brazilia, a deschis Gabriel Feitosa Grooming Salon în 2018, valorificând o piaţă globală de îngrijire a animalelor de companie de 1,3 miliarde de dolari. Businessul său îi aduce în conturi tânărului de 31 de ani  nu mai puţin de 1,3 milioane de dolari pe an.

    Feitosa şi cei 10 angajaţi ai săi îngrijesc aproximativ 20 de câini pe zi şi cel puţin 500 pe lună. Dar multe dintre animalele cu care lucrează nu primesc doar o tunsoare – ci şi o schimbare completă de look.

    În calitate de artist în îngrijirea câinilor, Feitosa combină tehnicile tradiţionale de îngrijire cu modele unice şi foloseşte coloranţi vegani, prietenoşi cu animalele de companie. Creaţiile sale mai mari decât viaţa au adunat un public cult în social media, cu peste 2 milioane de urmăritori pe TikTok şi 400.000 pe Instagram.

    Designurile complicate pot dura între 3 şi 5 ore pentru a fi realizate, inclusiv pauze pentru mâncare şi baie pentru căţel, şi costă între 500 şi 1.200 de dolari. Într-o săptămână obişnuită, Feitosa lucrează între 40 şi 50 de ore.

    Salonul a adus încasări de aproximativ 1,2 milioane de dolari anul trecut, potrivit documentelor fiscale analizate de CNBC Make It. Feitosa a mai câştigat încă 125.500 de dolari în 2022 pentru parteneriate cu diferite branduri şi sponsorizări.

    „Acest salon este un vis pentru mine. Am venit în SUA cu două foarfeci şi o maşină de tuns, iar acum am un loc unde mă simt ca un artist şi arăt lumii că această carieră este posibilă”, a declarat Feitosa pentru CNCB.

    Cariera tânărului antreprenor a început la 12 ani când ducea câinii surorii sale la un îngrijitor din Sao Paolo, de unde a şi „furat” meserie”. El abandonat liceul înainte de absolvire pentru a se dedica complet acestui job şi pentru a-şi perfecţiona tehnicile.

    La 23 de ani, după ce a urmat un stagiu de pregătire şi a lucrat alături de alţi groomeri din SUA, oportunitatea a bătutu la uşă.

    Şefa salonului în care lucra s-a oferit să-I vândă afacerea, cu tot cu echipamente precum şi lista de clienţi, pentru 40.000 de dolari, la care se mai adăuga şi o chirie lunară de 1.100 de dolari pentru spaţiu.

    De atunci şi până în prezent el a reuşit să dezvolte la un alt nivel moştenirea şefei sale şi să-şi facă un nume în piaţa de îngrijire a animalelor de companie estimate la 1,3 miliarde de dolari.

     

     

  • China nu este mai pe cale să depăşească economic SUA şi este posibil să nu o poată face niciodată: Încrederea investitorilor în Beijing s-a disipat, în timp ce economia americană este într-o formă mai bună decât se credea anterior. „China intră într-o etapă de creştere lentă mai devreme decât ne aşteptam”

    China nu este mai pe cale să depăşească economic SUA şi este posibil să nu o poată face niciodată pe măsură ce încrederea investitorilor se disipează.

    Potrivit Bloomberg Economics PIB-ul Chinei îl va depăşi pe cel american undeva prin anul 2045, dar chiar şi atunci acest lucru se va întâmpla la limită „înainte de a cădea înapoi”. Înainte de pandemia de Covid-19 economiştii se aşteptau ca PIB-ul chinez să învingă SUA la începutul următorului deceniu.

    „China intră într-o etapă de creştere lentă mai devreme decât ne aşteptam”, au explicat economiştii de la Bloomberg Economics într-un raport marţi. „Revenirea post-pandemică este slabă, reflectând problemele adânci ale pieţei imobiliare şi a încrederii scăzute în abilitatea Beijingului de a gestiona criza”

    Analiştii prevăd o creştere a economiei chineze de 3,5% în 2030 şi de 1% în 2050. Noile ţinte sunt mai scăzute decât cele anterioare de 4,3% respectiv 1,6%.

    Economia Chinei a crescut cu 3% anul trecut, una dintre cele mai lente ritmuri de creştere ale ultimelor decenii, pe măsură ce gestionarea defectuoasă a pandemiei şi criza imobiliară îşi spun cuvântul. Redeschiderea către lume a dat speranţa că situaţia se va îmbunătăţi în acest an. Cu toate acestea, exporturile au scăzut iar problemele din piaţa imobiliară nu fac decât să se accentueze.

    În contrast, SUA pare să fie într-o formă mai bună decât mulţi economişti au prezis cu doar câteva luni în urmă. O piaţă a forţei de muncă rezilientă şi scăderea inflaţiei alimentează încrederea că economia americană poate evita recesiunea.

  • Trump anunţă că se va prezenta joi la un penitenciar din statul Georgia

    “Voi merge joi în Atlanta, Georgia, pentru a fi arestat”, a declarat Donald Trump, potrivit postului de televiziune CNN, referindu-se la procedura de identificare formală, plasare în custodie şi inculpare.

    Înscris în cursa prezidenţială din 2024, Trump a fost inculpat specific în comitatul Fulton din statul Georgia pentru presupuse tentative de inversare a rezultatului scrutinului prezidenţial din 2020.

    Trump, favorit pentru a reprezenta Partidul Republican în scrutinul prezidenţial din 2024, a fost inculpat deja în Washington D.C. în ancheta federală privind presupuse acţiuni de blocare a validării rezultatelor scrutinului prezidenţial desfăşurat în anul 2020.