Tag: statiune

  • Perla României din Munţii Apuseni cu ape termominerale bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice. Vezi pentru ce sunt bune

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Perla României din Munţii Apuseni cu ape termominerale bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice. Vezi pentru ce sunt bune

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Staţiunea din România de care nu ai auzit. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

     E mai complicat aici cu autorizaţiile, pentru că suntem în zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Vor fi două restaurante, vor fi dublate sau chiar triplate locurile de cazare, va fi disponibil un turn de observare, unde turiştii vor putea urca să admire Delta şi împrejurimile, un centru spa, o piscină acoperită, o sală de fitness, o sală de conferinţe“, spune Dragoş Valentin Dincă, managerul restaurantului care există acum în complexul Gura Portiţei. Restaurantul are în prezent patru terase, iar capacitatea totală, la interior şi la exterior, este de 250 de locuri. „După renovarea resortului turistic, va fi păstrat stilul de acum, cu amenajări incluzând materiale precum stuful. Vrem să facem din Gura Portiţei un Saint Tropez al României“, spune Dragoş Valentin Dincă.
     
  • Staţiunea din România de care nu ai auzit. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

     E mai complicat aici cu autorizaţiile, pentru că suntem în zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Vor fi două restaurante, vor fi dublate sau chiar triplate locurile de cazare, va fi disponibil un turn de observare, unde turiştii vor putea urca să admire Delta şi împrejurimile, un centru spa, o piscină acoperită, o sală de fitness, o sală de conferinţe“, spune Dragoş Valentin Dincă, managerul restaurantului care există acum în complexul Gura Portiţei. Restaurantul are în prezent patru terase, iar capacitatea totală, la interior şi la exterior, este de 250 de locuri. „După renovarea resortului turistic, va fi păstrat stilul de acum, cu amenajări incluzând materiale precum stuful. Vrem să facem din Gura Portiţei un Saint Tropez al României“, spune Dragoş Valentin Dincă.
     
  • Staţiunea românesca din munţi. Are plaje artificiale la 900 de metri altitudine, iar locurile de cazare sunt rezervate până în septembrie

    Mai ştiţi povestea cu „Munţii noştri aur poartă”?! Se pare că, mai nou, munţii noştri au şi… plaje. Mare şi munte în acelaşi loc, varianta ideală pentru o destinaţie de vacanţă pe care turiştii o aleg în număr tot mai mare.

    Un astfel de loc există în judeţul Bistriţa-Năsăud, situat la 900 de metri altitudine, unde turiştii pot sta la plajă pe şezlong, sau fac o baie în apă răcoroasă, în timp ce admiră crestele munţilor.

    “Îţi găseşti liniştea”, a declarat un turist pentru stirileprotv.ro. “Mie îmi place mai mult aici decât la mare. După două săptămâni vii încărcat negativ de la mare. Vin aici 2 zile şi îmi încarc bateriile”.

    Este vorba despre staţiunea Colibiţa, o destinaţie vizitată tot mai des chiar şi românii stabiliţi în străinătate.

    „Din Germania venim. Şi tot venim o dată pe an în perioada concediului la munte pentru că-i mai plăcut ca-n Austria sau în alte părţi”, a povestit un alt turist pentru stirileprotv.ro.

    Proprietarii pensiunilor din Colibiţa au amenajat chiar şi plaje artificiale la marginea lacului. Astfel, turiştii pot sta sub umbrele, pe nisip şi pot admira munţi în linişte. O noapte de cazare costa între 70 de lei într-o cameră obişnuită, şi 100 de euro într-un bungalow de lux, iar şezlongul este gratuit.

    Intră în galeria foto şi vezi mai multe poze din staţiunea Colibiţa!

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Staţiunea din România care face furori printre turişti: “E mai frumos ca-n Croaţia”

    Deşi mulţi ani a fost perecepută drept o staţiune pentru pensionari, Sovata este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă. Mulţi turişti care ajung acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără nicio reţinere, că în Sovata… “E mai frumos ca-n Croaţia”!
    Recunoscută la nivel european încă din 1850, Sovata este o staţiune pentru orice sezon. Lacurile cu ape clorurate şi sodice – cât şi nămolul din ele –  au proprietăţi terapeutice pentru o multitudine de afecţiuni, în speciale pentru cele ginecologice.
     
    Înconjurată de dealuri împădurite cu fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi şi stejari, cât şi de Muntele de Sare, staţiunea oferă posibilităţi excelente şi pentru odihnă şi relaxare.  Clima este subalpină, cu veri răcoroase şi ierni blânde. Punctele de atracţie ale locului sunt lacurile helioterme, renumite pentru efectul lor terapeutic.
     
  • 4 destinaţii de vis din România pentru mini-vacanţa de Rusalii

    Sovata

    Staţiunea Sovata este unul dintre locurile de vacanţă perfecte pentru întreaga familie. Mulţumită potenţialului balnear al staţiunii, turiştii au ales să combine timpul petrecut în familie cu o cură de sănătate benefică la orice vârstă. Cele mai multe opţiuni de cazare în zonă oferă servicii de wellness care includ SPA, bazine cu apa sărată, sauna şi tratamente cu aburi. Preţurile pentru o noapte de cazare în perioada Rusaliilor încep de la 60 lei.

    Mai multe pe www.one.ro