Puerto Rico trece printr-o dificilă recesiune încă din anul 2006, iar guvernul precedent nu a reuşit decât să îngroape şi mai rău economia, împrumutând an de an bani pentru a plăti cheltuielile operaţionale. Pe parcursul ultimilor doi ani, oficiali portoricani au căutat ajutor din partea Washingtonului, făcând numeroase declaraţii în faţa Congresului şi chiar în faţa judecătorilor Curţii Supreme.
|n acelaşi timp însă, toate eforturile depuse pentru a găsi înţelegere din partea creditorilor au dat greş; prin urmare, procedura de faliment ar putea duce la situaţia în care Puerto Rico nu mai este obligată să îşi achite o mare parte din datorii.
Una dintre soluţiile propuse pentru salvarea insulei a fost o infuzie de capital din partea guvernului american; Donald Trump a respins însă această idee, argumentând că un ajutor financiar de mai multe miliarde nu ar rezolva problema datoriilor deja existente.
Documentele depuse deja la Congresul american prezintă o imagine extrem de dură a vieţii în Puerto Rico. Insula are o populaţie de 3,5 milioane de oameni, dar numărul celor cu un loc de muncă nu depăşeşte 1 milion. Sigur, nu toţi intră la categoria ”apţi de muncă“, dar rata şomajului se apropie de 15% – dublu faţă de cea înregistrată în Statele Unite. ”Evoluţia negativă a economiei, an după an, a dus la plecarea masivă a tinerilor din Puerto Rico, în special a doctorilor“, scriu cei de la CNN. Potrivit acestora, în fiecare zi un doctor pleacă de pe insulă.
Comisia de supraveghere a insulei, instalată în urmă cu un an cu scopul de a readuce sustenabilitatea fiscală în Puerto Rico, a transmis autorităţilor de la Washington că nu mai poate oferi serviciile esenţiale cetăţenilor portoricani. Prin urmare, confruntându-se cu obligaţii de plată de peste 130 de miliarde de dolari, comisia a decis, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de faliment – o mişcare ce promite să declanşeze o adevărată luptă pentru soarta insulei.
”Portoricanii sunt cetăţeni americani; ei sunt afectaţi de birocraţia guvernamentală, datoria publică ridicată, taxele mari şi accesul redus la oportunităţi economice. Falimentul ar putea să le afecteze pensiile sau asigurările de sănătate. Dar declararea falimentului pare a fi ultima soluţie rămasă pentru stabilizarea insulei„, scriu analiştii de la USA Today. ”|n ultimii 10 ani, Puerto Rico a pierdut 20% din locurile de muncă şi 10% din populaţie, iar asta a declanşat o criză economică ce se adânceşte în fiecare zi.“
Nu este prima oară când Puerto Rico nu îşi poate achita datoriile: statul a intrat prima oară în incapacitate de plată în 2012, după ce a plătit doar 628.000 de dolari dintr-o datorie în valoare de 58 de milioane către Corporaţia Finanţelor Publice. ”Este o decizie care reflectă îngrijorări serioase cu privire la lichiditatea Commonwealth-ului (teritoriu care a făcut parte din Imperiu Britanic) raportat la obligaţiile faţă de creditorii noştri şi, la fel de important, obligaţiile faţă de poporul din Puerto Rico“, a declarat Melba Acosta Febo, preşedintele Băncii pentru Dezvoltare a guvernului portorican, citat într-un comunicat.
Defaultul din 2012 a fost un moment istoric în ”spirala morţii“ economice a insulei, opina la acea vreme guvernatorul Alejandro Garcia Padilla, care a creat atunci o echipă care să prezinte un plan de restructurare a crizei datoriei. Mai exact, Puerto Rico a avut de plătit o rată lunară în valoare de 483 de milioane de dolari; insula şi-a achitat datoria, dar nu şi cele 58 de milioane de dolari datoraţi creditorilor de la Corporaţia Finanţelor Publice (PFC). Guvernul a ales în mod strategic să nu efectueze plata către PFC, deoarece entităţile care deţin datoria, cooperativele de credit şi portoricanii obişnuiţi nu au suficientă putere să lupte la tribunal.
Revenind în prezent, potrivit cererii depuse, lista marilor creditori conţine 20 de nume. |n primul rând e vorba de Banca Populară din Puerto Rico, instituţie ce are de recuperat în jur de 12 miliarde de dolari; apar însă şi nume de companii mari, aşa cum este Microsoft, la care statul insular are o datorie de peste 8 milioane de dolari. Pe de altă parte, unii analişti consideră că decizia de a declara falimentul se datorează fondurilor de pensii, care urmează să îşi termine toate resursele între iulie şi decembrie anul acesta.
Capitolul 11, parte a Legii Falimentului din Statele Unite, permite reorganizarea activităţii şi protecţia împotriva creditorilor. Acest cod de procedură cuprinde în aria sa de competenţă de regulă corporaţii şi parteneriate, ce propun un plan de reorganizare pentru menţinerea în viaţă a afacerii şi eşalonarea în timp a plăţii datoriilor către creditori. Dar acest capitol poate fi aplicat şi de către state sau municipalităţi; adiţional, pentru a putea apela la protecţia legilor falimentului, este necesar ca persoana juridică să fi primit consiliere din partea unei agenţii de consiliere autorizate – în cazul Puerto Rico-ului fiind vorba de o comisie de supreveghere. Există însă şi o serie de excepţii de la această regulă, determinate de administratorii de falimente.
