BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Am plătit 200 de milioane de lei în ultimii 4 ani în taxa clawback, bani care nu au rămas în sistem, au acoperit alte găuri din economie

    Se strang anual 1,8-2 miliarde lei din clawback care ar putea finanta constructia de 2-4 spitale pe an, in fiecare an.

    Dar daca continua furtul si risipa din sistem, indiferent de competenta si reputatia echipei de la MS, nu ajung toti banii din lume.

    Astea de mai jos cred ca sunt solutiile, altfel o sa discutam din 3 in 3 luni despre nenorocirile din sistemul sanitar. Grotesc, cei care comenteaza in public despre nenorocirile din sistemul sanitar, atat dupa Piatra Neamt cat si dupa Bals, sunt chiar politicieni care l-au condus in ultimii 5 ani

    • Portofoliul Sanatatii sa fie preluate de oameni de afaceri numiti de catre coalitii de afaceri sau camere de comert.
    • 50-70% din impozitul pe profit al fiecarei companii sa fie directionat nominal la spitale in baza unui plan national de distributie. Sa stim unde se duc banii, sa cerem socoteala.
    • Schimbari in reglementarile privind componenta consiliilor de administratie din spitale in care sa fie numiti oameni de afaceri. Ideal, directorii acestora ar trebui sa fie oameni de afaceri cu buna reputatie.

  • Medicii tineri fug din sistemul medical românesc nu din cauza salariilor, ci din faptul că totul este vechi, începând de la cei din vârf până la infrastructură

    În luna decembrie 2018, ZF a organizat la Cluj conferinţa “O sută de ani de România. O sută de ani de business”.

    În cadrul conferinţei, Marcel Tanţău, medic şi proprietarul centrului medical de gastroenterologie, hepatologie şi endoscopie digestivă din Cluj spunea: trebuie să investim în spitale pentru a aduce înapoi medicii, spitalele, clădirile medicale nu mai pot fi folosite după 20-30 de ani pentru că sunt infectate de bacterii.

    Vreţi să ţineţi medicii în ţară sau să-i aduceţi înapoi? Nu mai apăraţi spitalele vechi, care sunt infectate de bacterii. Dărâmaţi toate spitalele care sunt mai vechi de 30-50 de ani şi construiţi altele noi. Acelaşi lucru este valabil pentru toate clădirile şi capacităţile industriale

    Medicii tineri fug din sistemul medical românesc nu din cauza salariilor, ci din faptul că totul este vechi, începând de la cei din vârf până la infrastructură.

    Timp de 30 de ani, statul, guvernele, consiliile judeţene au investit mai bine de 1 miliard de euro în renovarea spitalelor vechi, cele mai multe dintre ele cu o vechime între 50-100 de ani, în loc să se construiască altele noi.

    Deşi fiecare dintre noi plătim 10% din salariul brut pentru sistemul medical, lună de lună, când avem vreo problemă medicală, fugim către clinicile private pentru că acolo găsim organizare, curăţenie, o încredere mai mare că nu te trezeşti cu un bacil pe tine. Nu este vorba de actul medical, pentru că medicii sunt aceeaşi.

    Pentru că spitalele sunt vechi, toată infrastructura din spate este veche şi nu mai face faţă.

    Adrian Georgescu, un inginer specializat în lucrări de inginerie, comentează, într-o scrisoare adresată Ministrului  pe tema incendiului de la spitalul Matei Balş

    “Am o experienţă vasta in instalatii electrice pentru spitale. Pe 30.12.2020 am avut un interviu la ZF Live pe acesata tema.

    https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-adrian-georgescu-adca-proiect-aproximativ-80-dintre-19817530

    Nu este vina resoului bagat in priza. Este vina instalatiei electrice – siguranta trebuia sa sara la o sarcina mare, nu trebuia sa lase cablul sa arda . in priza puteau sa bage si altceva si tot se intampla.

    Realitatea este ca instalatia electrica in spitale este veche si nu mai poate fi folosita in conditii de siguranta .

    S-au facut modificari multe dea lungul anilor si cel mai grav este ca s-au schimbat sigurantele pentru ca sareau, acestea s-au pus mai mari sa tina- dar cablul a ramas acelas de acum 25-30 ani. Cea mai grava greseala.  

    Am facut evaluari pentru spitale de schimbare a instalatiei electrice – vorbim de 3,2 mil euro / spital – nu vorbim de cateva mii de euro .

    Trebuie facuta cat mai  urgent o standardizare asa incat sa nu mai fie greseli.“

    Vorba preşedintelui Klaus Ioahnnis, înainte să meargă la schi: “Trebuie neapărat o reformă” 

    Dar cu cine, pentru că cei din vârf, cei care trebuie să ia decizii şi să le implemeteze sunt aceeaşi.

  • Măsuri după Matei Balş: programarea la vaccinare a vârstnicilor şi bolnavilor, fond pentru siguranţă

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat sâmbătă o serie de măsuri, după incendiul de la Institutl Matei Balş, printre care programarea la vaccinare, în februarie, doar a persoanelor vîrstnice şi cu boli cronice, precum şi înfiinţarea unui fond pentru problemele din infrastructura sanitară. 

    Fondul naţional pentru siguranţa pacienţilor va fi finanţat din bani europeni şi de la buget, şi va fi folosit pentru îmbunătăţirea infrastructurii din spitale, în special securitatea la incendii, la cutremure şi la infecţii nosocomiale.

    Ministrul spune că măsura programării la vaccinare a persoanelor vârstnice şi a celor cu boli cronice este justificată de faptul că 85% dintre decese sunt persoane peste 65 de ani, iar peste 91% la persoane care aveau deja boli cronice. â

    O altă problemă luată în discuţie de ministru a fost ruptura în circulaţia informaţiilor dintre spitale, pacienţi şi aparţinători. Voiculescu spune că personalul nu mai găseşte resurse să comunice cu rudele pacienţilor, din cauza suprasolicitării şi a anunţat înfiinţarea de servicii de informare în fiecare spital, unde rudele să comunice cu cei internaţi.

    Ministrul a spus că săptămâna viitoare, marţi, va primi rezultatele controalelor efectuate din noiembrie 2020, şi că lucrează cu IGSU la un plan care va repara neregulile identificate.

    Ministrul a respins ideea unei demisii, ceruta sâmbătă în cadrul unor manifestaţii desfăşurate în Bucureşti, spunând că demisiile ar trebui să aibă legătură cu responsabilităţile dintr-un caz sau altul. „Echipa noastră a început aici cu mai puţin de o lună. Este sănătos ca atunci când există o problemă, să o privim în faţă şi să vedem care sunt responsabilităţile şi responsabilii. Avem nevoie să stabilim responsabilităţile şi responsabilii şi în acest caz”, a spus Voiculescu.

    Ministrul spune că, în cazul incendiului de la Matei Balş, în care au murit şase persoane, un factor de risc a fost consumul mare de oxigen.

  • Pandemia îngenunchează chiar şi Suedia, altă dată un model pentru Europa: Se conturează o criză a personalului medical din cauza presiunii enorme asupra spitalelor

    Stockholm, capitala Suediei, ia în considerare oprirea temporară a serviciilor medicale non-esenţiale pentru a debloca resursele necesare în gestionarea pandemiei şi a creşterii constante a numărului de cazuri de infectare Covid-19, potrivit Bloomberg.

    Propunerea, care ar urma să se aplice până la finalul lunii ianuarie, va fi discutată astăzi de autorităţi, a declarat Bjorn Eriksson, directorul Serviciilor Medicale şi de Sănătate pentru regiunea Stockholm.

    Redistribuirea personalului ar putea ajuta Suedia să depăşească momentul dificil în care se regăseşte din cauza pandemiei. Rata de ocupare în secţiile de ATI din regiunea era „de peste 100%”, luni, a subliniat Eriksson.

    Aproape toate spitalele regionale din Suedia se confruntă cu o criză a personalului medial, conform Swedish Radio.

    Spitalele universitare din toată ţara, cu excepţia Norrland University Hospital, nu mai au destui angajaţi disponibili pentru a oferi sprijin medical cazurilor grave de Covid-19, potrivit radioului.

    Suedia se confruntă cu un al doilea val al pandemiei mult mai dur decât estimau autorităţile. Premierul suedez Stefan Lofven a criticat eşecul autorităţilor responsabile cu sănătatea în ceea ce priveşte pregătirea pentru al doilea val.

    Săptămâna trecută, sistemul de sănătate din Stockholm a fost la un pas de a fi îngenuncheat, în contextul în care capacitatea ATI era ocupată în proporţie de 99%. De atunci, autorităţile locale au ridicat nivelul de alertă la a doua treaptă, din trei disponibile, ceea ce permite o redistribuire forţată a angajaţilor din sistemul medical pentru a adresa urgenţa sanitară.

    Marţi, Suedia a înregistrat 651 de cazuri per 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, în comparaţie cu un nivel de 527 în Danemarca şi 98 în Norvegia, potrivit datelor OMS.

  • Pandemia îngenunchează chiar şi Suedia, altă dată un model pentru Europa: Se conturează o criză a personalului medical din cauza presiunii enorme asupra spitalelor

    Stockholm, capitala Suediei, ia în considerare oprirea temporară a serviciilor medicale non-esenţiale pentru a debloca resursele necesare în gestionarea pandemiei şi a creşterii constante a numărului de cazuri de infectare Covid-19, potrivit Bloomberg.

    Propunerea, care ar urma să se aplice până la finalul lunii ianuarie, va fi discutată astăzi de autorităţi, a declarat Bjorn Eriksson, directorul Serviciilor Medicale şi de Sănătate pentru regiunea Stockholm.

    Redistribuirea personalului ar putea ajuta Suedia să depăşească momentul dificil în care se regăseşte din cauza pandemiei. Rata de ocupare în secţiile de ATI din regiunea era „de peste 100%”, luni, a subliniat Eriksson.

    Aproape toate spitalele regionale din Suedia se confruntă cu o criză a personalului medial, conform Swedish Radio.

    Spitalele universitare din toată ţara, cu excepţia Norrland University Hospital, nu mai au destui angajaţi disponibili pentru a oferi sprijin medical cazurilor grave de Covid-19, potrivit radioului.

    Suedia se confruntă cu un al doilea val al pandemiei mult mai dur decât estimau autorităţile. Premierul suedez Stefan Lofven a criticat eşecul autorităţilor responsabile cu sănătatea în ceea ce priveşte pregătirea pentru al doilea val.

    Săptămâna trecută, sistemul de sănătate din Stockholm a fost la un pas de a fi îngenuncheat, în contextul în care capacitatea ATI era ocupată în proporţie de 99%. De atunci, autorităţile locale au ridicat nivelul de alertă la a doua treaptă, din trei disponibile, ceea ce permite o redistribuire forţată a angajaţilor din sistemul medical pentru a adresa urgenţa sanitară.

    Marţi, Suedia a înregistrat 651 de cazuri per 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, în comparaţie cu un nivel de 527 în Danemarca şi 98 în Norvegia, potrivit datelor OMS.

  • Nicuşor Dan acuză: Directorul Spitalului Colentina a luat măsuri, în timp ce cel al Spitalului „Matei Balş”, Adrian Streinu Cercel, nu a făcut nimic „şi a constatat seara că este frig”

    Nicuşor Dan acuză, după avaria de la spitalele Matei Balş şi Colentina, că directorul Spitalului Colentina a luat măsuri, în timp ce cel al Spitalului „Matei Balş”, Adrian Streinu Cercel, nu a făcut nimic „şi a constatat seara că este frig”. 

    „Despre problema de ieri din spitalele Matei Balş şi Colentina, unde căldura a fost întreruptă peste zi şi a revenit azi-noapte. Punctual, ziua de ieri. Spitalul Colentina nu a avut o problemă majoră, pentru că directorul medical, prevenit de anunţ, a utilizat aerul condiţionat şi caloriferele electrice. În schimb, managerul Spitalului Matei Balş, Adrian Streinu Cercel, deşi prevenit cu o zi înainte, nu a făcut nimic şi a constatat seara că este frig”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

    În plus, acesta susţine că este vorba despre o problemă generală: „În această iarnă, reţeaua de conducte pleacă cu aşa de multe găuri, că intervenţiile sunt inevitabile. Dacă nu sunt făcute, se atinge limita maximă de apă de adaos, presiunea scade şi centralele se opresc automat. Vina uriaşă aparţine administraţiei PSD Firea care toata vara, nealocând bani şi fiindu-i frică să facă intervenţii în campania electorală, a lăsat reţeaua să se deterioreze. Au fost zeci de apeluri din partea Elcen, că necesarul de apă de adaos este aproape de limita maximă, de 3 ori mai mare decât în 2016, fără vreun răspuns din partea administraţiei PSD Firea. Dar despre această problemă voi vorbi curând şi cu grupurile consilierilor generali , pentru că vreau să discutăm numirea noului Consiliu de Administraţie al Termoenergetica”.

    În social media au apărut postări care reclamau oprirea căldurii la Matei Balş şi Colentina, iar Ministerul Sănătăţii a reacţionat spunând că Termoenergetica a anunţat că furnizarea căldurii şi a apei calde va fi întreruptă vineri pentru institutul Matei Balş şi pentru spitalul Colentina.

    Alimentarea cu energie termică a fost oprită între orele 09.00-24.00, din cauza unor avarii.

     

  • DNA face percheziţii la spitale Covid. Acţiunea ar viza achiziţia de aparatură medicală – surse

    DNA face percheziţii în judeţele Braşov, Iaşi şi Harghita într-un dosar de corupţie.

    Vizate de acţiune sunt şi patru instituţii publice. Surse apropiate anchetei susţin că este vorba despre spitale Covid din Braşov şi că infracţiunile au legătură cu achiziţiile de aparatură medicală.

    Percheziţiile se desfăşoară joi în 22 de locuri din judeţele Braşov, Iaşi şi Harghita. Sunt vizate domiciliile unor suspecţi, dar şi sediile unor instituţii publice despre care sursele susţin că ar fi spitale Covid din Braşov.

    Procurorii fac cercetări într-un dosar de corupţie despre care aceleaşi surse spun că ar conţine infracţiuni comise în legătură cu achiziţiile de aparatură medicală

    „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, săvârşite în perioada decembrie 2019 – prezent. În cursul zilei de 03 decembrie 2020, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 22 de locaţii situate pe raza judeţelor: Braşov, Harghita şi Iaşi, din care patru sunt instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale”, se arată într-un comunicat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis despre situaţia din spitalele suport Covid: Este adevărat că suntem la limită

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut că statul face în permanenţă eforturi pentru a suplimenta numărul de paturi din spitale.

    „Statul român face tot timpul demersuri pentru a creşte numărul de paturi şi la UPU şi la Terapie Intensivă (…) Din martie numărul de paturi s-a dublat prin efort public şi privat. Aceste eforturi continuă. Astăzi am discutat această chestiune (…) mi-au prezentat planul pe următoarele zile şi săptămâni. Facem eforturi ca să creştem capacitatea spitalelor care primesc bolnavi de această boală”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

    În ceea ce priveşte imaginile cu pacienţi aflaţi pe holuri la Spitalul Matei Balş, preşedintele Iohannis a spus că este vorba despre persoane din zona de filtru. Şeful statului a recunoscut că unităţile suport Covid sunt foarte aproape de capacitatea maximă.

    „Imaginile mi s-a relatat că sunt din zona de primire a pacienţilor, din filtru. Este adevărat că suntem la limită. Nu suntem la limita superioară, dar sper să nu fim lăsaţi singuri, de aceea trebuie sa ne ferim de virus, pentru a nu avea un număr prea mare de pacienţi şi a le permite medicilor să se ocupe de cazurile grave”, a precizat Iohannis.

  • Dezastrul de la Neamţ arată că spitalele trebuie trecute neîntârziat în subordinea Ministerului Sănătăţii

    ♦ La conducerea Spitalului Judeţean Neamţ s-au aflat nu mai puţin de opt manageri în ultimul an ♦ Managerul Spitalului Neamţ Lucian Micu şi-a anunţat demisia după ce zece pacienţi din terapie intensivă cu COVID-19 au murit în urma unui incendiu în secţia ATI.

    Lipsa de organizare din spitale, subordonarea acestora la nivel local, fără posibilitatea de colaborare rapidă şi fără medici de profesie în fruntea spitalelor sunt factori care contribuie la haosul din sănătate şi duc periodic la accidente în spitale, acolo unde pacienţii caută tratament.

    Cel mai recent exemplu de lipsă de organizare este la Spitalul Judeţean din Neamţ, aflat în subordinea Consiliului Local Neamţ, care a avut în ultimul an opt manageri la conducere. Şefii unităţii medicale au fost numiţi politic, fie de Ministerul Sănătăţii atunci când spitalele au trecut în timpul stării de urgenţă în curtea ministerului de resort, fie de autorităţile locale.

    Directorul spitalului din Neamţ la momentul incendiului a fost Lucian Micu, primar al oraşului Roman. El este de meserie jurist, numit la finalul lui octombrie în fruntea spitalului.

    Lipsa unei viziuni pe termen lung pentru spital s-a văzut în lipsa investiţiilor în unitatea medicală, probleme scoase la iveală de tragedia în urma căreia secţia de ATI a luat foc, iar zece pacienţi au decedat, şapte persoane fiind în stare critică.

    „Din declaraţiile publice, a existat o flacără la unul dintre aparatele pacienţilor critici. Atmosfera în saloanele de terapie intensivă este cu oxigen, care în prezenţa focului poate să devină extrem de inflamabil. Nu poate cineva anticipa un scurtcircuit la instalaţia electrică, probabilitatea există. Este de datoria echipelor de mentenanţă şi a managementului şi de spital, şi de secţie să facă toate verificările în bună regulă, aşa cum cer actele normative. Avem norme în domeniu, trebuie să fie şi respectate“, a spus medicul ATI Elena Copaciu.

    Ea a menţionat că ancheta va stabili dacă instalaţia a fost calibrată corect, dacă aparatele funcţionau în parametri, însă soluţia pentru ca situaţia de la Neamţ să nu se mai repete este respectarea legii. În plus, siguranţa trebuie să fie pe primul plan, atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici şi asistenţi.

    „Una dintre regulile de bază în prim ajutor şi când lucrezi în urgenţă este ca salvatorii să fie în siguranţă pentru a putea acorda pacientului suportul avansat pe care îl presupune terapia intensivă şi să-i dai şanse maxime să-i salveze viaţa. Aşa ceva este coşmarul oricărui medic din ATI. Orice contează, în momentul când faci rabat de la o regulă va urma o cascadă de compromisuri care poate ajunge până la varianta îngrozitoare pe care am văzut-o“, a mai spus Elena Copaciu.

    Managerul Spitalului Colţea Mircea Lupuşoru a precizat că pentru a preveni un accident de tipul celui de la Neamţ în spitalul din Capitală se verifică periodic aparatura şi prizele pentru a stabili că se respectă normele de funcţionare optime.

    „Avem măsuri dinainte de incident, sunt măsuri de prevenire, se face o verificare periodică a tabloului, prizele, instalaţii electrice. Avem siguranţe care sar automat dacă puterea este mai mare se decuplează automat siguranţa şi se întrerupe tot. Am pus accentul pe acest lucru tot timpul“, a mai spus Mircea Lupuşoru.

     

    Cine sunt vinovaţii?

    Într-o declaraţie de presă, ministrul sănătăţii Nelu Tătaru a declarat că toată lumea este vinovată pentru tragedia de la Piatra Neamţ deoarece a acceptat ca în ultimii 30 de ani sistemul medical să fie menţinut într-o situaţie de criză.

    „Pentru situaţia de peste 30 de ani şi pentru autorităţile locale şi pentru neimplicare … cred că suntem toţi vinovaţi în această ţară, nu doar sistemul medical şi autorităţile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situaţie medicală“, a declarat ministrul Tătaru. El a mai spus că se impune o reevaluare urgentă a întegului sistem medical românesc.

    „Nu doar începând de mâine, începând de ieri, tot ce înseamnă reevaluare de management, tot ce înseamnă reevaluare de capacitate de tratament a unităţilor medicale, cooordonare de către minister a situaţiei“, a precizat Nelu Tătaru. Totuşi, la cinci ani de la tragedia de la Colectiv, care a dus la decesul a 64 de persoane, România nu este capabilă să îngrijească pacienţi cu arsuri grave, trimi­ţându-l pe medicul care a ajutat pacienţii de la Neamţ Cătălin Dencium în Belgia pentru a fi tratat.

    Astfel, la cinci ani de la Colectiv şi la zece ani de la incendiul de la maternitatea Giuleşti, România nu are o secţie pentru marii arşi. Mai mult, politicienii care s-au aflat în funcţii publice de decizie şi în urmă cu un deceniu, şi în urmă cu cinci ani, începând cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban sau ministrul Nelu Tătaru nu îşi asumă vina unui sistem sanitar dezorganizat, aruncând vina asupra oamenilor, contribuabili la bugetul de stat şi la asigurarea de sănătate.

  • Întârzierea măsurilor restrictive şi lipsa de organizare din spitale lasă pacienţii cu COVID-19 fără locuri în unităţile medicale. Ce soluţii există?

    ♦ În total, aproape 1.100 de pacienţi cu COVID-19 sunt internaţi în secţiile de terapie intensivă ♦ Pacienţii pozitivi cu mai puţin de trei simptome nu sunt internaţi în spitale, spun reprezentanţii acestora ♦ Spitalele trebuie să amenajeze paturi în secţiile de ATI pentru a limita impactul infectărilor ♦ Şi unităţile private sunt o soluţie pentru a ridica din presiunea pusă pe sistemul medical.

    Numărul mare de infectări din ultimele săptămâni, când România a trecut de 10.000 de bolnavi confirmaţi zil­nic, a prins spitalele nepregătite pen­tru lupta cu valul de pacienţi noi, astfel că medicii şi managerii anunţă că nu mai au locuri în spitalele dedicate luptei cu noul virus.

    Rând pe rând, alte spitale sunt trans­formate în unităţi care preiau doar bol­navi de COVID-19, însă fără orga­ni­zarea unor circuite în spitale şi ame­na­ja­rea de noi spaţii pentru bolnavi pre­siunea pe sistemul medi­cal va con­tinua, susţine Vasile Bar­bu, pre­şe­din­tele Asociaţiei Naţio­nale pentru Protecţia Pacienţilor. 

    „Situaţia era previzibilă. Soluţia era să amenajeze paturi în ATI, să ia mă­suri din timp. Sunt zone cu mare risc de contaminare care nu sunt supra­ve­gheate. Personalul medical e epuizat, con­taminat. Nu este afectată doar acti­vi­tatea pe zona ATI, ci şi internarea pa­cienţilor în stare gravă“, a spus Vasile Barbu.

    El a explicat că spitalele pot ame­na­ja saloane cu paturi care să fie conec­ta­te la oxigen, pentru a oferi pacienţilor cu COVID-19 oxigenoterapie, o tera­pie recunoscută de Organizaţia Mon­dia­lă a Sănătăţii ca tratament al pacien­ţilor cu insuficientă respiratorie cauzată de COVID-19.

    Reprezentantul pa­cien­ţilor a explicat că în două săptămâni în spi­ta­le se pot amenaja spaţii pentru această terapie, astfel încât pacienţilor să li se asigure cantitatea necesară de oxigen.

    „Neasigurarea oxigenoterapiei afec­tează întreg organismul, nu poţi sta cu saturaţie de 70% de oxigen“, a mai spus Barbu.

    El a mai precizat că, potrivit directi­ve­lor autorităţilor, pacienţii cu COVID-19 sunt internaţi doar dacă au cel puţin trei simp­to­me specifice, indife­rent care sunt acestea, ceea ce în­seamnă că un bol­nav cu probleme respi­ra­torii nu este primit în lip­sa altor două simptome.

    În plus, parte din soluţii pot fi şi spitalele private sau serviciile private de ambulanţă, care să ajute sistemul de stat să lupte cu virusul.

    În acest sens, premierul Orban a vorbit recent despre un spital privat din Bihor care urmează să devină suport COVID, fiind vorba despre Spitalul Pelican din Oradea, parte a grupului Medicover.

    „Da, în acest moment suntem în fază avansată de a deveni spital suport Covid-19. Propunerea a venit din partea spitalului. Noi ne-am adresat Primului Ministru, domnului Ludovic Orban, din dorinţa de a ajuta pacienţii care au nevoie de îngrijiri medicale de specialitate în această perioadă dificilă. Solicitarea noastră a fost redirecţionată către Ministerul Sănătăţii. Între timp, reprezentanţii DSP Bihor au avizat circuitele epidemiologice“, a transmis pentru ZF Ovidiu Gogu Cacuci, director general Spital Pelican.

    Spitalul Pelican, preluat de Medicover în 2018, are 244 de paturi amplasate în două clădiri, una dintre acestea urmând să fie rezervată doar pacienţilor cu COVID.

    „Fluxurile şi circuitele pentru tratarea acestor pacienţi vor separate fi în totalitate. În aceast? aripă dedicată pacienţilor Covid-19 avem un total de 46 de paturi, dintre care 20 pot fi alocate pentru terapie intensivă cu ventilatoare“, a mai transmis Ovidiu Gogu Cacuci.

    Ceilalţi pacienţi ai spitalului privat vor continua investigaţiile şi tratamentele ca până acum.

    „Clădirea dedicată care va deveni spital suport COVID-19 va fi in subordinea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În ceea ce priveşte decontarea, aceasta se realizează conform legislaţiei specifice, aferente tuturor spitalelor suport Covid-19“, a mai transmis şeful spitalului Pelican.