Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.
Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.
Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.
În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.
La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.
Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.
Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.
Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.
În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.
Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.
În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.
Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.
„În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%”, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.
Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.
Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.
Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.
Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.
Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.
În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp.
În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.
De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).
Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.
Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.
Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti.
„Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon.
Tag: spaţii
-
Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile
-
Proiect european de 15,6 mil. lei pentru amenajarea de spaţii verzi în municipiul Zalău
Primăria Zalău, judeţul Sălaj, a câştigat un proiect european de 15,6 mil. lei (3,3 mil. euro), cu TVA, pentru amenajarea de spaţii verzi pe imobile abandonate sau degradate din municipiu. În cadrul acestui proiect se vor amenaja spaţii verzi pe 10 terenuri abandonate sau degradate. În actualul exerciţiu financiar 2014-2020, primăria Zalău are semnate 27 de contracte de finanţare din fonduri europene nerambursabile.
’’Transformarea terenurilor abandonate sau degradate în spaţii verzi înseamnă un ambient plăcut în oraşul nostru’’, a transmis Ionel Ciunt, primarul municipiului Zalău, într-un comunicat de presă.
-
IMM-urile îşi relochează birourile în medie o dată la circa doi ani şi jumătate; jumătate din spaţiile de birouri tranzacţionate în 2019 au cel mult 1.000 mp
Aproximativ jumătate din spaţiile de birouri tranzacţionate în primele nouă luni ale anului au fost proiecte cu suprafeţe cuprinse între 300-1.000 mp, solicitările venind de la companii aflate în dezvoltare, care au nevoie de mai mult loc pentru extiderea echipelor, arată datele agenţiei de consultanţă imobiliară 24REAL, specializată în servicii de închirieri pentru suprafeţe de până în 1.000 mp.
În primele 9 luni ale anului s-au tranzacţionat peste 300.000 mp, iar până la finalul lui 2019 se estimează că volumul de tranzacţii pe piaţa de birouri va depăşi 400.000 mp.
„Toate solicitările pentru spaţii de birouri sunt cereri pentru afaceri în dezvoltare, iar companiile caută suprafeţe mai mari în special datorită extinderii echipelor. Vorbim atât despre start-up-uri, cât şi despre companii străine care intră pe plan local şi încep activitatea cu un birou în Bucureşti. Chiriaşii de dimensiune medie caută clădiri de clasă superioară uşor accesibile, dar şi flexibilitate în ceea ce priveşte modificarea suprafeţelor închiriate în intervalul perioadei medii de închiriere, de 3-4 ani. Întrucât apar modificări importante ale business-ului de la un an la altul, acestea se uită cu atenţie la posibilităţile viitoare de extindere în clădirile în care se mută”, a declarat Constantin Căpraru, managing partner 24REAL.
O altă caracteristică a pieţei proiectelor de sub 500 mp este reprezentată de locaţia birourilor, clienţii căutând spaţii de lucru în zone cât mai centrale şi apropriate de principalele mijloace de transport în comun.
Nevoia unui spaţiu de lucru mai mare, optimizarea locaţiei, o imagine mai bună a companiei prin poziţionare şi accesibilitate, precum şi dotări mai noi pentru angajaţi sunt principalele motive pentru care companiile mici şi mijlocii apelează la relocarea birourilor.
„IMM-urile sunt nevoite să îşi reloce spaţiul pentru birouri, în medie, o dată la circa doi ani şi jumătate. Pentru un IMM, spaţiul de lucru este al doilea ca importanţă după angajaţi, iar costul de închiriere este unul foarte important, acesta, în medie, putând ajunge până la 10-12% din cifra de afaceri, iar importanţa sa şi a modului în care este desfăşurată activitatea îl face mai atractiv pentru angajaţi şi pentru retenţia acestora, resursa umană fiind cel mai important factor în ecuaţia unui business”.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro.
-
Colliers preia administrarea parcului logistic dezvoltat de Element Industrial în nordul Capitalei şi ajunge la un portofoliu de peste 500.000 mp de spaţii logistice şi birouri
Compania de consultanţă imobiliară Colliers International Romania a fost desemnată să ofere servicii de property management pentru prima fază a proiectului industrial ELI Park din nordul Capitalei, dezvoltat de compania locală Element Industrial.
Odată cu acestă preluare, suprafaţa de spaţii industriale administrate de Colliers în Bucureşti şi în ţară ajunge la 130.000 de metri pătraţi, dintr-un total de peste 500.000 de metri pătraţi care include şi clădiri de birouri.
„În România, piaţa serviciilor de property management pentru spaţii industriale şi logistice se află în stare incipientă. Prin urmare, este încurajator să vedem un proprietar de astfel de spaţii, aflat la prima dezvoltare, care externalizează aceste servicii pentru a asigura o mai bună performanţă a proiectului”, explică Oana Adjudeanu, Director Property Management în cadrul departamentului Real Estate Management Services al Colliers International.
Parcul industrial ELI Park 1, dezvoltat de Element Industrial, companie controlată de Ionuţ Dumitrescu şi Muler Onofrei, este localizat într-un puternic hub logistic, în regiunea Chitila-Buftea, cu bun acces către nordul Bucureştiului şi la forţa de muncă din zonă.
Prima fază de 20.000 metri pătraţi a fost livrată în luna septembrie şi închiriată deja către producătorul de electrocasnice, Arctic. Proiectul este conectat la linii de transport în comun şi se află la 4 km distanţă de centura Capitalei, având şi acces direct la un drum naţional cu patru benzi, DN7, şi acces imediat la autostrăzile A1, A2 şi A3.
Suprafaţa totală a ELI Park 1 va fi de 50.000 de metri pătraţi spaţii industriale şi birouri, faza a doua urmând a fi livrată anul viitor, investiţia totală fiind estimată la peste 25 de milioane de euro.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro.
-
Stocul de spaţii industriale şi logistice s-a dublat în ultimii 5 ani şi 1 mil. mp urmează a fi livraţi până la final de 2020
Stocul spaţiilor industriale şi logistice din România a ajuns la finalul primului semestru al acestui an la 3,61 milioane metri pătraţi, peste 85% dintre aceste spaţii fiind situate în Bucureşti, Timişoara, Ploieşti, Cluj-Napoca şi Piteşti, oraşe având conexiuni solide la reţeaua naţională de autostrăzi.Bucureştiul are în prezent un stoc de spaţii logistice şi industriale de aproximativ 1,8 milioane de metri pătraţi, având o pondere de 50% în stocul total, capitala fiind urmată de Timişoara (500.000 mp), Ploieşti (350.000 mp), Cluj-Napoca (280.000 mp) şi Piteşti (235.000 mp), potrivit datelor firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Stocul industrial modern din România a depăşit 4 mil. mp în primul semestru din 2019, odată cu livrarea a 240.000 mp, iar până la sfârşitul anului 2020 urmează a fi livraţi încă aproape un mil. mp, potrivit datelor companiei de consultanţă CBRE România.
Din stocul modern total de 4 mil. mp de spaţii industriale, o suprafaţă totală de 55% se află în oraşele regionale. Bucureştiul deţine restul de 45%, rămânând astfel, cu aproape jumătate din totalul stocului, cea mai dorită zonă din România de către dezvoltatorii de spaţii industriale.
Dezvoltările industriale sunt răspândite în proximităţile Capitalei, în special aproape de autostrăzi, în zona de vest fiind concentrată cea mai mare parte a proiectelor, respectiv 73% din stocul modern din Bucureşti. Zona de nord se dezvoltă treptat şi se conturează ca următorul hub industrial al Capitalei, având momentan 15% din totalul stocului de spaţii moderne.
„Până la sfârşitul anului estimăm că vor fi livraţi aproximativ 380.000 mp de spaţii industriale, cele mai multe fiind situate în zona periferică a Bucureştiului. Proiectele în dezvoltare sunt deja în mare parte preînchiriate, ceea ce arată încă o dată înclinaţia dezvoltatorilor către proiecte built-to-suit, cu o uşoară tentă speculativă, pe o piaţă aflată în expansiune“, a declarat Andrei Jerca, Account Director Industrial Advisory & Transaction Services, CBRE România.
În primele şase luni ale anului au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi, livrările din Bucureşti având o pondere de 57% din total (115.000 mp). În ceea ce priveşte a doua parte a anului, sunt aşteptate noi proiecte care însumează aproximativ 300.000 metri pătraţi, dezvoltatorii de spaţii logistice şi industriale menţinând astfel acelaşi ritm puternic de expansiune.
„Primul semestru al anului a fost unul dinamic din punctul de vedere al tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice, ce au totalizat 235.000 metri pătraţi. Bucureştiul rămâne în continuare cea mai atractivă locaţie, atât din punct de vedere al stocului total, cât şi al tranzacţiilor încheiate. De asemenea, observăm că tranzacţii importante s-au încheiat în Slatina, unde Pirelli îşi va extinde suprafaţa de producţie cu 62.000 metri pătraţi, şi în Oradea, oraş în care furnizorul de componente auto Sogefi îşi va extinde activitatea. Acest lucru reliefează atât potenţialul unor astfel de oraşe ce nu figurau până acum în topul destinaţiilor căutate de marii dezvoltatori şi chiriaşi din domeniu, cât şi al pieţei în general, fiind de aşteptat ca acest trend pozitiv să continue în urmatorii ani“, a spus Rodica Târcavu, Partener, Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Element Industrial, dezvoltatorul de spaţii logistice controlat de Muler Onofrei şi Ionuţ Dumitrescu, vrea să se extindă în 14 oraşe din România, atât cu depozite logistice, cât şi cu spaţii industriale destinate producţiei.
„Vrem să investim unde există producţie deoarece este un trend ca fabricile să se mute sau să se extindă în centre noi. Terenurile cumpărate sau securizate până acum nu au fost alese la întâmplare, noi vrem să mergem pe nişe de piaţă, în timp ce marii dezvoltatori s-au concentrat pe marile coridoare de transport. Noi vrem să mergem unde este nevoie. Spre exemplu ne uităm la Moldova, însă nu am reuşit până acum. În prezent avem în dezvoltare depozite de 30.000 mp şi aşteptăm autorizaţia de construire. Estimăm că îi vom livra în primăvara anului următor, din care 6.000 mp sunt deja contractaţi de Paste Băneasa“, a spus Muler Onofrei, CEO & cofounder al Element Industrial. Dincolo de proiectul din Chiajna, de lângă Bucureşti, dezvoltatorul are în plan noi dezvoltări şi în Timişoara, Târgovişte şi Craiova, iar alte 10 viitoare parcuri sunt luate în calcul pe măsură ce compania caută să identifice terenurile necesare.
„Mai avem discuţii pentru alte 10 terenuri pentru viitoare investiţii. Suntem interesaţi să dezvoltăm în Brăila, cât mai aproape de viitorul pod, în Transilvania în apropiere de Târgu- Mureş, în Moldova, pe lângă Bacău sau Iaşi, şi de asemenea zona Făgăraşului este interesantă. Legat de infrastructură, noi luăm în calcul doar proiecte care sunt gata sau vor fi gata în următorul an, nu ne uităm la ceva ce va fi construit peste 10 ani“, a spus Muler Onofrei. El a subliniat că în acest moment compania deţine terenul de lângă Târgovişte, din Ulmi, unde Arctic tocmai a demarat producţia de maşini de spălat în fabrica în care a investit 100 mil. euro. Element Industrial a finalizat prima fază a parcului logistic Eli Park 1 în zona Chitila, iar depozitul de 20.000 mp a fost închiriat companiei Arctic.
Eli Park 1 este un parc logistic cu o suprafaţă închiriabilă de 50.000 mp. Prima fază, de 20.000 mp, a fost livrată în această vară, iar faza a doua, în suprafaţă de 30.000 mp, este planificată pentru primăvara anului 2020, unul din chiriaşii acestor depozite fiind Paste Băneasa. Proiectul logistic este deservit de câteva linii de transport în comun şi este localizat la o distanţă de 4 km de centura Bucureştiului, cu acces direct la un drum naţional cu patru benzi, DN 7.
Grupul Dedeman, controlat de fraţii Pavăl din Bacău, şi Element Industrial, compania de dezvoltare imobiliară deţinută de Ionuţ Dumitrescu şi Muler Onofrei, vor investi 25 mil. euro în proiectul logistic Eli Park 1.
Pentru moment am investit în terenuri aproximativ 12 mil. euro pentru achiziţia a circa 600.000 mp.
„Pentru ELI 4 am cumpărat la Craiova un teren de 11 hectare unde vom dezvolta un nou parc industrial până la sfârşitul anului viitor. În Craiova vom merge în proximitatea uzinei Ford România şi a centurii de sud a oraşului. Targetul îl reprezintă logistica auto. În Bucureşti am securizat alte două terenuri, de 11,6 şi 14,8 hectare în apropiere de ELI 1, tot în zona de nord-vest a Bucrueştiului. Alte 10 hectare am securizat în Timişoara pentru un parc industrial, cu posibilitatea de extindere“, a spus Muler Onofrei.
Rata de neocupare la nivel naţional este de aproximativ 6%, nivelul chiriilor contractuale poziţionndu-se între 3,7 şi 4,1 euro/ mp/ lună, situndu-se pe un trend stabil, România fiind astfel una din cele mai competitive pieţe din Europa în ceea ce priveşte costurile de ocupare.
Ţinnd cont de planurile de dezvoltare anunţate de marii jucători din această piaţă, este de aşteptat ca stocul spaţiilor logistice şi industriale din România să depăşească pragul de 4 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2020.
În ceea ce priveşte suprafaţa totală care va fi livrată în oraşele regionale, zona centrală a Romniei şi partea de vest şi nord-vest a ţării au obţinut votul de încredere al dezvoltatorilor, cu 55%, respectiv 25% din livrările planificate.
Pnă la sfârşitul anului 2020, urmează a fi finalizată o suprafaţă totală de aproximativ 580.000 mp de spaţii industriale, care include atât proiecte în construcţie, cât şi proiecte planificate.
Activitatea totală de leasing din prima jumătate a anului 2019 a însumat 113.000 mp la nivel naţional, cu 33% mai mare decât volumul tranzacţionat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Tranzacţiile de pre-închiriere au reprezentat 18% din suprafaţa totală închiriată, Bucureştiul atrăgnd 75% din totalul de mp închiriaţi.
‘’Cea mai dorită zonă din punct de vedere al tranzacţiilor de închiriere este nord-vestul Bucureştiului, care acoperă 40% din totalul tranzacţiilor, urmată îndeaproape de partea de vest a oraşului, cu 37%’’, a adăugat Andrei Jerca.
La sfârşitul celui de-al doilea semestru al anului 2019, rata de neocupare din România a atins nivelul de 5,9%, indicnd o uşoară creştere, după ce dezvoltatorii s-au concentrat pe noi proiecte iar investitorii şi-au îndreptat atenţia către dezvoltarea de proiecte semi-speculative de dimensiuni reduse. Chiria cerută pentru parcurile logistice s-a menţinut la un nivel constant de 4 euro/mp/lună.
„Estimăm că nivelul chiriilor va rămâne constant până la sfârşitul anului şi ne aşteptăm ca investitorii să se concentreze în continuare pe proiecte built-to-suit, întruct şi-au asigurat deja terenurile propice investiţiilor şi aşteaptă o cerere fermă de închiriere pentru a demara construcţia“, a subliniat Andrei Jerca.
-
Cum au reuşit câţiva români iscusiţi să dea o nouă viaţă unor locuri uitate din Bucureşti. Acestea generează acum venituri de zeci de mii de euro
„Suntem Dan şi Diana (Goanţă), cuplu mereu fascinat de Bucureşti şi de istoria acestui oraş. De câţiva ani, amândoi lucram ca freelanceri şi tot căutam un spaţiu de unde să ne desfăşurăm activitatea”, spun cei doi.
După ce au muncit de acasă şi prin tot soiul de cafenele, cei doi au luat decizia de a-şi crea propriul spaţiu de lucru, pe care să-l împartă cu alţii ca ei, dar care să poată fi transformat şi într-un spaţiu de evenimente, tot pentru oameni ca ei.
„Piaţa muncii şi joburile au evoluat foarte mult în ultimul timp şi considerăm că acesta este viitorul muncii – remote şi în spaţii de co-working. Nu mai credem în munca de la un birou de la 9 la 5, ci în munca flexibilă şi remote. De ce să nu lucrezi la 1 noaptea dacă atunci lucrezi tu cel mai bine?”, se întreabă, pe bună dreptate, Diana Goanţă.
Cuplul mai avea o dorinţă, aceea de a lăsa o amprentă în oraşul pe care îl iubesc. Întâmplarea a făcut ca în căutările lor să le iasă în cale o casă veche de 101 ani, de pe bulevardul Pache Protopopescu. Coincidenţa a fost cu adevărat savuroasă pentru că acea casă are aceeaşi vârstă pe care o are România, iar Pache Protopopescu a fost unul dintre cei mai buni primari pe care i-a avut Bucureştiul.
„Aşa a luat naştere Lucrativ, casă de meserii libere, adică un spaţiu boutique de evenimente şi co-working pentru toţi oamenii cu idei şi proiecte în minte. Spaţiul a fost deschis la final de iulie 2019, după o perioadă de renovare a casei, care a început la finalul lunii ianuarie 2019. Practic, suntem foarte la început pe această piaţă. Investiţia în renovare a fost de aproximativ 60.000 de euro”, spune Diana Goanţă.
Readucerea la viaţă a acestei case nu a fost uşoară. Înainte de Lucrativ, acolo fusese un internet café, iar înainte de asta, casa fusese locuită de proprietarii săi, dar nimeni nu avusese grijă de frumuseţea imobilului.
„Ideea din spatele renovării a fost să păstrăm cât mai multe detalii originale ale casei şi să scoatem în evidenţă unele care nu erau puse în valoare, cum este, de exemplu, bovindoul. Acesta era acoperit cu un perete şi era folosit ca spaţiu de depozitare. Ne-am bucurat că am avut cu ce să lucrăm, adică glasvandurile şi ferestrele sunt cele originale, am putut păstra o sobă originală, bovindoul, cum spuneam, detaliile de pe tavane şi parchetul din unele camere.”
Peste piesele vechi recuperate au venit cele noi, poate cel mai uimitor element decorativ fiind un mural cu plante exotice, semnat de Wanda Hutira, art director, ilustrator şi creator de obiect.
„Muralul este o minunăţie. Ne-am dorit ceva care să scoată casa din zona de clasic, iar Wanda a livrat excelent.” Casa Lucrativ este împărţită în patru camere, trei dintre ele sunt în stil vagon, astfel că deschizând uşile cu glasvand se creează un singur spaţiu. Două din aceste trei camere se pretează pentru co-working, camere de întâlniri sau evenimente, iar a treia este mai degrabă un lounge.
„Cea de-a patra cameră este gândită ca o cameră de luat masa, de întâlniri sau de lucru, aici având un standing desk. Spaţiul a fost gândit cât mai modular tocmai pentru a se preta atât pentru evenimente, cât şi pentru co-working. Toate birourile se pot strânge uşor şi depozita, astfel încât să putem crea spaţiu liber foarte uşor, necesar pentru evenimente.”
Cu o astfel de structură, proprietarii Lucrativ spun că acum casa poate deveni gazda perfectă pentru evenimente creative cum ar fi conferinţe, lansări de produse, dezbateri, galerii, evenimente de business, corporate, workshopuri, brainstorminguri, prezentări interne, cocktail party-uri etc.
Spaţiile industriale abandonate au primit şi ele un suflu nou, cele norocoase, cel puţin, un astfel de exemplu fiind spaţiul de evenimente Conglomerat.
„Spaţiul Conglomerat este un proiect colaborativ care a apărut în august 2018, în urma asocierii a trei proiecte de antreprenoriat, un showroom de haine vintage (Electra Store), un magazin de mobilă retro (Heartwood) şi un studio foto (Alexandru Roşieanu Studio). Fiecare dintre noi trei (Roxana Bllinder, Anna Chiţan şi Alexandru Roşieanu) căuta un spaţiu adecvat pentru ceea ce făcea, iar când a apărut această hală decăzută dintr-o fostă fabrică de textile, nu am văzut doar potenţialul găzduirii proiectelor noastre. La fel de importantă a fost transformarea fabuloasă a unui spaţiu complet neglijat, dar impresionant ca suprafaţă şi dispunere, într-un spaţiu multivalent care să poată găzdui evenimente şi alte activităţi creative”, spune Roxana Bllinder.
Investiţia nu a fost mică, mai ales pentru puterile unor mici antreprenori, şi s-a ridicat la 50.000 de euro în spaţiul de pe strada Popa Nan din Bucureşti.
„Spaţiul era doar atât, un spaţiu gol, oarecum părăsit, neglijat, care, în anii care au trecut de când imprimeria de textile care odată a funcţionat aici a fost desfiinţată, a fost lăsat la voia întâmplării. A fost nevoie să schimbăm tâmplărie, să îl dotăm cu electricitate, apă, încălzire centrală, grupuri sanitare, să curăţăm şi să reparăm sute de metri de pereţi şi, nu în ultimul rând, să-l igienizăm, o acţiune ce a necesitat un efort mai mare decât ne-am închipuit iniţial.”
În final însă, a rezultat un spaţiu cu tot felul de texturi, cu ferestre industriale care aduc la interior, cel puţin în zilele de vară, o lumină naturală senzaţională. „Ne-am dorit să schimbăm percepţia despre spaţiile de evenimente urbane. În general, evenimentele neconvenţionale sunt în afara oraşelor mari, la ţară, la mare, într-un hambar. Noi ne-am dorit să nu fie nevoie să pleci din oraş ca să ai o experienţă boemă, atipică, cool.”
Spaţiul are o suprafaţă de 500 mp, din care 100 mp sunt practic o cutie albă (studioul foto). Evenimentele cu scaune permise în acest spaţiu sunt cele cu până la 199 de persoane. Pentru alt gen de evenimente, spaţiul poate să găzduiască până la 300 de persoane.
„O să vă spunem ce evenimente au avut loc la noi, pentru că este elocventă diversitatea lor pentru versatilitatea acestui spaţiu. Am găzduit un concert de muzică trap, o piesă de teatru, o petrecere aniversară privată, filmări pentru secvente din filme de Hollywood, filmări de reclame, seminarii de make-up, lansări de produse ale unor branduri importante, o cină WeDine, petrecere de logodnă, şedinţe foto pentru haine, bebeluşi, mirese, reviste etc.”
Société Gourmet este un alt exemplu de iniţiativă transformatoare, de data aceasta tot a unei case vechi de un secol. „Povestea Société Gourmet a început în anul 2009 cu dorinţa de a putea crea şi oferi în România experienţe pe care le-am gustat la momentul acela doar în străinătate. Visam la cursuri de gătit pentru pasionaţi, la ateliere de ciocolaterie, experienţe interactive, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii, sau echipe de colegi de la birou”, spune Raluca Hagivreta-Ichim, fondator, proprietar şi manager al Société Gourmet.
Proiectul s-a dezvoltat însă de-a lungul anilor în toate direcţiile stabilite iniţial, dar la acestea s-au adăugat şi altele, complet noi.
„Începutul a durat patru ani în care toate evenimentele erau susţinute în bucătării şi spaţii închiriate pentru fiecare eveniment. Aveam un birou permanent în care ne ţineam toate ustensilele şi de acolo plecam să implementăm fiecare experienţă. Investiţia mea iniţială a fost în aceste echipamente, apoi în primul spaţiu pe care l-am avut, iar în 2013 am investit în locaţia actuala: Société Gourmet Event House. Investiţia a fost de aproximativ 50.000 de euro.”
Société Gourmet Event House nu este un restaurant, deşi bucătăria deschisă este sufletul casei, iar grădina de vară este perfectă pentru petreceri în aer liber, mai rare în Bucureşti.
„De la mici nunţi şi botezuri la team building şi cine de afaceri şi până la petreceri pentru copii, am învăţat în cei 10 ani de experienţă să pot jongla foarte uşor atât cu spaţiul, cât şi cu celelalte servicii pe care le oferim.”
Raluca Hagivreta-Ichim spune că dacă în 2009 noutatea Société Gourmet a fost modul în care oamenii erau aduşi împreună, casa Société Gourmet este acum spaţiul care îi aduce pe oameni împreună.
„Nu poţi închiria exclusiv un restaurant, iar dacă cumva poţi, este un spaţiu formal, previzibil. Şi nu poţi închiria casa superbă a unei persoane pentru evenimentul tău, iar dacă cumva poţi, cu siguranţă nu este utilată pentru mai mult de 10 invitaţi. Clienţii noştri sunt acei oameni care caută un loc intim, în care să fie numai ei şi ai lor dragi, o casă cu grădină care pare casa cuiva, dar care să le poată oferi spaţiul şi confortul, serviciile, mâncarea şi băutura pe care le-ar putea primi la un restaurant foarte bun – aceştia suntem noi.”
Designul casei gravitează în jurul meselor mari din grinzi de stejar recuperate din Transilvania şi al insulelor de bucătărie imense din acelaşi stejar vechi combinat cu inox. Bucătăria deschisă este sufletul casei, pentru că aici se ţin cursurile de gătit sau activităţile de team building (team cooking).
Casa şi grădina Société Gourmet pot găzdui până la 80 de persoane, în interior spaţiul fiind de 34 de persoane aşezate la masă, iar grădinile pot acomoda 66 de persoane.
Mai în toate cazurile, investiţiile prezentate au dat rod pentru că au intuit corect nevoia de personalizare, de atenţie la detaliu, care până la urmă defineşte un eveniment reuşit.
Şi mai este un lucru pe care aceste proiecte l-au intuit corect, şi anume nevoia de autenticitate foarte puternică în tot acest zgomot cotidian. -
CBRE: Bucureştiul ocupă primul loc în regiune la livrările de spaţii de birouri în 2019, cu o treime din total, urmat de Varşovia
Bucureştiul se află pe primul loc în regiune din punct de vedere al volumului de spaţii de birouri moderne livrat în acest an, respectiv o treime din totalul regional, urmat de Varşovia, cu un sfert din livrări, arată o analiză realizată de CBRE.
Astfel, din totalul de 995.000 mp de spaţii de birouri moderne previzionat pentru 2019 în Bucureşti, Budapesta, Bratislava, Praga, Varşovia şi Viena, capitala României are 336.000 mp, iar Varşovia 230.000 mp.
Din punct de vedere al chiriaşilor, un element specific Bucureştiului este ponderea predominant a companiilor IT&C în profilul chiriaşilor-cheie, model regăsit şi în Bratislava. Comparativ, în Budapesta companiile din sectorul public reprezintă cea mai mare parte dintre chiriaşii de birouri.
-
Compania unde angajaţii lucrau cu băutura pe birouri este în faza în care cheltuie mai mult decât produce, pierzând câteva MILIOANE de dolari ZILNIC
WeWork este un start-up specializat în oferirea spaţiilor comune de lucru, domeniu cunoscut sub numele de coworking. La fel ca multe alte start-up-uri, WeWork este în faza în care cheltuie mai mult decât produce, pierzând câteva milioane de dolari zilnic.
Prin urmare, cei de la Bloomberg scriu că WeWork ar putea rămâne fără bani până în primăvara anului viitor.
Listarea la bursă a fost anulată din cauza fostului CEO, Adam Neumann, care a fost acuzat de conflict de interese după o serie de investiţii imobiliare private. Recent, Neumann a anunţat că va renunţa la rolul de CEO al companiei ş i va ceda o parte din controlul asupra companiei, dupa ce planurile de listare a acesteia s-au lovit de obstacole. Potrivit Wall Street Journal, de la anunţarea unei potenţiale listări, compania a fost subiectul mai multor numeroase critici şi a pierdut 2 miliarde de dolari în 2018.
Tot anul trecut, Neumann s-a confruntat şi cu un proces intentat de o fostă angajată, care spunea că există probleme legate de hărţuirea sexuală şi alte comportamente nepotrivite în spaţiul de lucru. În declaraţia ei, a menţionat faptul că la interviul de angajare, Neumann i-a oferit shoturi de tequila.
Tequila nu a lipsit de pe mesele angajaţilor nici în 2016, când Neumann i-a anunţat, la sediul central al companiei, că trebuie să renunţe la 7% din efectivul total de angajaţi – ulterior, cei prezenţi la momentul anunţului au fost serviţi cu shot-uri de tequila şi alte băuturi.
Chiar sistemul de business al WeWork este acum analizat de specialişti: compania închiriază spaţii pe termen lung (15 ani este media), le renovează şi le subînchiriază companiilor. Problema este că WeWork va trebui să plătească, în următorii 15 ani, facturi cumulate de 47 miliarde dolari, în vreme ce contractele din acest moment ar urma să le aducă 4 miliarde de dolari.
Reducerea numărului de angajaţi este prima soluţie luată în calcul de analişti: compania a cheltuit anul trecut 184 milioane dolari pentru salarii şi alte 23 milioane dolari în compensaţii pe acţiuni.
-
Holuri studenţeşti pentru adulţi sau sindromul Peter Pan în real estate
„Vestea proastă este că nu poţi să ai 19 ani le nesfârşit. Vestea bună este că poţi să trăieşti la nesfârşit în acelaşi tip de locuinţă ca atunci când aveai 19 ani”, descriu jurnaliştii de la Financial Times termenul de „coliving” într-un articol publicat recent. Într-adevăr, sindromul Peter Pan, care se referă la adulţii care se comportă ca adolescenţii sau copiii, pare să se suprapună perfect pe conceptul de coliving, în care adulţii par să trăiască o adolescenţă perpetuă, ca la căminele studenţeşti.
În timp ce conceptul de shared economy şi al locuinţelor private închiriate pe durate scurte turiştilor prin Airbnb nu mai este de mult o noutate, conceptul de coliving îşi face loc în viaţa adulţilor moderni (în special a celor mai tineri dintre ei).
Mişcarea se referă la extinderea modelului de chirie folosit în general de studenţi, care stau de obicei mai mulţi într-un apartament, la un nou tip de dezvoltare imobiliară. Start-up-urile active pe această nişă dezvoltă proprietăţi pe care le transformă în spaţii de coabitare, care ţintesc, în general, persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani. Aceste spaţii includ atât zone individuale, private, destinate fiecărui chiriaş (în general garsoniere, cu suprafeţe variate), cât şi zone comune tuturor chiriaşilor: bucătăria, sufrageria, zonele de dining – toate folosite de persoanele care stau într-un astfel de spaţiu.
Din ce în ce mai mulţi locuitori ai marilor oraşe îmbrăţişează conceptele spaţiilor de acest tip. Jurnaliştii din presa internaţională vorbesc chiar de mai multe niveluri ale acestei nişe din real estate: spre exemplu, spaţiile de coliving 1.0 îi au drept clienţi ţintă pe absolvenţii de universităţi care se mută în spaţii individuale de dimensiuni reduse, dar care le oferă accesul la spaţii comune vaste. Acest tip de proiecte funcţionează bine şi pentru angajaţii în regim remote care caută soluţii de cazare pe termen scurt.
Acum piaţa aduce o nouă propunere de coliving, 2.0, care ţinteşte persoanele cu vârste mai mari, care îşi doresc atât apartenenţa la o comunitate, cât şi mai mult spaţiu. Îşi preţuiesc intimitatea, le pasă de ceea ce împărtăşesc şi de cine sunt înconjuraţi. Jurnaliştii din presa internaţională scriu că acest trend ar putea aduce următoarea revoluţie în imobiliare.
Conceptul este baza unor iniţiative precum cel al start-up-ului britanic The Collective, care este descris drept furnizorul unei noi modalităţi de a trăi în oraşe. The Collective deţine în prezent trei astfel de proiecte – două în Londra (Canary Wharf, Old Oak) şi unul în Long Island, New York (Paper Factory).
Collective Old Oak, din Londra, este cel mai mare spaţiu de coliving din lume. Preţul pentru o garsonieră de 12 metri pătraţi aici porneşte de la 1.300 de dolari pe lună. Spre comparaţie, dimensiunea medie a unei garsoniere în Anglia este de 31,94 de metri pătraţi. Proiectul include însă o sală de sport, un bar, un restaurant, o sală de cinema, terasă pe acoperiş, spa şi un lounge comun. Un tânăr de 29 de ani care locuieşte acolo mărturiseşte jurnaliştilor de la refinery29.com: „Pe hârtie pare destul de scump, dar valoarea constă în toate facilităţile suplimentare pe care le găseşti aici”. Principalul dezavantaj este lipsa spaţiului.
Un alt avantaj al proprietăţilor de acest tip este lipsa bătăilor de cap legate de facturi şi de furnizorii de servicii: facturile sunt incluse în preţul chiriei, iar chiriaşii nu mai trebuie să aştepte săptămâni întregi până la instalarea Wi-Fi-ului, de pildă. Totodată, mobila este oferită de proprietarul proiectului, iar curăţenia de două ori pe săptămână şi chiar şi schimbarea aşternuturilor fac parte din ofertă. În Londra există însă şi proiecte de coliving care includ spaţii mai generoase de locuit: spre exemplu Tipi, unde chiriaşii pot sta într-un apartament nemobilat de 50 de metri pătraţi în schimbul unei chirii de 1.895 de dolari lunar. La fel ca alte proiecte similare, Tipi oferă programe de evenimente comune precum cinele sau serile de concursuri cu întrebări.
Antil Kehra, fondatorul şi CEO-ul Node, este un pionier al conceptului de coliving 2.0. Potrivit unui interviu acordat de acesta publicaţiei internaţionale Forbes, Node este o companie globală de spaţii de coliving care creează astfel de proiecte, în jurul cărora sunt construite comunităţi în capitale creative din toată lumea. Potrivit presei internaţionale, compania înfiinţată în 2016 operează astfel de proiecte în Statele Unite, Irlanda şi Regatul Unit şi are planuri de expansiune la nivel global, fiind liderul pieţei de profil. În iunie, compania a anunţat un nou proiect rezidenţial în Kitchener, Ontario (Canada), pe care urmează să îl livreze în toamna acestui an.
Designul interior al apartamentelor din cadrul proiectelor Node este creat astfel încât să fie unic pentru fiecare proiect – iar compania colaborează chiar şi cu artişti locali în acest sens.
„Puţini oameni vor să cheltuie peste 1.000 de dolari sau euro pe lună, să trăiască într-un spaţiu de 100 de metri pătraţi şi să împartă o bucătărie cu zece oameni. Trebuie să existe un spaţiu de coliving care adoptă conceptul spaţiilor comune de locuit şi cel de sharing economy, dar cu puţin mai mult spaţiu privat pentru un trai independent şi sustenabil în acelaşi timp”, spune CEO-ul Node în interviul acordat Forbes.
Clienţii vizaţi de Node sunt persoanele de peste 25 de ani sau care au în jur de 30 de ani, singure sau căsătorite, fără copii, fiecare câştigând în jur de 70.000 de dolari anual. Mare parte dintre cei care locuiesc aici sunt femei şi persoane care s-au mutat recent într-un anumit oraş. În general, caută un loc în care să se simtă ca acasă, care este privat şi oferă un sentiment de siguranţă, fiind de asemenea foarte incluziv.CEO-ul Node este de părere că acest nou format ar putea crea un segment de piaţă cu totul nou, care va atrage persoane creative, antreprenori, freelanceri şi profesionişti care nu sunt chiar „nomazi digitali”, ci mai degrabă „cetăţeni globali”. Acest tip de persoane ar putea avea trei oraşe pe care să le numească acasă în următorii cinci până la zece ani şi se vor muta între acestea pentru perioade medii de timp. În prezent, nu există nicio modalitate reală prin care aceşti oameni să simtă că aparţin unei comunităţi, aspect care poate duce la sentimente de singurătate şi izolare. Viziunea Node presupune crearea unei reţele globale de clădiri care să permită locuitorilor acestora să simtă în continuare că aparţin de comunităţile în care nu mai trăiesc fiindcă s-au mutat dintr-un oraş sau în care încă nu au ajuns încă să trăiască.
Ei îşi vor avea locuinţa proprie într-un oraş principal, dar pot beneficia de perioade mai scurte de şedere în clădiri ale Node în alte locuri în care călătoresc. Potrivit lui Khera, „pe măsură ce oamenii se mută în toată lumea, există o nevoie în creştere de apartenenţă la o comunitate globală – chiar dacă vorbim despre un grup de prieteni, colegi şi chiar şi mentori care trăiesc şi se mută în jurul lumii. Restartul vieţii de comunitate la fiecare mutare este disruptiv, iar creşterea unei comunităţi globale ar putea să mai domolească problema singurătăţii şi izolării pentru oamenii mobili la nivel global”.
Ideea nu este total nouă şi îşi are originile în schemele de locuit din urmă cu un secol, în care trăiau comunităţile hippie din anii ’70, observă jurnaliştii de la refinery29.com.
Conceptul de coliving al prezentului este diferit însă fiindcă ţinteşte tinerele generaţii care trăiesc în oraşe şi constă mai ales în dezvoltări uriaşe care includ mici unităţi sau apartamente cu spaţii recreaţionale comune – asemănătoare cu hostelurile premium sau cu holurile de studenţi. Unii specialişti numesc creşterea numărului de astfel de spaţii în toată lumea drept o reacţie la criza locuinţelor cu care se confruntă tinerele generaţii din cauza preţurilor ridicate ale locuinţelor în oraşe, cât şi a preţurilor ridicate ale chiriilor şi salariilor care nu cresc semnificativ. Conceptul a fost descris de asemenea şi ca un antidot împotriva singurătăţii.
Nu trebuie neglijat nici faptul că beneficiile proprietarilor unor astfel de proiecte sunt evidente: astfel de dezvoltări pot aduce un ROI (return of investment) pe metrul pătrat mai mare decât în situaţia locuinţelor tradiţionale – zece chiriaşi dispuşi să împartă o sufragerie înseamnă, în cele din urmă, că au nevoie de mai puţin spaţiu de relaxare în spaţiul individual pe care îl au, lăsând loc pentru alte unităţi, închiriate de alţi locuitori ai acestor spaţii.
Pe de altă parte, jurnaliştii de la Financial Times cred că există mai multe probleme legate de această soluţie. Riscul investiţiilor în acest tip de active este unic şi grav: activul principal este o cameră într-o clădire, iar valoarea depinde, în mare măsură, de camerele aflate în apropiere care nu sunt deţinute de cumpărător. Aceste camere ar putea fi obiectul unor decizii manageriale ale propreietarului, astfel că orice proprietar care ocupă o astfel de cameră este expus modului în care vecinii le folosesc pe ale lor. Un studiu citat de FT indică faptul că aproximativ jumătate dintre participanţi au identificat „vecinii nepotriviţi” ca fiind cea mai mare preocupare a lor legată de achiziţia unui spaţiu de coliving.
Din acest motiv, valoarea unui astfel de activ poate să fluctueze semnificativ în funcţie de tiparele comportamentele ale vecinilor, înspre un nivel mult mai ridicat decât în situaţia caselor sau apartamentelor obişnuite.
