BusinessMagazin

Tag: software

  • Piata IT, 1,37 mld. euro in 2008

    Spre deosebire de anul trecut, analistii sesizeaza o incetinire a ritmului de crestere, avand in vedere ca piata IT a crescut in 2007 cu 16,7% fata de anul precedent.

    Componenta cea mai importanta a pietei locale de IT anul acesta ramane partea de hardware, care include vanzarile de computere, segment dominat in continuare de vanzarile de desktop-uri cu un raport de aproximativ 3 la 1 fata de notebook-uri. Potrivit IDC, rata de crestere a valorii vanzarilor de computere va fi anul acesta de aproximativ 10%, in timp ce piata software va castiga 11% anul acesta, in comparatie cu 2007.

    O crestere ceva mai mare, de 19,6%, va fi intalnita anul acesta pe segmentul investitiilor in servicii IT. "Serviciile de suport si integrare de sistem vor continua sa dominetpiata serviciilor IT iar contractele tip proiect vor deveni din ce in ce mai raspandite in decursul anului", spune Calin Mirea, analist in cadrul IDC Romania.

  • Romanii vor soft pentru control parental

    Aplicatiile de control si monitoirizare a activitatii minorilor pe internet sunt din ce in ce mai cautate la nivel mondial, fiind puse pe acelasi nivel cu aplicatiile anti-virus si anti-spam de foarte multi utilizatori.In ceea ce priveste situatia din Romania, 24,6% dintre cei 400 de participanti la sondajul Gecad Net spun ca ar dori sa aiba o aplicatie dedicata pentru protectia copiilor, iar 27,9% cred ca aceste functii ar trebui sa fie incluse in pachetul de securitate anti-virus.

    "Totusi, o astfel de solutie, oricat de buna ar fi, filtreaza cam 90% dintre site-urile cu continut neadecvat la care sunt expusi compii atunci cand folosesc internetul", crede Gabriela Menchea, director general in cadrul Gecad Net.

  • Trilulilu valoreaza 1 mil. euro

    Tranzactia evalueaza Trilulilu la aproximativ un milion de dolari, o evolutie exploziva a afacerii avand in vedere ca site-ul a fost lansat oficial in luna ianuarie a acestui an si nu este nicidecum o idee originala, fondatorii sai – cinci tineri clujeni in frunte cu Sergiu Biris, "crocodilul sef", inspirandu-se din succesul inregistrat de YouTube. Site-ul american de file-sharing a fost cumparat anul trecut de Google pentru un pret de 1,65 de miliarde de dolari.

    Discutiile privind o posibila vanzare a unui procent din companie au inceput in urma cu cateva luni.

    Cumparatorul si totodata cel care a pornit aceste discutii, Alexis Bonte, este un antreprenor francez cu experienta de opt ani in e-commerce, cunoscut in industria online europeana in special pentru implicarea timpurie in site-ul de turism lastminute.com, vandut acum doi ani pentru un miliard de dolari. Bonte, care este de asemenea board member intr-o serie de companii, printre care Centrofarm, GeneralCom sau CPH Pharma, va contribui in Trilulilu cu experienta acumulata in internet.

    “Obiectivul nostru este ca Trilulilu.ro sa devina cel mai cunoscut si vizitat site din Intenet-ul romanesc, iar pentru asta avem nevoie de o echipa puternica, dar mai ales foarte bine pregatita in toate aspectele legate de provocarile mediului online”, spune Sergiu Biris, directorul Trilulilu, in cadrul unui unui comunicat de presa.

    “Trilulilu este una dintre surprizele acestui an in online-ul din Romania. I-am cunoscut pe baieti acum cateva luni si pot spune ca sunt printre putinele echipe cu adevarat pasionate de crearea unui produs de exceptie si de importanta accentului pus pe utilizator. A fost natural sa doresc sa ma implic in sustinerea dezvoltarii proiectului”, declara Alexis Bonte, noul actionar Trilulilu.

    Povestea afacerii Trilulilu o puteti gasi in numarul 133 din BUSINESS Magazin

    Cititi si despre alte initiative ale familiei Bonte in domeniul online.

  • A vandut Talpes prea ieftin?

    Inaintea interviului cu BUSINESS Magazin, intr-o sala de sedinte din cladirea in care inca este sediul BitDefender, Florin Talpes vine cu o foaie si un pix pe care ulterior avea sa puncteze elementele discu- tiei, unele schitate prin grafice. Dar in primul rand, noteaza data si remarca „simetria“ datei de 7 decembrie 2007. Matematician prin formatie, Talpes a vazut repetata de mai multe ori in ultima perioada aceasta cifra. Prima intrare a unor actionari la BitDefender – sapte la numar – a determinat cuplul Florin si Mariuca Talpes sa se desparta de aproximativ 7 procente din afacere.

    Cifra exacta, apropiata, dar inferioara acestei valori, va fi stabilita ulterior, dupa ce auditul realizat de una din companiile din Big Four se va incheia anul viitor. Apoi, pretul intrarii in actionariatul BitDefender a fost de 7 milioane de dolari (4,8 milioane de euro), singura cifra fixa din prezent. Faptul ca procentul vandut depinde de audit inseamna ca inclusiv estimarea de 100 de milioane de dolari (68,5 milioane de euro) ca valoare totala a companiei ar trebui sa astepte confirmarea – probabil peste aceasta valoare si cu siguranta mai mult decat oricare alta companie romaneasca producatoare de software.

    Tocmai prestigiul producatorului de solutii antivirus, faptul ca a ajuns sa insemne ceva la nivel global, avand o cota de aproape 2% din pia- ta solutiilor de securitate informatica, i-a facut pe unii sa se intrebe daca nu cumva Florin Talpes ar fi putut obtine mai mult, poate chiar dublu. „Eu vad deal-ul asta in contextul viitorului.

    Altii ar putea spune ca se asteptau la 200 de milioane de dolari sau la alta cifra, dar acest acord este corect pentru parti, pentru ca este incheiat“, spune Florin Talpes. In primul rand, pentru fondatorul grupului Softwin si al celui mai de succes produs al lui, care s-a desprins recent in companie separata, este important faptul ca natura investitorilor atrasi acum (persoane fizice) a permis vanzarea unui pachet mic de actiuni, sub 7%. "Ceea ce inseamna ca urmatorii pasi nu sunt blocati, pentru ca atunci cand atragi un investitor, daca de la bun inceput atragi unul mare, procesul curge mai departe intr- un anumit fel“, spune Talpes.

    Cursul dezvolta rii ar trebui sa insemne in viitor, dar nu mai devreme de jumatatea lui 2008, listarea la bursa sau vanzarea unui pachet mai mare, de 15-20%, catre un investitor de mari dimensiuni, american. Aceasta a doua varianta nu a fost blocata prin tranzactia de acum, cele sapte persoane fizice cumparatoare nefiind tocmai posibili concurenti.

    Personajul-cheie, Horia Manda, a fost implicat, din functii de conducere, la fondurile de investitii Romanian-American Enterprise Fund (RAEF) si Balkan Accesion Fund (BAF), in special in tranzactii la companii financiare. Cele mai mari investitii ale celor doua fonduri in Romania au vizat Banca Agricola, Banca Romaneasca, Motoractive, Domenia Credit, Estima Finance, Certinvest, Jet Finance si Domo. Tocmai de niste investitori financiari, nu specializati in domeniul tehnologic avea nevoie acum BitDefender, inaintea atragerii unor finantari ulterioare.

    "Vom aduce o investitie mica, privata, sunt niste prieteni pe care-i aducem in companie si dupa ce semnam acordul, putem relua discutiile", a fost mesajul transmis de Talpes investitorilor din Statele Unite cu care a purtat discu- tii in ultima perioada si al caror interes nu ar vrea sa il piarda. Manda si Talpes sunt apropiati de mai multa vreme, dar prima oara cand a fost ridicata posibilitatea unui parteneriat la BitDefender a fost acum un an, cand Talpes spune ca nu era inca pregatit. "Atunci cand esti intr-o echipa, ceea ce conteaza e sa nu fie nevoie sa stai cu fata la partenerul tau, sa poti sta si cu spatele. Stii ca atunci cand el trebuie sa raspunda la ceva neas- teptat, raspunde conform asteptarilor tale. Pentru ca gandim cam la fel“, comenteaza Florin Talpes.

    Un alt motiv pentru alegerea echipei de investitori adusi de Horia Manda a fost faptul ca pregateste transformarea companiei, dintr-o afacere de familie intr-una guvernata corporatist, cu rapoarte si procese si orientata catre actionari. Faptul ca actionarii sunt localizati in Romania, unde se afla in continuare cartierul general al BitDefender si centrul financiar al companiei, a reprezentat un alt motiv. Noua structura a actionariatului cuprinde acum tot doua nume, dar persoanele fizice au fost inlocuite de vehicule de investitii – unul controlat de sotii Talpes, iar celalalt de cei sapte investitori atrasi de Horia Manda.

    Drepturile de proprietate intelectuala asupra tehnologiilor inglobate de produsele BitDefender raman inregistrate sub numele lui Florin Talpes, nu sub cel al actionarilor. Mesajul principal in comunicarea tranzact iei a fost faptul ca acum actionariatul se deschide investitorilor; vor putea urma deci altii la BitDefender, la fel cum ar putea intra bani din afara familiei Talpes si in celelalte structuri ale grupului Softwin, care vor incepe sa functioneze de la 1 ianuarie 2008 – companiile Intuitext (cursuri scolare in format digital), Ascenta (consultanta si servicii IT) si Paxato (servicii de call center).

    De-acum, asteptarile pentru 2010, reperul la care isi raporteaza proiectiile Talpes, au in vedere o valoare a afacerilor sale de cateva sute de milioane de dolari si nici chiar miliardul nu este exclus. "Sa ajungi la o valoare de 10 milioane e greu, sa cresti o afacere pana la 100 de milioane e extrem de greu, misiunea este fantastica sa ajungi la 100-300 de milioane, iar miliardul este aproape imposibil“, este scala dupa care evalueaza acum Talpes.

    JOCURI LA DUBLU

  • Ne mutam si noi in India?

    Despre Gameloft Romania se stie ca produce anual, in cladirea de birouri din bulevardul Expozitiei din Capitala, in jur de 70 de jocuri pentru telefoane mobile si ca detine o cota de 30% din piata romaneasca a acestor jocuri. Mai putin cunoscut e insa faptul ca de cateva saptamani incoace, compania a intrat intr-un proces de reorganizare. Chiar daca fara prea multe detalii si cu o doza ridicata de discretie, aceasta miscare a fost confirmata de Paul Friciu, managerul companiei: „Ca reorganizam compania la nivel intern nu este niciun secret. Procesul va fi incheiat in februarie anul viitor“.

    Acest plan a dus la aparitia unor zvonuri prin care se speculeaza motivul reorganizarii, in conditiile unei piete care totusi e inca in plina expansiune. Surse din piata sustin chiar ca ar fi vorba despre o schimbare in urma careia Gameloft va pastra in divizia de la Bucuresti numai o serie dintre programatorii din echipa actuala, mai ales cei cu functii importante in departamentele de creatie si dezvoltare de jocuri. Cat despre programatorii mai putin calificati din functii de baza cum ar fi testerii si cei care doar executa linii de cod, activitatea acestora va fi mutata in alte divizii ale Gameloft din lume, posibile alternative fiind India sau China.

    Altfel spus, procesul de reorganizare a Gameloft Romania ar putea insemna outsourcingul anumitor activitati, pe fondul cresterii salariilor programatorilor romani, in tari care ofera forta de munca mai ieftina si mai usor de gasit decat in Romania. Iar divizia de aici a companiei ar urma sa se axeze mai mult pe activitati de programare mai complexe, care necesita programatori specializati si cu experienta in domeniu. Informatia ramane deocamdata cu titlu de zvon, dar Friciu admite ca „programatorii sunt deja cu mult mai scumpi decat in anii trecuti. Cresterea salariilor se vede pe toate nivelurile de programare, de la baze de date la dezvoltare de software si indiferent de ce limbaj de programare vorbim, fie ca este Java sau CAA“.

    Presiunea salariilor se resimte deja la nivelul intregii piete, pe masura ce forta de munca ramane aproximativ aceeasi, dar numarul companiilor care isi deschid noi centre de dezvoltare sau suport tehnic si care se extind pe piata romaneasca este tot mai mare. „Cresterile anuale de salarii depasesc chiar 20%, in timp ce in Franta, nu numai in domeniul programarii, ci in orice domeniu, salariile urca in medie cu 2-3% pe an“, spune Sebastien Delen, directorul companiei producatoare de jocuri Ubisoft Romania. In ultimul timp, majoritatea competitorilor din industria software au inceput sa acuze cresteri salariale anuale ridicate pentru programatori, mai ales in contextul in care numarul de specialisti este tot mai departe de nivelul cererii. „Daca ne uitam numai la ultimul an, vorbim de cresteri de 20%, in conditiile in care procesul de recrutare este tot mai anevoios, in special in cazul programatorilor specializati“, confirma Viorel Marinescu, noul sef al Electronic Arts Romania, dupa ce fostul director general, Mihai Pohontu, a plecat sa lucreze pentru filiala din SUA a companiei.

    „De multe ori, in lipsa de alternative, companiile angajeaza juniori, chiar daca pentru salarii destul de mari, iar ulterior adauga si costuri suplimentare pentru pregatirea si formarea profesionala a acestora“ – ceea ce, in opinia managerului de la Electronic Arts, nu va mai fi atat de rentabil in urmatorii ani. Marinescu ia in calcul pentru intreaga piata posibilitatea relocarii activitatilor de baza ale companiilor in tari cu mana de lucru mai ieftina, parere sustinuta si de directorul Ubisoft Romania. „Daca o anumita companie ajunge la concluzia ca salariile sunt prea mari, are doua variante: fie reduce echipa, fie relocheaza o parte din activitati in alt oras sau chiar in alta tara mai ieftina, precum India sau China.“

    Deocamdata insa, nu multe dintre companiile producatoare de software, fie ca este vorba de jocuri – Gameloft, Electronic Arts sau Ubisoft – sau strict de aplicatii, cum este cazul Adobe, Oracle, Microsoft sau HP, isi pot permite sa pastreze in Romania doar programatorii care aduc valoare adaugata si sa opteze pentru relocarea anumitor activitati de baza in strainatate. „Este adevarat ca programatorii romani entry-level sunt mai scumpi decat cei din India, Tunisia sau Bangladesh, dar costurile de externalizare a anumitor segmente de activitate s-ar putea dovedi mai mari decat diferenta salariala pentru acelasi numar de angajati“, este de parere Eugen Schwab-Chesaru, partener si managing director in cadrul companiei de consultanta Pierre Audoin Consultants Central & Eastern Europe.

    Adobe Romania, de exemplu, mizeaza pe acelasi principiu in strategia de recrutare pe termen lung. Compania are in prezent 60 de angajati si urmeaza sa-si mareasca echipa cu cate 50 de angajati anual in urmatorii cativa ani. „Chiar daca uneori salariile par nejustificat de mari in comparatie cu nivelul competentelor, Adobe, care este o companie multinationala si ar putea externaliza o parte din activitati in alte tari, prefera sa mearga strict pe dezvoltarea in Romania si mizeaza pe atragerea programatorilor de varf“, comenteaza Alexandru Costin, directorul general al Adobe Romania. La nivelul pietei IT, un programator incadrat in categoria juniorilor, care are doar cunostintele de baza si caruia ii lipseste experienta, porneste de la un salariu lunar net de 500-600 de euro, dupa cum spune Alina Manole, consultant de resurse umane in cadrul Brainspotting, companie specializata in domeniul recrutarii de specialisti IT. Comparativ cu Europa de Vest, nivelul este inca mai mic, „cu toate ca se resimte deja tendinta de reducere a acestei diferente“. Insa daca punem in balanta acest nivel cu cel din tari precum India sau Tunisia, unde acelasi programator junior castiga uneori mai putin de 200 de euro net pe luna, tendinta companiilor de talie internationala de a externaliza anumite servicii in astfel de tari este evident justificata.

    La randul sau, un programator cu experienta in Romania ajunge sa castige chiar si 2.500-3.000 de euro pe luna, ceea ce in tarile asiatice inseamna de fapt salariul a doi sau poate chiar trei. „Cat despre Europa de Vest, 2.500 de euro lunar este mai degraba nivelul salarial al unui programator de nivel mediu, cu doi ani de experienta“, completeaza Alina Manole comparatia.

    Nivelul salariilor primite de programatorii romani fluctueaza in functie de experienta lor, de tehnologiile si mai ales combinatiile de tehnologii cunoscute de acestia. Spre exemplu, programatorii specializati si cu experienta pe anumite platforme foarte cautate, cum ar fi aplicatiile web in combinatie cu tehnologiile Java, vor avea, de multe ori, salarii peste media pietei. „Tocmai din cauza acestor variatii, este destul de greu de facut o medie reala a nivelului salarial, mai ales ca vorbim despre programatori cu profiluri foarte diferite si despre zone din tara cu costuri si niveluri de salarizare diferite“, explica Eugen Schwab-Chesaru. Din punctul sau de vedere, salariul mediu net al unui programator de nivel mediu din Romania este un-deva la 700 de euro pe luna, nivel inferior comparativ cu Cehia sau Polonia, spre exemplu. „Cat despre Europa Occidentala, diferenta este mai mare pentru incepatori si pentru programatorii de nivel mediu, dar daca vorbim despre specialisti, care au si vechime in munca, diferentele scad foarte mult“, mai spune Chesaru.

  • Soft ilegal cu chitanta

    Business Software Alliance (BSA) a constatat ca peste 57% dintre comercianti "nu informeaza cumparatorii despre posibilele actiuni impotriva utilizatorilor de programe software instalate ilegal".

    Dragomir Kojic, reprezentantul BSA, spune ca Serbia detine una din cele mai ridicate rate ale pirateriei software din Europa Centrala si de Est – 78%. Spre comparatie, in Croatia aceasta este de 58%. In ciuda introducerii unor reglementari impotriva pirateriei, nivelul redus al salariilor, de aproximativ 300 de euro, si pretul ridicat al licentelor ii determina pe multi sarbi sa continue sa apeleze la softuri ilegale.

  • Urmatoarele linii de cod

    Cladirea din Bucuresti in care (inca) isi are sediul inchiriat Softwin e cunoscuta drept cladirea Aerofina, dupa numele companiei proprietare, un producator roman printre altele de scaune de catapultare si lansatoare de racheta. Chiriasul sau principal are interese in zona tehnologiei de varf, dar pe un alt domeniu de activitate – software, uneori la fel de futuristic ca aviatia militara, daca e sa ne gandim la produsele la care lucreaza sutele de programatori de aici.
    Doua dintre aceste proiecte au ramas pana acum secrete, desi au alocate de cativa ani cateva zeci de programatori. Apropierea momentului in care vor fi prezentate il face totusi pe Florin Talpes, presedintele Softwin, sa dezvaluie cateva informatii. Primul produs, care urmeaza sa fie lansat probabil la inceputul anului viitor, este o premiera pentru companie, prin faptul ca implica nu doar software, ci si hardware. Aflat in categoria tehnologiilor de biometrie, viitorul produs va fi o solutie la furturile de identitate. Mai exact, produsul care urmeaza a fi lansat se va concentra pe „recunoasterea persoanelor prin dinamica miscarii, in ton cu conceptul recent aparut de semnatura «bio»“, spune Talpes. Al doilea produs, a carui perioada de lansare nu a fost inca stabilita, va fi un software care va permite, de exemplu, traducerea automata a unui text din engleza in romana si viceversa: „In zona tehnologiilor legate de limbaje am vazut nevoi care exista in piata. Romana este una din limbile care nu au avut fericirea sa faca parte din grupul limbilor integrate in calculator, descrise, ca sa zic asa“. Astfel de proiecte vor face de acum incolo din Softwin un laborator de experimente, un fel de incubator de start-up-uri, judecand dupa logica pe care grupul a urmat-o pana acum – dezvoltarea unui produs si apoi separarea lor in companii separate. Fiindca, dupa ce antivirusul BitDefender a trecut in administrarea unei companii de sine statatoare incepand de anul acesta, de la 1 ianuarie 2008 vor fi separate juridic si Intuitext (software educational), Ascenta (servicii IT pentru procese de business) si Paxato (call centers).
    In ceea ce priveste compania BitDefender, Florin Talpes voia pana recent sa o inscrie la o bursa straina, fie ea Londra sau New York. Planurile de listare raman in vigoare, auditul realizat de una din companiile din Big Four (dar nenominalizata de Talpes) se va finaliza in aprilie-mai anul viitor, iar listarea se va intampla, dupa estimarile oficiale, peste maxim 15 luni. Doar ca planurile initiale au suferit o corectie de natura geografica. „Fata de acum ceva vreme, cand spuneam ca Bucurestiul este exclus de pe lista, astazi nu mai spunem asta. Bursa de aici incepe sa devina interesanta“, crede Florin Talpes. Si prezinta logica acestei variante. BitDefender are in Romania, piata de origine, avantajul unei marci mult mai bine cunoscute ca pe alte piete. Iar factorul emotional din partea investitorilor indus de cartea brandului local ar putea influenta pozitiv jocul cifrelor la bursa.
    Alt argument e faptul ca se tinde spre o suprapunere la nivelul investitorilor institutionali pe bursele europene, adica unii dintre cei care sunt la Londra vor fi regasiti partial si la Bucuresti. Talpes apreciaza, dupa o trecere in revista a burselor europene, ca aceea din Varsovia are 50% din investitorii institutionali prezenti la Londra, iar cea din Bucuresti este cu 10 procente in urma Varsoviei din punctul de vedere al acestei categorii de investitori. Daca va fi aleasa bursa romaneasca, cele din Londra sau New York ar putea fi ulterior alese pentru o listare secundara. Insa o hotarare ferma va fi luata la finalul primului trimestru din 2008. Tot atunci se va hotari si dimensiunea partii din companie care va fi listata (care va depinde de necesarul financiar al companiei si de regulamentele bursiere), Talpes spunand doar ca „probabil nu vom lista enorm, ci urmarind o anumita logica a prudentei“. BitDefender are nevoie de finantare pentru a-si putea urmari planul de investitii – 100 de milioane de dolari pana in 2010, anuntat de mai bine de un an – dar si pentru intrarea intr-o perioada in care ar putea urma achizitii ale altor companii. „E posibil ca in 2008 sa ne apara mai clar ideea de crestere altfel decat organica, adica prin achizitii. Acesta e iar un parametru pe care il iei in calcul cand te gandesti la ce finantare ai nevoie.“
    O miscare discreta in aceasta directie e faptul ca BitDefender a devenit anul acesta singurul proprietar al Constelación Negocial, un partener de distributie pentru Portugalia. Compania a fost de altfel si singura achizitie de pana acum, in 2003 Talpes devenind actionar majoritar (dar pe atunci nu unic) intr-o tranzactie al carei pret nu a fost facut public. Apoi, extinderile prin birouri de reprezentare pe piete straine, de genul celui deschis recent in Silicon Valley, reprezinta investitii care au nevoie de finantare. „Specific pentru BitDefender este ca pleaca spre cele mai mari piete, cele mai dezvoltate economii“, zice Talpes. Lumea dupa BitDefender se imparte azi intre patru zone majore: Europa de Vest, America de Nord, Asia si Romania. O treime din bugetul alocat pietelor externe reprezinta marketing, iar Talpes spune ca intr-un orizont de timp de trei ani, centrele de venit ale BitDefender vor urma evolutia marilor companii de securitate, urmand proportionalitatea pietelor. Aceasta deoarece in Statele Unite, de exemplu, desi e vorba de cea mai mare piata pentru solutii de securitate informatica, BitDefender are o cota de piata subunitara, in conditiile in care la nivel global vanzarile inregistrate se indreapta spre 2% din totalul pietei. Peste acesti trei ani, piata americana ar putea aduce 40% din veniturile companiei. BitDefender are acum prezenta directa in strainatate prin doua birouri in Statele Unite (California si Florida) si cate unul in Marea Britanie, Germania, Spania si Romania.
    In aceeasi categorie ar mai putea fi considerate pietele din nordul Europei, mai exact Danemarca, dar Talpes considera ca angajarea unuia sau a doi oameni nu poate fi numita in adevaratul sens prezenta directa. In aceeasi categorie este Asia. „Exista deja o mica echipa care este in Asia si pregateste lansarea unui birou in zona. E de asteptat ca in 2008 sa avem ceva, undeva in Estul Indepartat. Ar putea fi ceva in zona Australiei care ne intereseaza“, spune Florin Talpes. Din aceasta zona ar putea aborda continentul australian, Coreea, Thailanda si chiar puternica piata japoneza si China. Daca ar fi asa, BitDefender ar fi prima firma romaneasca de IT&C care isi deschide birou in Asia, sau poate in Australia. Pentru BitDefender ar fi a doua premiera, dupa ce in acest an a patruns in Silicon Valley aproape concomitent cu grupul Gecad. Fondatorul Softwin adauga ca isi elaboreaza strategia pentru un orizont de timp de trei ani, iar acum a ajuns chiar la finalul unei etape de acest fel, ceea ce explica schimbarile de viziune din ultima vreme. „Ce gandeam acum trei ani ca putem face gandim acum usor diferit, fiindca putem face mai mult“, spune Talpes.
     
    Curajosii din IT

    Companie
    Birouri externe
    Gecad
    Olanda, Statele Unite
    Softwin
    Danemarca, Germania, Marea Britanie, Spania, SUA
    Neogen
    Bulgaria, Moldova, Serbia
    Flamingo
    Croatia, Moldova, Olanda, Ungaria
    Sursa: companiile

  • O chestiune de software

    Nu exista divorturi placute. Iar partajul poate fi cea mai amara “operatiune” a unei separari. Problema poate fi rezolvata insa de o aplicatie software care face ca divortul sa lase un gust mai putin amar, iar lucrurile sa fie impartite intr-un mod echitabil. Aplicatia software combina inteligenta artificiala, teoria jocului si un mediator electronic sau, in unele cazuri, uman, care are rolul de a ajuta cuplurile sa divorteze intr-un mod rational, drept si mai putin stresant.
    In 2004, Emilia Bellucci si John Zeleznikov de la Victoria University din Australia au produs “Familly Winner”, un software care ajuta cuplurile sa-si rezolve conflictele cauzate de impartirea bunurilor materiale, cu ajutorul compromisului.
    Spre exemplu, daca unul dintre fostii soti isi doreste masina de familie mai mult decat celalalt, ar putea accepta sa dea la schimb ceva poate chiar mai valoros decat masina numai ca sa ii revina lui/ei automobilul. Aplicatia software “Family Winner” seamana foarte mult cu un joc, la o prima vedere. Dar este cat se poate de real, chiar daca se bazeaza pe conceptele de teorie a jocului dezvoltate de matematicianul John Nash.
    Prin urmare, fostii soti sunt pusi sa acorde separat un punctaj pentru fiecare obiect disputat, punctaj ce reflecta importanta pe care acestia o acorda fiecarui produs. Si in urma acestui punctaj se poate stabili, tot prin intermediul aplicatiei software, cui ii revine un anumit bun material.

    Cine da mai mult
    Sa luam drept exemplu tot automobilul. Daca sotia acorda 30 de puncte masinii, in timp ce sotul acorda doar 20 aceluiasi obiect, inseamna ca ea este mai dornica de a pastra acest bun decat partenerul ei. Fiecare dintre soti poate evalua un produs cu maximum 100 de puncte. Software-ul, bazat pe acordarea punctelor, creeaza o “harta de schimb” initiala si incepe prin a rezolva cele mai usoare “schimburi”, adica acelea in care punctajele sunt impartite intr-un mod echitabil.
    “In timp ce ‘Family Winner’ intampina nevoile ambilor soti, nu se intampla la fel si in cazul tertelor persoane, precum copiii. Partajul nu va fi intotdeauna corect fata de acestia, si in general din acest motiv apar si cele mai mari discordante intr-un divort.”
    “La rezolvarea unei anumite dispute, rezultatul este reflectarea directa a prioritatilor stabilite de parteneri”, spune Bellucci. Astfel ca, in situatia din exemplu, sotia va primi masina, in timp ce partenerul care a pierdut disputa va primi punctaj suplimentar pe care il poate acorda obiectelor ramase de partajat. Harta de schimb este modificata (actualizata), iar software-ul rezolva mai departe urmatoarea cea mai usoara disputa, pana cand sunt partajate toate obiectele, spun autorii programului.

    Cea mai grea decizie
    Cand vine vorba de copii intr-un divort, decizia se poate dovedi extrem de dificila, comparativ cu partajarea bunurilor materiale. Dar acest lucru nu mai constituie o problema, pentru ca Bellucci si Zeleznikov au dezvoltat, pe langa Family Winner, o alta aplicatie software care sa tina cont si de dorintele copiilor implicati intr-un divort.
    “Family Mediator” se bazeaza pe un mediator, care poate fi ori un specialist in sistemul juridic si in legile care se aplica intr-o astfel de situatie, ori un sistem electronic de decizie, in functie de cerintele institutiei care va utiliza acest program. Astfel ca, cele mai grele decizii, privind custodia copiilor, vor lua in considerare cele mai bune variante pentru acestia, fara a fi necesar un proces in instanta intre soti.
    “Am aplicat deja pentru atestarea programului la o universitate si daca va fi acceptat, produsul se va transforma intr-un program de mediere comercial. Software-ul va putea fi atunci preluat de serviciile sociale profesionale. Si, nu in mod surprinzator, chiar unii avocati de familie s-au aratat deja interesati de acest produs”, spune Bellucci.

    Am sunat sa-ti spun ca mi-e sete
    O alta utilitate pe care se pare ca o au anumite aplicatii software mai “neconventionale” este aceea de a ajuta la ingrijirea plantelor din casa. Imaginati-va ca raspundeti la telefon, iar la celalalt capat al firului planta dumneavoastra Hybiscus va spune ca ii este sete intr-un dialect un pic ciudat. Scenariul acesta nu este departe de realitate. Un grup de absolventi ai Universitatii din New York au dezvoltat un mod prin care plantele udate in exces sau uscate pot cere ajutor.
    Proiectul, care se numeste “Botanicalls”, foloseste senzori de umiditate care sunt plasati in pamantul din ghiveciul plantei. Acesti senzori pot transmite un semnal, prin reteaua wireless, catre aplicatia software care va va apela dupa aceea pentru a va spune intr-un mesaj standard care este situatia plantei si daca are nevoie de apa sau de ingrijire suplimentara.

    Multumesc ca m-ai udat
    Plantele au atribuite mesaje vocale cu insusirile biologice care ii dau fiecarei plante un farmec aparte si o personalitate proprie. Rebecca Bray, care a dezvoltat conceptul cu inca trei colegi de-ai sai, spune ca nu tehnologia este noua, ci modul in care plantele comunica prin vocea inregistrata si plusul de personalitate al plantelor. “Acestea pot suna si pot spune ca le este sete si ca au nevoie de apa. In plus, ele sunt foarte politicoase”, spune Bray. “Am vrut sa fim siguri ca oamenii nu vor primi un telefon sec, in care sa auzi decat ce nevoie are planta respectiva. Le-am facut sa spuna ‘multumesc ca m-ai udat’ dupa ce au primit ajutor in urma unui telefon.”
    Spre exemplu, planta Scot Moss are un accent scotian ca sa para ca e originara din Scotia. Sau o planta tip paianjen are o voce prietenoasa si foarte vesela. “Practic, ideea noastra a fost sa cream un sistem prin care sa ajutam plantele sa supravietuiasca, comunicand cu oamenii”, adauga Bray.
    Se pare ca acest sistem a fost foarte bine primit. Multi oameni au cerut acest produs pentru casele si businessurile lor, insa, deocamdata, sistemul nu este comercial si nici nu va fi in urmatoarele sase luni. “Speram ca aceasta aplicatie software va invata oamenii cum sa aiba mai bine grija de plante si in timp sa nu mai aiba nevoie de telefoane din partea florilor”, conchide Bray.

    Ce spune planta la telefon?

    Buna! Sunt planta Cuban Oregano, identificata cu numarul 009. Am nevoie de apa. Ai putea sa ma uzi astfel incat pamantul meu sa fie destul de moale?

    Buna, aici este planta Spider. Numarul 3. Nu stiu daca ai fost tu, dar cineva tocmai m-a ingrijit foarte bine si nu voiam decat sa-ti multumesc. Ma simt foarte bine. Multumesc. Pa.

    Buna! Aici este planta Chives, numarul 007. Nu stiu daca ai fost tu, dar cineva tocmai m-a udat. Nu a fost chiar de ajuns. Poti sa imi mai pui apa pana cand pamantul meu devine foarte moale?

    Buna. Sunt planta Prayer, numarul 004. Nu stiu daca ai fost tu, dar cineva tocmai mi-a pus apa. Chiar nu am nevoie si sunt un pic ingrijorata ca am prea multa apa. Poti sa te uiti in farfurioara mea si sa iei surplusul de apa. Multumesc foarte mult.

    Buna. Sunt Basil, planta numarul 8. Am nevoie disperata de apa. Ma simt foarte rau si probabil ca arat foarte deshidrata. Poti sa ma uzi pana cand pamantul meu arata moale? Multumesc foarte mult.