BusinessMagazin

Tag: sesizare

  • Codurile secrete care se află pe toate bancnotele

    Când aţi analizat ultima oară o bancnotă? Dacă o veţi privi cu atenţie veţi observa anumite semne particulare menite să detecteze falsurile.

    În cadrul unui experiment, specialistul în IT Markus Kuhn a încercat să copieze color o bancnotă de 20 de euro. În momentul în care a apăsat butonul, aparatul a scos un ţiuit şi nu a apărut nicio copie a bancnotei respective, ci un mesaj printat în diferite limbi, unde se explica faptul că este ilegală xeroxarea sa.

    După o analiză mai atentă a bancnotei, Kuhn a observat mai multe cercuri foarte mici, dispuse sub forma unei „constelaţii” şi „camuflate” sub diverse semne. De exemplu, pe bancnota de 20 de euro cerculeţele sunt parte a notelor muzicale aflate în design-ul hârtiei. 

    Totuşi, xeroxarea alb-negru a bancnotei nu este detectată, fapt ce demonstrează că aparatul „ştie” când cineva vrea să falsifice bani, culoarea cerculeţelor făcând parte din acel cod. Unii consideră nu doar culoarea ca fiind o parte importantă a codului, ci şi distanţa dintre cele cinci cercuri.

    Este cunoscut faptul că în procesul de printare a hârtiei banilor se foloseşte un model standard de recunoaştere a bancnotelor valide, dar acesta nu poate fi dezvăluit.

    Cum detectează xeroxul particularităţile bancnotelor reprezintă, totuşi, un mister pe care reprezentanţii instituţiilor specifice nu vor să îl dezvăluie. Aceştia afirmă că se iau toate măsurile de precauţie pentru reducerea şi stoparea falsificării de bani. Întrebat dacă aparatele de copiere sunt special programate să recunoască acele semne specifice ale bancnotelor, un reprezentat al companiei a afirmat: „Xerox, împreună cu alte companii din domeniu, consultă legislaţia şi face tot posibilul pentru a stopa ameninţările de falsificare a banilor prin intermediul tehnologiei.”

    Mai există, de asemenea, un nivel de codare a bancnotelor mult mai avansat decât „constelaţia” respectivă, numit Nivelul 3. Despre acesta, însă, nu discută nimeni, Banca Centrală fiind singura cunoscătoare a acestui „secret”.

    Deşi a pornit o mică investigaţie pentru a-şi satisface această curiozitate, retincenţa în răspunsuri a celor întrebaţi l-a determinat pe Markus Kuhn să afirme, în cele din urmă: „Poate nu vom avea niciodată suficiente informaţii despre tehnologiile care combat falsificarea de bani, dar cred că aşa este mai bine.”

  • PNL a sesizat CC cu privire la OUG 86/2014 prin care se desfiinţează Inspecţia Muncii şi ANPIS

    Ordonanţa 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normativa fost adoptată, în 26 mai, de Senat.

    Potrivit comunicatului PNL remis MEDIAFAX, sesizarea de neconstituţionalitate a fost semnată de 78 de deputaţi liberali care consideră că dispoziţiile articolului 5 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2014 sunt neconstituţionale.

    “Prin această ordonanţă de urgenţă, Guvernul desfiinţează Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, iar, în locul acestora, va fi formată, prin comasare, o structură unică, denumită Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, în subordinea Ministerului Muncii. Toate acestea fără a exista un aviz al Curţii de Conturi, ca garanţie tehnică în luarea deciziilor politice. Desfiinţarea Inspecţiei Muncii nu are caracter de urgenţă şi, mai mult, în loc să îmbunătăţească activitatea din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, o supune controlului guvernamental şi schimbărilor politice”, se spune în sesizare.

    În acest sens, PNL se adresează Curţii Constituţionale a României cu solicitarea de a constata că “dispoziţiile articolului 5 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2014 sunt neconstituţionale”, menţionează deputaţii PNL.

    În sesizare se arată că articolul 5 al OUG nr. 86/2014, încalcă “alin. (1), (4) şi (6) al Art. 115 din Constituţia României”, potrivit cărora delegarea legislativă către Guvern este permisă doar în domenii ce nu constituie obiectul legilor organice, iar ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate “numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, neputând afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie”.

    Deputaţii PNL consideră că Guvernul nu a respectat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, prevăzut “în alin. (4) al Art. 1 din Constituţia României”, care spune că “Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”, încălcând şi “alin. (2) al art. 117 din Constituţia României”, care spune că “Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă”

    “Aşadar, în cazul OUG 86/2014, Guvernul şi-a depăşit limitele delegării prevăzute de Constituţie, fiind vorba de o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului”, se mai menţionează în document.

    Ordonanţa de urgenţă 86/2014 prevede că se desfiinţează Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, care face obiectul unei moţiuni simple depuse de PNL.

    Senatul a adoptat ordonanţa în 26 mai, după ce Camera Deputaţilor a adoptat-o tacit în 18 februarie. Atunci. deputaţii liberali au iniţiat o moţiune simplă pe acestă temă la adresa ministrului muncii Rovana Plumb, intitulată “PSD guvernează la negru, totul pentru PSD, nimic pentru cetăţeni”, care a fost respinsă.

     

     

     

     

  • Sesizarea PNL, în urma Hotărârii Senatului privind votul în cazul Şova, discutată de CC în 6 mai

    PNL a sesizat, joi, Curtea Constituţională, arătând că ”Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză”.

    În urma înregistrării sesizării, CC a stabilit ca termenul de judecare a acesteia să fie în 6 mai.

    Liberalii precizează în sesizare că Hotărârea Senatului nr.32 din 25 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.271 din 22 aprilie 2015, prin care Senatul constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Dan Şova este neconstituţională.

    PNL solicită Curţii admiterea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 32 redactată în data de 22 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.271 din 22 aprilie 2015, prin care Senatul constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova.

    ”Considerăm că redactarea hotărârii s-a făcut cu încălcarea considerentelor Curţii Constituţionale, atestarea rezultatului votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, aşa cum este cuprins în dispozitivul deciziei acesteia, neputând fi făcută printr-o ”hotărâre de constatare” care lasă loc la interpretări. Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză”, se menţionează în sesizarea PNL.

    Liberalii mai spun că în susţinerea sesizării, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale care, prin deciziile sale pronunţate după revizuirea Constituţiei, au admis excepţiile de neconstituţionalitate care au avut ca obiect cvorumul legal necesar adoptării hotărârilor Camerelor Parlamentului.

    ”Toate hotărârile adoptate de Camera Deputaţilor sau de Senat, în şedinţe separate, cu excepţia celor referitoare la regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, urmează regula stabilită de dispoziţiile art.76 alin.(2) din Constituţie, respectiv se adoptă cu votul’ majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră”, mai apreciază PNL.

    Un alt aspect semnalat de PNL, din punct de vedere procedural, îl constituie conţinutul hotărârii senatului.

    Liberalii consideră că, deşi nu are o denumire, această hotărâre priveşte o constatare, aşa cum reiese din redactare.

    ”Potrivit prevederilor regulamentare, singura materie în care atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au adoptat hotărâri privind o constatare, a fost cea a încetării unor mandate de senator, respectiv de deputat care, evident, produce efecte juridice clare, neinterpretabile. Or, în speţă, nu înţelegem caracterul hotărârii de constatare a rezultatului unui vot (care nu a fost întrunit potrivit prevederilor legale în vigoare), practic o simplă consemnare. Teoretic, consemnarea rezultatului votului menţionat ar trebui să producă efecte. În acest sens, constatăm că hotărârea, astfel cum este redactată, e lipsită de decizia, fie ea de respingere ori admitere, privind cererea parchetului asupra căreia Senatul avea libertatea să se pronunţe”, se mai arată în sesizarea către Curtea Constituţională.

    Conducerea Senatului a aprobat, miercuri, Hotărârea redactată de Comisia juridică a Senatului privind votul plenului în cazul Şova, ulterior fiind publicată în Monitorul Oficial.

    Articolul acestei hotărâri prevede că se “constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă” a senatorului Dan Şova.

    Comisia juridică a Senatului a decis, marţi, cu 6 voturi ”pentru” şi 5 voturi ”împotrivă”, să trimită la Biroul Permanent un proiect de hotărâre prin care se constată că în urma votului din 25 martie în cazul Şova, nu s-au întrunit condiţiile pentru încuviinţarea arestării sale preventive.

    În aceeaşi speţă, Curtea Constituţională a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    În 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

  • FAN Courier reclamă un caz de înşelăciune cu anunţuri false de angajare

    În ultimele zile, la sediile FAN Courier din diferite oraşe s-au prezentat candidaţi la poziţia de şofer profesionist, care susţineau că au dat curs unui presupus anunţ postat în numele companiei, pe unul dintre portalurile de anunţuri gratuite.

    “Unii dintre ei achitaseră în contul presupusei înscrieri a candidaturii o sumă indicată la telefon de autorul anunţului, alţii doreau să ştie unde trebuie să plătească această sumă de bani”, au declarat într-un comunicat reprezentanţii companiei.

    Compania atrage atenţia tuturor candidaţilor la un post în cadrul companiei că nu a pretins şi nu pretinde nici o sumă pentru înscrierea sau alte acţiuni derulate în timpul procesului de recrutare de personal.

    “FAN Courier îşi selectează personalul şi colaboratorii exclusiv pe baza competenţelor profesionale şi recomandă tuturor celor interesaţi să solicite informaţii direct companiei, la numerele de telefon de pe website-ul www.fancourier.ro, secţiunea Contact sau pe pagina sa oficială de Facebook https://www.facebook.com/FANCourier“, a spus Roxana Magopet, director de marketing al companiei.

    FAN Courier va depune plângere penală împotriva autorului anunţului pe care îl acuză de înşelăciune, folosirea neautorizată a mărcii înregistrate şi de prejudicierea imaginii publice a companiei.

    Compania de curierat a fost înfiinţată în 1998 şi este deţinută de Felix Pătrăşcanu şi fraţii Adrian şi Neculai Mihai. Cu afaceri de 62,5 milioane de euro în 2013, FAN Courier este unul dintre cei mai importanţi jucători din acest domeniu.

  • Zeci de percheziţii în Constanţa într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 800.000 de euro

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Constanţa, 90 de poliţişti ai Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale, fac 34 de percheziţii la locuinţele mai multor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale din judeţul Constanţa.

    Conform sursei citate, sunt vizate opt persoane suspectate că în anul 2014 ar fi comis mai multe fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, prin activităţi ilicite în domeniul materialelor reciclabile, comerţului cu cereale şi al construcţiilor. Acestea ar urma să fie duse la audieri la sediul Poliţiei Judeţene Constanţa.

    Până în prezent, prejudiciul a fost estimat la 800.000 de euro.

  • Şeful Secretariatului General al Guvernului, audiat la DNA

     Potrivit unor surse judiciare, Ion Moraru a mers la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a duce mai multe documente în dosar.

    Ion Moraru a fost şi în 10 iulie la Direcţia Naţională Anticorupţie, el declarând atunci că a fost chemat pentru a fi audiat ca martor.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat atunci, după audierea lui Ion Moraru, că procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O casă din zona protejată Armenească, demolată fără autorizaţie. PMB sesizează Parchetul

     Casa din strada Semilunei nr. 1 situată în zona construită protejată nr. 39 Armenească a fost demolată în totalitate, weekend-ul trecut.

    La adresa respectivă, pe gardul şantierului este pus un anunţ potrivit căruia se construieşte o locuinţă formată din subsol, parter şi un etaj, în baza autorizaţiei nr. 183/1226399 din 2 aprilie 2014. Începerea lucrărilor a avut loc pe 15 mai anul acesta, iar termenul pentru finalizarea lor este 15 mai 2016, potrivit aceluiaşi anunţ.

    Potrivit preşedintelui Asociaţiei “Salvaţi Bucureştiul”, Nicuşor Dan, sâmbătă, membrii ONG-ului au sunat la 112 pentru a sesiza demolarea. La faţa locului s-au prezentat pe rând oficiali ai Poliţiei Capitalei, Poliţiei Locale a Sectorului 2 şi ai Poliţiei Locale a Capitalei, fiecare arătând că sesizarea nu este de competenţa sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Urmărire penală in rem în cazul licenţelor IT pentru şcoli, pentru care s-au plătit 9 mil. euro

     Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, într-un comunicat de presă transmis joi agenţiei MEDIAFAX, că procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013.

    “Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”, a precizat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorul Dumbravă cere CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru NUP în o sută de dosare ale lui Bercea

     “Nu pot să nu mă gândesc de ce s-a ajuns aici. O sută de dosare, aşa spune presa, au fost mătrăşite de către organele judicare din Olt, la condamnatul Bercea. Noi nu facem nimic? Noi trebuie să vedem dacă este aşa. Este admisibil aşa ceva? Trebuie să facem mai departe un pas”, a spus Horaţius Dumbravă, în contextul în care în CSM se dicuta raportul Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la adresa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi.

    Membrii CSM votează cu privire la posibilitatea sesizării Inspecţiei Judiciare, o deciziei în acest sens urmând să fie luată miercuri.

    Afirmaţiile făcute de Bercea Mondial privind presupuse fapte de corupţie săvârşite de preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, şi de şeful DNA, Codruţa Kovesi, au afectat independenţa justiţiei şi imparţialitatea sistemului judiciar, potrivit concluziilor din raportul Inspecţiei Judiciare, prezentat miercuri în plenul CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numirea lui Marian Sârbu la ASF, neconstituţională

     Sesizarea legată de numirea lui Sârbu a fost făcută de PDL, care a reclamat că acesta nu ar avea experienţa de minimum nouă ani în domeniu, cerută de lege.

    Fostul ministru al Muncii din partea PSD şi fost preşedinte UNPR Marian Sârbu a fost votat, în 16 iunie, în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF, întrunind 284 de opţiuni favorabile şi 52 “împotrivă”, el urmând să preia funcţia deţinută de Daniel Dăianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro