Tag: sef

  • Raed Arafat: Ne pregătim în mod clar pentru valul doi de coronavirus

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a declarat că Protecţia Civilă Europeană se pregăteşte pentru un eventual val doi al pandemiei de COVID-19, însă nu se ştie dacă acesta va fi mai puternic sau mai slab decât cel din prezent.

    „Protecţia Civilă Europeană, cu care am avut astăzi şedinţa prin videoconferinţă… Ne pregătim clar pentru valul doi. Că va fi mai puternic decât acesta, va fi mai slab decât acesta, nu poate nimeni să spună. Cei care se aşteaptă să venim şi să spunem staţi liniştiţi, nu va fi nicio problemă, înseamnă că se aşteaptă la o declaraţie total neprofesionistă. Cine ne atacă pentru că spunem că urmează poate un val doi înseamnă că nu înţelege cu ce ne confruntăm”, a spus Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul unei emisiuni la Antena3.

    Şeful DSU a precizat şi în ce fel trebuie să se pregătească autorităţile pentru eventualitatea în care va exista un val doi al pandemiei.

    „Noi avem obligaţia acum, mai mult, să ne pregătim, să ne pregătim stocurile, să nu ne luaţi dumneavoastră la întrebări în luna septembrie sau octombrie că de ce nu suntem pregătiţi. Avem obligaţia acum, mai mult, să ne pregătim, să ne pregătim stocurile. Ce nu am făcut în ani de zile acum e momentul să facem. Noi trebuie să vedem ca stocurile strategice să ajungă la un nivel la care, dacă intrăm într-o situaţie în care am intrat acum aproximativ trei luni, să fim mult mai bine pregătiţi”, a declarat Arafat.

    Tocmai în eventualitatea apariţiei unui nou val al pandemiei, nu trebuie renunţat la toate măsurile de siguranţă, a mai spus şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

    „Dacă apare valul doi, e clar că anumite măsuri vor trebui luate şi adaptate. Poate dacă ne pregătim mai bine, nu trebuie să luăm măsuri atât de dure pe cât am luat. Asta o să vedem, dar o formă de stare de alertă, ca să punem să mergem mai departe, va trebui. Care va fi conţinutul ei, cum va fi conţinutul ei, care sunt lucrurile care pot fi şi nu sunt necesare în această fază, se poate discuta la nivel politic să se ajungă la o înţelegere”, a precizat acesta.

  • Ella Kallai, Alpha Bank: „Nu pierdeţi nicio ocazie de a învăţa”

    Doctor în economie, Ella Kallai spune că în rândul celor mai recente realizări profesionale ale sale se numără primirea premiului Academiei Române pentru lucrarea „România şi aderarea la zona euro”, publicată în volumul Economia României după Marea Unire, apărut la editura Academiei Române. În continuare Ella Kallai şi-a propus continuarea cercetării profunde a unor teme de perspectivă (forward looking) cu impact major asupra economiei româneşti alături de analizele de zi cu zi care descifrează mersul economiei pe termen scurt. În ceea ce priveşte diferenţele de gen, ea nu crede că faptul că este femeie i-ar fi creat vreo barieră: „Dimpotrivă, atât economica, cât şi informatica, domeniul în care am profesat imediat după absolvirea facultăţii, fiind domenii mai degrabă «masculine», m-au obligat să mă adaptez la timpuri şi m-am lăsat molipsită de pasiunea colegilor cu care am avut şansa să lucrez”. De asemenea, ea este convinsă că dacă demonstrezi excelenţă în domeniul în care profesezi, nu există dublă măsură.

  • Rolul băncilor în revenirea economiei după criza coronavirusului

    „Se vor schimba multe, însă nu trebuie să ne amăgim, business-ul băncilor rămâne în continuare fundamental acelaşi şi anume intermedierea financiară în condiţii de eficienţă a alocării resurselor pe acele destinaţii şi segmente care au pe de o parte capacitatea de rambursare a creditelor angajate şi pe de altă parte contribuie semnificativ la creşterea PIB. Dar bineînţeles că, în contextul pandemiei de COVID-19, cum afirma un articol din The Economist, dacă sistemul de sănătate, medicii şi asistentele medicale au fost şi sunt în prima linie în criza de sănătate generată de pandemie, se poate spune că băncile sunt şi vor fi în prima linie a crizei financiare şi economice declanşată în acest context”, afirmă Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), referindu-se la strategiile băncilor în contextul crizei declanşate de pandemia de COVID-19.
    Astfel, ajungând în prima linie a crizei financiare şi economice, băncile vor avea o responsabilitate suplimentară – aceea a alocării rezervei financiare existente (limitată în cazul României) în condiţii de eficienţă şi randament superior economic.
    În acelaşi timp, nu trebuie neglijate lecţiile pozitive pe care sistemul bancar le-a învăţat în această perioadă precum digitalizarea realizată „pe fast forward”, lucrul de acasă (sau telemunca), capacitatea de a desfăşura aproape orice serviciu bancar în mediul online şi adoptarea rapidă şi fără riscuri operaţionale mari a acestor servicii de către clienţi. „Sunt convins că o mare parte din aceste realizări făcute sub imperiul crizei se vor permanentiza cu impact pe creşterea productivităţii şi scăderea costurilor.”
    În urma crizei coronavirusului, din punct de vedere economic vom parcurge două etape: o primă etapă de protecţie a mediului de afaceri şi o a doua de revenire economică.
    Iar sistemul bancar este astăzi parte a soluţiei atât în gestionarea crizei în prima fază, cât mai ales în perioada următoare de recuperare şi revenire, explică şeful ARB. „În criză, asigurarea de lichidităţi şi reducerea poverii datoriei sunt principalele obiective. În perioada de recuperare obiectivul principal va fi cel legat de asigurarea finanţării investiţiilor. Trebuie înţeles că resursele financiare sunt limitate. Noi am intrat în această criză cu un spaţiu fiscal limitat şi utilizat nepotrivit, aş spune chiar abuziv, în perioada anterioară pentru a stimula un consum excesiv. Ca atare se poate spune că astăzi, România intră cu un handicap semnificativ în criză, generat de o resursă fiscală de absorbţie a şocului destul de redusă prin comparaţie cu alte state din regiune care aveau chiar şi excedent bugetar.”

    Care sunt cele mai mari provocări pentru sistemul bancar în contextul crizei coronavirusului? „Intrând în criză cu aceste resurse limitate principala prioritate şi provocare este să le drămuim just şi să le folosim cu o maximă eficienţă, aici mă refer şi la capacitatea sistemului bancar de finanţare. Dacă alocăm excesiv resursele încă din prima fază a crizei, cea legată de reducerea temporară a poverii datoriei, se poate întâmpla să rămânem fără tracţiune în mijlocul pantei”, susţine Sergiu Oprescu.
    Băncile vor finanţa revenirea economiei, dând de data aceasta o atenţie sporită creditului pentru companii. Astfel, ieşirea din această criză economică se va face cu ajutorul băncilor, finanţând IMM-urile din surse proprii sau prin scheme de garanţii guvernamentale, spune şeful bancherilor. „Băncile vor acorda întotdeauna credite în aşa fel încât să minimizeze pierderile posibil de anticipat, adică în condiţiile standardului de risc asumat. Condiţia necesară, dar nu neapărat suficientă, pentru creşterea creditării este responsabilitatea în alocarea resurselor în perioada postcriză de sănătate şi în recesiunea economică ce va urma. Responsabilitatea aceasta nu revine doar bancherilor, ci şi autorităţilor române prin cadrul legislativ. Noi nu solicităm facilităţi speciale, ci un cadru legislativ stabil prin care să fie conservată capacitatea băncilor, în calitatea lor de Infrastructură Critică Naţională, de a rămâne solid capitalizate şi cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naţionale şi internaţionale, pentru a evita afectarea stabilităţii financiare.”
    În anul 2020 sunt necesare măsuri proactive de creştere a creditării, ca parte a abordării strategice de relansare a mediului antreprenorial şi a economiei în general, pentru a susţine reluarea activităţii economice afectate de pandemie, susţine Sergiu Oprescu.
    „În acest sens, la nivelul ARB am propus înfiinţarea unui task force public-privat pentru elaborarea strategiei de creştere a intermedierii financiare, măcar pe perioada aceasta. Invităm autorităţile să testăm o strategie de criză pentru creşterea creditării şi revigorarea economică.”
    Criza COVID-19 a blocat economia impunând carantină, izolare la domiciliu sau internare pentru persoanele contaminate, precum şi diminuarea activităţii economice, care duce uneori chiar la închideri de firme şi la şomaj, tehnic sau total, punând şi clienţii persoane fizice sau companii care au credite la bănci în derulare în imposibilitatea obiectivă de a-şi achita ratele la împrumuturi. Deşi autorităţile au adoptat reglementări care permit clienţilor băncilor afectaţi de criza coronavirusului să-şi amâne ratele la credite cu până la 9 luni, până la sfârşitul anului 2020, dacă economia se redresează lent, debitorii pot avea dificultăţi cu plata creditelor şi în anii următori. Nu toate firmele vor rezista crizei COVID-19 şi cu toate precauţiile este încă dificil de anticipat care anume o vor face. Această analiză ţine atât de elementele particulare ale companiei respective, cât şi de creativitatea şi determinarea managementului, menţionează şeful ARB.
    În condiţiile crizei economice determinate de pandemia de COVID-19, rata creditelor neperformante ar putea să revină pe creştere. „În mod cert, rata expunerilor neperformante va creşte. În ultimii ani, acest indicator a avut o traiectorie descendentă, însă este posibil să asistăm la o inversare de trend pe fondul provocărilor care au tendinţa de a eroda gradual stabilitatea şi disciplina financiară.”
    În România rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel aproape de nivelul mediu din UE, fiind de 3,98% în februarie 2020, faţă de 3% în iunie 2019 în UE.
    Deocamdată, pierderile crizei în rândul IMM-urilor par să fie reduse, judecând după răspunsul la întrebarea „După cât timp credeţi că veţi reveni la nivelul cifrei de afaceri anterior crizei”, dintr-o recentă anchetă în rândul IMM-urilor. Doar 7,5% dintre firme au avut un răspuns mai ezitant şi au indicat că ar reveni la valorile de dinainte de criză după mai mult de doi ani, spune Oprescu.
    În bilanţul băncilor există aproximativ 10% din companiile active din România, acestea fiind cele care au contractat credite bancare în prezent. Însă, principalul risc vine de la creditul comercial.
    La nivelul economiei, raportul creditul comercial versus creditul bancar este de 3:1, dacă ne uitam la creditul total pe companii, şi de aproape 10:1, dacă particularizăm la nivelul capitalului de lucru, atenţionează preşedintele ARB.
    „Acest lucru poate produce blocaje în economie, efectul fiind unul de domino în rândul celor care utilizează creditul comercial şi care poate afecta indirect şi restul companiilor.”
    În această perioadă ar trebui acordată o atenţie deosebită şi modificării cadrului legislativ privind insolvenţa persoanelor juridice.

    „Ar trebui să găsim acel punct de echilibru între creditori şi debitori în legislaţie care să integreze condiţionalităţile crizei actuale pentru a nu sufoca economia României cu un nou val al insolvenţelor.”


    Fiind un an cu stres financiar pentru mulţi, cererea pentru credite ar putea să scadă, mai puţin vizibil la sold din cauza moratoriumului de amânare a plăţii ratelor.
    Creditarea privată totală înregistra în primul trimestru din 2020 o creştere de 7,1%. Dar, din cauza efectelor crizei COVID-19, până la sfârşitul anului 2020 creditarea poate avea o scădere faţă de anul 2019, când s-a înregistrat o creştere medie a creditării de 7,6%.
    „Ne dorim ca această perioadă să fie cât mai scurtă. Precum s-a văzut înainte de izbucnirea crizei, creditul ipotecar a avut cea mai mică creştere în 2019 de când acest tip de credit se acordă (7,8% faţă de 2018, cifre exprimate în euro). Este această evoluţie conjuncturală sau un trend? Rămâne de văzut. În orice caz, în primul trimestru din 2020 creşterea pe acest segment a accelerat uşor (9% în martie 2020, faţă de martie 2019).”
    În opinia şefului ARB, programul Prima casă va trebui regândit şi direcţionat către cei care se pot califica la credit, dar îşi pierd curajul investiţional. Dobânda medie la creditele Prima casă este 4,44% pe an, iar dobânda medie la creditele ipotecare noi 5,35% pe an în martie 2020. „Este nevoie să stimulăm cererea în toate segmentele sociale eligibile prin măsuri bine ţintite care să ofere oportunităţi celor mai curajoşi să îşi asume investiţii.”


    Dobânzi mai mici şi mai multă volatilitate?
    Creditarea va fi preponderent în lei pentru retail şi un mix lei şi valută pentru corporaţii.
    Iar perioada dobânzilor mici, posibil mai mici decât în prezent, se va menţine în continuare, după cum anticipează şeful ARB.
    Volatilitatea este în mod evident o expresie a unei stări de incertitudine cu privire la viitor. Iar în condiţiile actuale, când toate evaluările se fac pe termen scurt, este normal să ne aşteptăm la o creştere a volatilităţii pe pieţele financiare locale şi internaţionale pentru 2020, mai spune Sergiu Oprescu.
    VIX, care este un indice ce exprimă volatilitatea pieţelor de capital, calculat în SUA, a înregistrat deja din a doua jumătate a lunii martie creşteri substanţiale, de la un nivel, să spunem, înainte de criză, de palier, până la un nivel de 6-7 ori mai mare decât cel de dinainte de criză. Ulterior, începând cu luna aprilie, VIX a înregistrat o evoluţie descendentă, iar acum tranzacţiile se situează în jurul unui nivel de două ori mai mare decât cel iniţial.
    Răspunsul băncilor centrale, de a mobiliza resurse financiare uriaşe în ţările dezvoltate şi în UE, va contribui la o posibilă tendinţă de scădere a dobânzilor de bază pe principalele valute. Acelaşi lucru este de aşteptat să se întâmple şi în România, susţine şeful ARB. „Nu este de altfel exclus ca dobânda de politică monetară să fie din nou redusă dacă inflaţia se va plasa în continuare aşa cum este de aşteptat pe un trend descendent. Iar intervenţiile anunţate de către Banca Naţională a României de cumpărare de titluri de stat pe piaţa secundară ar modera şi mai mult dobânzile pe termen lung.  Dobânzile mai reduse pot însă duce şi la deprecierea leului.”
    În încercarea de a reduce perioada de recuperare şi revenire a economiilor toate resursele disponibile vor fi folosite. În Europa nu numai politica monetară din zona euro rămâne neortodoxă, dar şi politicile fiscale naţionale au devenit neortodoxe. Renunţarea la clauzele Pactului de stabilitate şi creştere pentru prima oară în istorie (care limitau deficitul bugetar la 3% din PIB şi datoria publică la 60% din PIB) arată cât de dificilă este perioada pe care o traversăm. La noi, în premieră, banca centrală a anunţat pe 20 martie că va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară. Tot atunci a anunţat şi că vor fi posibile reduceri ale rezervei minime obligatorii, aminteşte Sergiu Oprescu.
    „Ar fi bine să înţelegem, atât la nivel economic, cât mai ales la nivel politic, că în mijlocul acestor turbulenţe băncile sunt bărcile noastre de salvare. În majoritatea ţărilor s-a avut grijă să existe bărci de mari dimensiuni şi cu stabilitate mare, iar în altele, precum şi la noi, s-a umblat cu bormaşina şi s-au dat găuri prin toata carena prin tot felul de iniţiative legislative.  Populismul trecut, precum şi cel din prezent, reprezintă cel mai mare pericol pentru capacitatea băncilor de a asista economia în procesul de revenire la normal.”


    Consolidare a sistemului bancar… Şi digitalizare
    Şocurile din economie reprezintă un real „test de stres” pentru bănci, iar cine nu rezistă în ciuda pregătirilor impuse de reglementări trebuie să găsească capitalul necesar pe pieţele financiare locale sau internaţionale, făcând în acelaşi timp concesiile de preţ sau de acţionariat dorite de investitori, indiferent de mărime, anticipează şeful bancherilor. „Perioadele de criză au reprezentat însă întotdeauna bune oportunităţi de consolidare a sistemelor bancare şi nu văd de ce nu ar fi cazul şi în aceasta criză.
    Dacă privim însă din perspectiva necesarului de finanţare în economia naţională şi a gradului de incluziune financiară, România are nevoie de bănci pentru dezvoltarea economică. Într-un stat european unde gradul de intermediere financiară este de 3 ori mai redus faţă de media europeană, 25% versus 83%, reducerea capacitaţii de creditare este de fapt elementul de monitorizat, nu neapărat numărul băncilor care operează.”
    Criza a impus avansul digitalizării în toate sectoarele unde acest lucru a fost posibil, inclusiv în sistemul bancar. Pentru unele sectoare acest mod de lucru se va dovedi a fi doar o alternativă de avarie, iar pentru altele un mod de lucru normal. Băncile îşi vor ajusta modul de lucru în funcţie de cerere, este de părere preşedintele boardului ARB.
    „Cred însă că această criză prin natura ei, în special prin digitalizarea forţată a relaţiei cu clienţii, a adus o nouă dimensiune de economisire şi eficienţă în răspunsul sistemului bancar la nevoile clienţilor. Am convingerea că programele  de eficientizare a costului de intermediere financiară, mai ales prin canalul reprezentat de reţeaua de sucursale, sunt de abia la început.  Pe de altă parte, având în vedere dimensiunea mică de active bancare pe unitate şi nevoia de creştere a intermedierii financiare, se prea poate să asistăm la o creştere rapidă de cerere pe canalele digitale cu păstrarea amprentei actuale a canalului bancar reprezentat de reţeaua de sucursale. Această decizie însă va face parte din strategia de dezvoltare a fiecărei bănci pe viitor.” În România, penetrarea reţelei de unităţi bancare şi a numărului de ATM-uri se situează puţin peste media Uniunii Europene, potrivit datelor incluse într-un raport recent al Băncii Mondiale. Astfel, în anul 2019, România avea 4.018 unităţi bancare şi 10.531 ATM-uri la nivel naţional, care echivalează cu 26 de unităţi bancare şi 68 ATM-uri la 100.000 de adulţi. Această penetrare este comparabilă cu nivelul UE, de 25 sucursale şi 63 de ATM-uri la 100.000 de adulţi în 2017.
    Recesiune economică în vremuri de pandemie
    Evoluţia sistemului bancar este corelată şi cu mersul  economiei. Iar atunci când economia este în declin se resimte şi la nivelul băncilor.
    În 2020, conform estimărilor FMI, economia globală va cădea cu 3%, zona euro cu 7,5%, iar cei mai importanţi parteneri comerciali ai României, Germania cu 7% şi Italia cu 9,1%. În aceste condiţii, România nu poate evita căderea, crede şeful ARB.
    „Dar măsurile ample de susţinere a economiilor din UE împreună cu propriile măsuri luate la nivel naţional, estimate a reprezenta un procent important din PIB, vor susţine recuperarea.”
    În opinia lui Sergiu Oprescu, este dificil de anticipat dacă sub impactul COVID-19, evoluţia economiei României va avea o traiectorie în „V”, cu scăderea producţiei şi a investiţiilor, stagnarea temporară a afacerilor, acea fază de declin al activităţii economice temporară (recesiune), urmată de o revenire rapidă de amplitudine proporţională cu cea din faza de cădere, sau evoluţia economiei va fi în „U”, cu prelungirea perioadei de stagnare.


    „La momentul acesta, nu luăm în calcul un scenariu de criză în forma de «L», care presupune o cădere şi o rămânere pe palierul de cădere timp mai îndelungat. Criza financiară este un element probabil dacă modificările aduse cadrului legislativ în domeniul bancar de cele 8 legi/ proiecte de legi intră în vigoare. Este nevoie de responsabilizare pentru ca factura plătită de români să fie cât mai mică.”

    Această direcţie de responsabilizare trebuie arătată şi condusă în primul rând de clasa politică, pe baza consultării experţilor în economie, prin identificarea măsurilor pe care să le luăm.” Şeful ARB consideră că este un moment foarte potrivit pentru a se realiza, spre exemplu, un pact larg pe întreg spectrul politic pentru acţiuni economice ţintite spre evitarea unei eventuale reduceri a ratingului de ţară, fapt care ar accentua fundamental criza şi ar amâna revenirea.
    „Românii nu trebuie din nou expuşi la o criză economică severă. PIB-ul pe cap de locuitor în România în cifre absolute s-a situat în 2019 la nivelul de 11.500 euro, reprezentând 37% din media UE27 de 31.960 euro. România are al doilea cel mai ridicat nivel de sărăcie din Europa (32,5%), după Bulgaria (32,8%), cu 11 pp peste media UE (21,7%), suntem încă prea săraci ca să ne permitem măsuri populiste. De aceea cred că noi toţi, indiferent că suntem economişti, ingineri, jurnalişti, politicieni, sociologi etc., trebuie să contribuim conştient, consecvent şi apăsat la reducerea continuă a indicatorului populismului în ţara noastră.”

  • Chinezii de la TikTok vânează talentele din Europa: Cu 2 miliarde de descărcări, noua senzaţie din social media oferă 200.000 de lire sterline pentru un inginer-şef

    TikTok, noua senzaţie din social media, şi-a construit pas cu pas principalul hub de dezvoltare european în Londra, potrivit unor surse citate de CNBC.

    Aplicaţia TikTok, în care utilizatorii pot posta clipuri scurte de până la 15 secunde, a fost descărcată de peste 2 miliarde de ori, conform monitorizărilor realizate de firma Sensor Tower.

    Deţinută de gigantul chinez ByteDance, cel mai mare birou al companiei TikTok este în Los Angeles, dar compania şi-a construit un hub european major în Londra.

    În Europa sunt mai multe oraşe care şi-au câştigat reputaţia de hub-uri globale de tehnologie, însă TikTok a ales să angajeze masiv ingineri pentru a construi noi funcţionalităţi ale aplicaţiei.

    „Au ieşit în căutare de talente”, a spus pentru sursa citată un specialist situat în Londra, care a fost abordat de TikTok pentru a fi recrutat, însă a dorit să rămână anonim pe fondul naturii sensibile a discuţiillor.

    Salariile oferite de TikTok devin tentante pentru angajaţi ai unor companii de tehnologie precum Google şi Facebook, potrivit unei analize realizate prin platforma LinkedIn.

    Ce salarii oferă TikTok

    TikTok oferă un salariu anual de bază de 200.000 lire sterline pentru un inginer-şef specializat în machine learning, conform informaţiilor CNBC.

    Compania nu face public numărul de angajaţi, însă LinkedIn sugerează că are cel puţin 3.000 de angajaţi – însă aceste cifre ar putea fi departe de realitate.

    În prezent, TikTok mai caută 824 de angajaţi, dintre care 117 sunt căutaţi pentru biroul din Londra.

    TikTok îşi caută în prezent un inginer-şef specializat în machine learning pentru a superviza divizia de safety, precum şi alţi specialişti pe diferite zone.

  • Nu vreau să lucrez de-acasă! Nu vreau să devin propriul meu şef!

    Parcă este un experiment la nivel mondial, în care se testează limitele umane, până unde, până când pot rezista oamenii blocaţi în case.
    Celebrul #statiacasa a devenit mai degrabă un coşmar.
    Când lumea era la birou, cu şefii alături, cu limitările birocratice de rigoare, cu interminabilele şedinţe fără sens, cu celebrele Power Point-uri fără sfârşit, cu monitorizarea accesării oricărui site, cu colegii de lângă, lumea tânjea din când în când la o zi liberă pe săptămână, să lucreze de acasă.
    Mulţi chiar se gândeau că telemunca era o alternativă mai bună la statul în trafic, o oră dus, o oră întors, la aglomeraţia sufocantă din metrou, la atmosfera mai proastă sau mai bună de la birou.
    A venit şi acea zi, dar nu una, ci 50 de zile consecutive, şi cred că multora nu le place rezultatul.
    Acasă trebuie să fii disciplinat ca să poţi să rezişti în acel spaţiu cu un calculator, un laptop, un telefon, un Zoom, nu mai poţi să pierzi timpul uitându-te la nesfârşit pe site-uri la ultimele breaking news-uri, la ultimele oferte (ce bine era când cineva îţi interzicea acest lucru, trebuie să rezolvi taskurile într-o cadenţă de fabrică, la banda de lucru, nu mai există şedinţele ci doar videoconferinţele, nu mai ai eliberarea de presiune în minte, gândindu-te că mai ai o oră şi pleci acasă etc.). 
    Plus că, alături de copii şi de soţ/soţie, colegii de birou par dintr-o dată cele mai bune persoane.
    Acasă nu mai există bârfa corporatistă, atât de umană şi socială, este mai greu să scrii pe WhatsApp decât să vorbeşti, nu mai există interacţiunea în care fiecare îl analizează pe celălalt, ci doar patru pereţi, în care poţi să intri în depresie, vorbind de unul singur.
    Dar cel mai mult, când lucrezi de acasă, devii propriul şef pentru că trebuie să te organizezi singur, să-ţi dai temele de făcut şi chiar să le faci. Şi mulţi descoperă că nu vor să fie şefi, propriul şef, ajungând la concluzia că este mai bine să ai un alt şef.
    A fi şef este o povară, o cruce mult prea mare, şi dacă devii propriul şef nu mai ai pe cine să dai vina pentru nerealizări şi eşecuri.
    Bucureştiul a ajuns să fie plasat pe primele locuri într-un top european pentru telemuncă, pentru lucrat de acasă, datorită infrastructurii de internet.
    Dar după două luni de stat acasă, cei mai mulţi îşi doresc încă de pe acum să revină la birou, să aibă interacţiune socială, să vorbească cu cineva faţă în faţă, să vadă pe cineva viu, în carne şi oase.
    Dintr-o dată, colegii de birou şi şefii vor fi apreciaţi, cu calităţile şi defectele lor.
    Şeful de la birou este mult mai bun decât cei 50-60 de metri pătraţi de acasă în care trebuie să convieţuiască mai multe persoane, fiecare cu „piticii” ei.
    Problema este că firmele au descoperit că funcţionează şi cu mulţi angajaţi lucrând de acasă, iar criza în care am intrat le poate economisi o parte din costuri, funcţionând prin telemuncă.
    Angajaţii vor dori să se întoarcă la birou, dar companiile nu vor fi aşa de încântate pentru că ar trebui să gestioneze distanţarea socială (nu ar vrea să se trezească cu o infectare) şi nu în ultimul rând trebuie să reducă costurile. Iar sloganul #statiacasa s-ar putea prelungi pentru mulţi. 

  • Şeful uneia dintre cele mai importante companii aeriene din lume nu este de acord cu măsurile de distanţare socială în avioane. Ameninţă că nu va mai da voie ca avioanele să zboare dacă aceste măsuri se aplică

    Aeronavele Ryanair nu se vor întoarce „în aer” dacă operatorul de zboruri va fi obligat să implementeze măsurile de distanţare socială prin lăsarea scaunului din mijloc gol, potrivit declaraţiilor făcute de CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary într-un interviu Financial Times.

    El descrie aceste măsuri, discutate la nivelul instituţiilor UE, drept „idioate”.
    Şeful operatorului low-cost, care practic a lansat pe piaţa europeană acest model al preţurilor mici inspirat de compania americană Southwest, spune că blocarea unui loc în avioane este un „non sens” care nu ar aduce niciun beneficiu.
    O’Leary spune că a transmis deja Guvernului irlandez că dacă impune această restricţie „fie Guvernul va plăti pentru acel loc gol, fie nu vom mai zbura”.

    Operatorul cu sediul central în Dublin are un model de business care se bazează pe zboruri cât mai dese posibil, pe reducerea costurilor şi pe un factor de încărcare ridicat.

    „Nu putem face bani cu un procent de încărcare de 66%”, a spus şeful Ryanair. „Chiar şi dacă faci acest lucru, scaunul din mijloc nu poate să ofere nicio distanţare socială, este o idee idioată care nu aduce niciun beneficiu oricum”, a adăugat el în interviul pentru Financial Times.

    Industria globală a aviaţiei este printre cel mai afectate de pandemia de COVID-19, iar IATA (The International Air Transport Association) prezice că pierderile înregistrate de aceasta vor ajunge la 314 miliarde de dolari.

    O’Leary spune că operatorii aerieni ar trebui să preia modelul Asiei, unde s-au implementat diverse măsuri de siguranţă, printre care obligarea pasagerilor să poarte măşti şi verificarea temperaturii acestora la aeroporturi.
    Ryanair a transportat mai mult de 152 de milioane de pasageri anul trecut, fiind în fruntea operatorilor aerieni din acest punct de vedere, context în care vocea lui O’Leary este foarte importantă. De asemenea, compania are cele mai mari rezerve de cash din industria europeană a aviaţiei – acestea plasându-se la peste 4 miliarde de euro.

     

  • Miroslav Majoros, şeful Telekom România: „Dacă vrei cu adevărat, poţi obţine echipamentele de protecţie”

    „Am distribuit măşti, mănuşi, mulţi oameni spun că sunt foarte greu de obţinut, dar dacă vrei cu adevărat, le poţi obţine” a spus Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom România, într-o conferinţă de presă organizată pe 30 martie exclusiv în mediul virtual,   axată pe strategia companiei în contextul crizei generate de coronavirus.

    CEO-ul Miroslav Majoros a spus că Telekom România a reuşit să obţină câteva sute de mii de astfel de echipamente pentru angajaţii care nu pot lucra în regim remote şi intră în contact cu clienţii – consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice.

    Mai mult decât atât, CEO-ul Telekom România a spus că de cel puţin două ori, livrări ale echipamentelor companiei au fost redirecţionate către spitale de autorităţi.

    „Ni s-a întâmplat – cred că cel puţin de două ori, ca livrări ale echipamentelor noastre să fie direcţionate către spitale autorităţilor şi am înţeles acest lucru – este ceva ce trebuie să înţelegem, că spitalele au prioritate, dar am tot încercat şi am reuşit să obţinem câteva sute de mii de mănuşi şi măşti, astfel că angajaţii care interacţionează cu clienţii sunt protejaţi  cât de mult se poate cu aceste mijloace de protecţie.”

    Întrebat care sunt modalităţile prin care se pot obţine aceste materiale, în contextul în care multe dintre spitalele din România spun că nu au acces la furnizori, CEO-ul Telekom a spus că responsabilii din companie reuşesc să obţină echipamentele fie din alte ţări UE unde compania este prezentă, fie din China.

    „Nu ştiu exact care sunt resursele autorităţilor pentru aceste obiecte – noi avem însă o reţea europeană, cooperăm cu mulţi furnizori, o parte dintre acestea vin din ţări ale Uniunii Europene, altele vin din China, aşadar acum, după problemele iniţiale, primim aceste stocuri. Dar oamenii noştri axaţi pe procurement îşi folosesc resursele şi obţin ceea ce este nevoie”, a spus Majoros.

    Potrivit Telekom România, compania a implementat programul Work from Home pentru majoritatea angajaţilor, astfel, din cei 5.000 de angajaţi ai companiei, 3.200, reprezentând 64% din numărul total de angajaţi, lucrează de acasă.

    Strategia anunţată de companie se concentrează în jurul a cinci măsuri: protejarea angajaţilor şi munca de acasă, furnizarea de echipamente de protecţie pentru colegii din prima linie: (consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice, regândirea tuturor proceselor pentru a asigura continuitatea afacerii), pregătirea reţelei pentru creşterea traficului, cât şi lansarea unei campanii de educaţie pentru a sprijini eforturile de prevenire a coronavirusului.

     


     

  • Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului: Toate tipurile de companii se califică pentru ajutorul de şomaj; Nu mai e limitat la 75% din angajaţi; Companiile sunt obligate să transfere în 3 zile banii către angajat

    Toate companiile din România care au fost afectate de măsurile luate de autorităţi pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sau a căror activitate a fost redusă masivă se încadrează pentru a primi ajutor la plata şomajului tehnic din partea statului, a precizat Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului.

    „Vrem să fim clari cu privire la acest ajutor de la stat pentru companii şi angajaţi. Am fost întrebaţi despre ce fel de angajatori este vorba: mari, mici, IMM? În noua formă propusă, toţi angajatorii care în această perioadă au aplicat măsura suspendării temporare a contracteleor individuale de muncă, ca urmare a efectelor epidemiei de coronavirus, se califică pentru facilitate. Fie că vorbim de IMM, companii mari sau alte forme, PFA, întreprindere individuală, care au angajaţi cu cotnracte individuale de muncă. Este o precizare care extinde ajutorul petnru toate companiile şi toţi angajaţii cu contract individual de muncă afectaţi în această perioadă de efectele negative ale epidemiei cu coronavirus”, a spus Ionel Dancă, vineri.

    În ceea ce priveşte perioada pentru care se aplică, Dancă a precizat că facilitatea se alocă pentru perioada stării de urgenţă, cât timp va dura aceasta, cu posibilitatea de prelungire.

    „Facilitatea se alocă pentru contractele pe perioada stării de urgenţă pentru zilele aferente perioadei stării de urgenţă. Astfel, contractele de muncă suspendate în luna martie vor putea fi decontate de către stat pentru numărul de zile aferente perioadei stării de urgenţă, respectiv de la 16 martie. Ce se întâmplă cu cele suspendate înainte? Acestea vor avea posibilitatea să deconteze ajutorul de şomaj tehnic parţial doar pentru perioada stării de urgenţă”, a precizat el.

    Dancă a mai spus că guvernul a simplificat procedura, iar plăţile se vor face în termen de 15 zile, ceea ce îl obligă pe angajator să transfere în maximum 3 zile banii către angajat.

    „Când se va face plata? În primele zile ale lunii aprilie se depun documentele solicitate, procedura este foarte simplificată – o declaraţie pe propria răspundere din partea angajatorului cu o listă cu angajaţii afectaţi. În termen de 15 zile, ministerul muncii face plata. Angajatorul are obligaţia ca în 3 zile de la primire să facă plata către angajaţi”, a adăugat Dancă.

    -ştire în curs de actualizare

     

  • Şeful institutului german de sănătate spune că 60%-70% din populaţia globlui va contacta virusul şi pandemia va dura doi ani

    Pandemia Covid-19 va dura doi ani. Şeful institutului german de sănătate spune că 60%-70% din populaţia globlui va contacta virusul

    Durata pandemiei depinde şi de timpul necesar dezvoltării unui vaccin

    Cercetătorii Institutului „Robert Koch” se aşteaptă ca pandemia Covid-19 să dureze circa doi ani. Potrivit şefului instituţiei, 60-70% din populaţia lumii va fi infectată, îşi va reveni şi va dobândi imunitate, dar este imposibil de spus exact cât va dura.

    „Ipoteza noastră de lucru este că va dura doi ani”, a afirmat Lothar Wieler, adăugând că termenul depinde şi de cât timp va fi nevoie pentru a dezvolta şi produce un vaccin.
     

  • Cine este doctorul Tedros, omul care conduce Organizaţia Mondială a Sănătăţii?

    Poziţia de şef al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este extrem de complicată, în condiţiile în care întreaga planetă se agaţă de fiecare cuvânt pe care îl rosteşti. Este o adevărată provocare să susţii conferinţe de presă în aproape fiecare zi, detaliind de fiecare dată numărul tot mai mare de infecţii cu noul coronavirus.

    Etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, primul şef african al OMS, a obţinut funcţia pe care o deţine în prezent în urmă cu doi ani, perioadă în care promitea să aducă reforme şi să combată boli precum malaria, HIV/SIDA, rujeola şi pneumonia la copii, scrie BBC.

    Cu toate că OMS, din care fac parte 194 de ţări, lucrează constant asupra soluţionării problemelor în cauză, timpul doctorului Tedros a fost ocupat mai întâi de Ebola în Republica Democrată Congo şi acum de COVID-19.

    Ambele au fost declarate urgenţe internaţionale, ceea ce implică monitorizare 24 din 24, personal medical, echipamente medicale, medicamente, discuţii zilnice cu ţările afectate şi ţările ce pot fi afectate şi, bineînţeles, un flux solid de informaţii fiabile.

    La prima conferinţă de presă din postura de director general al OMS, jurnaliştii din Geneva, unde este sediul organizaţiei, au fost surprinşi de personalitatea lui Tedros. Zâmbitor, prefera să vorbească cu jurnaliştii într-o manieră relaxată, având o voce înceată care îl făcea dificil de urmărit.

    Înainte să devină şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros a urcat în rândurile guvernului din Etiopia, devenind ministrul sănătăţii şi, apoi, ministru al afacerilor externe.

    Doctorul Tedros s-a născut în 1965 în Asmara, oraş care ulterior a devenit capitala statului Eritreea în 1991, şi a crescut în regiunea de nord a Etiopiei.

    Una dintre experienţele care i-au schimbat viaţa a fost decesul fratelui său mai mic, care a murit la patru ani de rujeolă.

    „Nu am acceptat asta; Nici acum nu pot s-o accept. Este nedrept ca un copil să moară din cauza unei boli care poate fi evitată doar pentru că s-a născut în partea greşită a lumii. Toate drumurile conduc la servicii medicale universale. Şi nu mă voi odihni până nu ne vom atinge ţelul”, a declarat după ce a fost ales director general al OMS.

    În tinereţe, doctorul Tedros a fost membru al Frontului de Eliberare a Poporului Tigray, mişcarea care l-a înlăturat de la putere pe dictatorul marxist Mengistu Haile Meriam în 1991.  

    După ce a devenit membru al guvernului în 2005, a abordat un comportament mult mai abordabil în comparaţie cu foştii săi camarazi din Frontul de Eliberare.

    Tedros a câştigat popularitate în urma unor reforme ale sectorului sănătăţii care au îmbunătăţit accesul la îngrijiri medicale în Etiopia, al doilea cel mai populat stat african după Nigeria. Totuşi, în acea perioadă, ministerul pe care îl conducea era cunoscut pentru faptul că descuraja jurnaliştii să scrie despre posibilele cazuri de holeră din ţară.

    Antonio Guterres, secretarul general al ONU şi Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS

    În timpul campaniei care a dus la câştigarea funcţiei de director general al OMS, suporterii lui Tedros au respins acuzaţiile conform cărora ar fi acoperit epidemiile de holeră.

    Doctorul a călătorit de multe ori în R.D. Congo în timpul epidemiei de holeră, unde a ţinut discuţii cu liderii guvernului. De asemenea, a vizitat Beijingul imediat după ce epidemia de coronavirus a început să facă victime.

    În prezent, strategia sa a vizat mai degrabă convingerea statului chinez de a fi mai transparent şi cooperarea la nivel internaţional, fiind criticat pentru faptul că a lăudat măsurile luate de autorităţile chineze.

    Comentariile conform cărora „China ne-a câştigat timp” şi „a setat un nou standard pentru controlul epidemiilor” se bat cap în cap cu faptul că autorităţile chineze au arestat mai mulţi oameni care răspândeau informaţii despre coronavirus în perioada în care epidemia abia începuse.

    Cu toate că declaraţiile doctorului sunt mai degrabă politice, eforturile sale par să fie întreprinse în ideea conform căreia guvernele autoritare şi netransparente ar trebui să coopereze cu OMS pentru a rezolva situaţia actuală.

    Într-una din cele mai controversate mişcări ale sale la cârma OMS, Tedros l-a propus la scurt timp după obţinerea funcţiei pe Robert Mugabe, dictatorul care a condus statul Zimbabwe timp de treizeci de ani, în funcţia de „ambasador al bunăvoinţei”. Tedros şi-a retras propunerea câteva zile mai târziu.

    Acum, în mijlocul răspândirii constante a unui virus cu totul nou, judecata lui Tedros este pusă din nou la îndoială. Taberele care îl critică spun că măsurile luate de OMS sunt ori prea slabe, ori mult prea exagerate.

    Margaret Chan, fost director general al OMS, a sfătuit în 2010 membrii organizaţiei să investească milioane în medicamente pentru gripa porcină când nu era absolut necesar. Ulterior, Chan a reacţionat mult prea încet la epidemia de Ebola din Africa de Vest care a omorât 11.000 de oameni.

    În fiecare zi când susţine o conferinţă de presă, fiecare cuvânt al doctorului Tedros apare în ziarele de pe întreg teritoriul planetei. Iar în ciuda presiunii, oferă frecvent răspunsuri tăcute şi prietenoase.

    Sfârşitul fiecărei conferinţe de presă este merei acelaşi: o strângere de documente, un zâmbet şi un „ne vedem mâine”.