BusinessMagazin

Tag: sediu

  • Jurnalistul român Florin Caşotă a câştigat trofeul Siemens CEE Press Award 2017

    Câştigătorii din acest an ai competiţiei Siemens CEE Press Award sunt, în ordine alfabetică:

    • Alfred Bankhamer, Austria: „Lumea 4.0“, publicat în revista trend
    • Florin Caşotă, România: „Între carul cu boi şi agricultura 4.0“, publicat în revista Business Magazin
    • Ora Coren şi Amitai Ziv, Israel: “Vin roboţii!”, publicat în The Marker.

    Siemens CEE Press Award 2017 s-a derulat în Austria, Bulgaria, Croaţia, Israel, Muntenegru, R. Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, tema competiţiei fiind Digitalizare/ Industria 4.0.

     “Prin această competiţie ne dorim să răsplătim expunerea jurnalistică de calitate pe subiecte cheie pentru societatea contemporană şi să încurajăm schimbul de experienţă între jurnaliştii din regiune”, explică Michael Braun, Head of Internal and External Communication, Siemens Austria.

    “Lumea devine din ce în ce mai conectată. Miliarde de dispozitive inteligente şi maşini generează cantităţi uriaşe de date, creând o punte între lumea reală şi cea virtuală. Transformarea acestor date în valoare este factorul cheie pentru succes. Ne dorim să încurajăm jurnaliştii să investigheze toate problematicile specifice acestor subiecte şi să le promoveze mai departe către publicul lor”, a adăugat Braun.

    Competiţia Siemens CEE Press Award se află la a doua ediţie. Juriul din România a fost format anul acesta din Ionuţ Bonoiu, Forbes România, Roxana Popescu-Anghel, Siemens România, Ioan Salomie, profesor universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Marc Ulieriu, Stiinţă şi Tehnică.

    România câştigă pentru al doilea an consecutiv trofeul Siemens CEE Press Award. Printre cei trei câştigători ai ediţiei din 2016 a competiţiei s-a numărat şi Oraan Mărculescu, jurnalist Ştiinţă şi Tehnică, cu un articol despre maşinile autonome.

     

     

  • Jurnalistul român Florin Caşotă a câştigat trofeul Siemens CEE Press Award 2017

    Câştigătorii din acest an ai competiţiei Siemens CEE Press Award sunt, în ordine alfabetică:

    • Alfred Bankhamer, Austria: „Lumea 4.0“, publicat în revista trend
    • Florin Caşotă, România: „Între carul cu boi şi agricultura 4.0“, publicat în revista Business Magazin
    • Ora Coren şi Amitai Ziv, Israel: “Vin roboţii!”, publicat în The Marker.

    Siemens CEE Press Award 2017 s-a derulat în Austria, Bulgaria, Croaţia, Israel, Muntenegru, R. Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, tema competiţiei fiind Digitalizare/ Industria 4.0.

     “Prin această competiţie ne dorim să răsplătim expunerea jurnalistică de calitate pe subiecte cheie pentru societatea contemporană şi să încurajăm schimbul de experienţă între jurnaliştii din regiune”, explică Michael Braun, Head of Internal and External Communication, Siemens Austria.

    “Lumea devine din ce în ce mai conectată. Miliarde de dispozitive inteligente şi maşini generează cantităţi uriaşe de date, creând o punte între lumea reală şi cea virtuală. Transformarea acestor date în valoare este factorul cheie pentru succes. Ne dorim să încurajăm jurnaliştii să investigheze toate problematicile specifice acestor subiecte şi să le promoveze mai departe către publicul lor”, a adăugat Braun.

    Competiţia Siemens CEE Press Award se află la a doua ediţie. Juriul din România a fost format anul acesta din Ionuţ Bonoiu, Forbes România, Roxana Popescu-Anghel, Siemens România, Ioan Salomie, profesor universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Marc Ulieriu, Stiinţă şi Tehnică.

    România câştigă pentru al doilea an consecutiv trofeul Siemens CEE Press Award. Printre cei trei câştigători ai ediţiei din 2016 a competiţiei s-a numărat şi Oraan Mărculescu, jurnalist Ştiinţă şi Tehnică, cu un articol despre maşinile autonome.

     

     

  • Noul sediu al Direcţiei Paşapoarte, care se deschide luni în Plaza Mall din Capitală, va avea program prelungit/ Punctele de lucru situate pe străzile Ion Ţuculescu, Străduinţei şi Virtuţii se închid

    “Programul normal pentru depunerea documentelor şi ridicarea paşapoartelor este între orele 8.30 şi 16.30 în zilele de luni, miercuri, joi şi vineri, respectiv 8.30 – 18.30 pentru ziua de marţi. Programul de lucru a fost prelungit pentru luna august, astfel că activitatea cu publicul se va desfăşura în fiecare zi lucrătoare de la ora 8.30 până la ora 18.30. Taxele pentru eliberarea paşapoartelor pot fi achitate la ghişeul de Trezorerie deschis la nivelul -1 al centrului comercial, precum şi la unităţile bancare existente la acelaşi nivel, prin transfer bancar. De asemenea, rămân valabile şi celelalte modalităţi de plată: on-line – prin serviciile puse la dispoziţie de unităţile bancare şi prin mandat poştal la oficiile poştale”, transmite Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

    Cetăţenii vor putea depune cereri şi ridica paşapoarte şi de la celelalte două puncte de lucru din Şoseaua Pipera şi din Piaţa Amzei. La toate cele trei sedii se vor elibera atât paşapoarte simple electronice cât şi paşapoarte simple temporare.

    “Precizăm că punctele de lucru ale Serviciului situate în strada Ion Ţuculescu, numărul 42B, Sector 3, strada Străduinţei, numărul 1, Sector 4 şi strada Virtuţii, numărul 1-3, sector 6, îşi încetează activitatea odată cu operaţionalizarea noului sediu”, anunţă MAI.

  • Primele licitaţii cu spaţiile deţinute de Dorin Cocoş au dat peste cap piaţa imobiliară

    Pentru un spaţiu comercial de 52 mp situat pe bulevardul Ştefan cel Mare (nr. 5), preţul de pornire a fost stabilit la 340.800 de lei, echivalentul a 1.456 de euro/mp, dar a fost adjudecat la 877.000 de lei, echivalentul a 3.747 de euro/mp.

    Această cotaţie, de peste 3.700 de euro/mp, este cu cel puţin 50% mai mare decât nivelul solicitat de vânzători în anunţurile imobiliare pentru zonele centrală şi ultracentrală ale Capitalei.

    Spre exemplu, în zona Armenească preţurile solicitate sunt puţin peste 2.500 de euro/mp, în Piaţa Victoriei – sub 2.400 de euro/mp, iar în zona Ficusului chiar sub 2.000 de euro/mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele licitaţii cu spaţiile deţinute de Dorin Cocoş au dat peste cap piaţa imobiliară

    Pentru un spaţiu comercial de 52 mp situat pe bulevardul Ştefan cel Mare (nr. 5), preţul de pornire a fost stabilit la 340.800 de lei, echivalentul a 1.456 de euro/mp, dar a fost adjudecat la 877.000 de lei, echivalentul a 3.747 de euro/mp.

    Această cotaţie, de peste 3.700 de euro/mp, este cu cel puţin 50% mai mare decât nivelul solicitat de vânzători în anunţurile imobiliare pentru zonele centrală şi ultracentrală ale Capitalei.

    Spre exemplu, în zona Armenească preţurile solicitate sunt puţin peste 2.500 de euro/mp, în Piaţa Victoriei – sub 2.400 de euro/mp, iar în zona Ficusului chiar sub 2.000 de euro/mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul centru al Direcţiei de Paşapoarte din mall Plaza va fi inaugurant luni

    “În noul centru vor funcţiona 20 de ghişee, iar cetăţenii vor avea posibilitatea de a plăti taxele necesare la oficiile bancare şi poştale, atât în interiorul centrului comercial, cât şi în proximitatea acestuia”, a declarat Monica Dajbog, purtător de cuvânt al MAI.

    Ministrul de Interne i-a convocat, miercuri, pe şefii Direcţiilor de Paşapoarte şi Permise Auto cărora le-a cerut să actualizeze necesarul de infrastructură şi personal pentru a elimina cozile. Conducerea de la Paşapoarte are termen până la finalul zilei pentru a prezenta aceste măsuri.

  • Ţuţuianu, scrisoare de intenţie guvernului SUA privind achiziţionarea de elicoptere de atac

    ”După convorbiri, ministrul apărării naţionale, Adrian Ţuţuianu, a semnat scrisoarea de intenţie de preţ şi disponibilitate privind achiziţionarea de elicoptere de atac, urmând a fi adresată guvernului SUA. Întâlnirea de la sediul Guvernului a fost precedată de o discuţie tehnică la sediul Ministerului Apărării Naţionale”, transmite, într-un comunicat de preă, Guvernul României.

    Practic, prin scrisoarea de intenţie, Guvernul României şi-a manifestat interesul privind achiziţionare de elicoptere de atac, acesta fiind primul pas pentru începerea discuţiilor privind costurile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se caută oameni care să protejeze Pământul de extratereştri. Salariul este de şase cifre

    Acest ofiţer ar trebui să apere Pământul de contaminarea extraterestră şi să se asigure că planeta noastră va evita contaminarea lumilor străine pe care încearcă să le exploreze. Remuneraţia? Un salariu de şase cifre, între 124.406 dolari şi 187.000 dolari pe an, plus alte beneficii. În timp ce multe agenţii spaţiale angajează ofiţeri de protecţie planetară, contractele sunt, deseori, part-time. De fapt, în lume există doar două astfel de roluri cu normă întreagă: una la NASA şi cealaltă la Agenţia Spaţială Europeană. Acest post este momentan al lui Catharine Conley, singurul ofiţer de protecţie planetară al NASA din 2014.  „Acest nou loc de muncă este rezultatul relocării poziţiei pe care o deţin în prezent,  o autoritate tehnică independentă din cadrul NASA”, a declarat Conley recent. Nu a spus, însă, dacă intenţionează să-şi depună din nou candidatura pentru această funcţie, care poate fi deţinută timp de cel puţin trei ani, dar poate fi prelungită până la cinci ani.

    Candidatul trebuie să aibă cel puţin un an de experienţă ca angajat pe o poziţie înaltă în guvernului civil şi să aibă „cunoştinţe avansate” de protecţie planetară. Dacă nu aveţi o „experienţă demonstrată de planificare, executare sau supraveghere a programelor spaţiale de importanţă naţională”, este posibil să vă pierdeţi timpul aplicând. De asemenea, trebuie să aibă un grad avansat de cunoştinţe în fizică, inginerie şi matematică. NASA acceptă cererile la USAJobs.gov de la 13 iulie până la 14 august.

  • Alte zeci de români abuzaţi, din nou, pe plantaţiile din sudul Italiei

    În Italia erau, la sfârşitul anului 2016, 1.151.395 de români, conform datelor oficiale ISAT. De fapt, în Italia sunt peste 3 milioane de români, dintre care peste jumătate nu sunt înregistraţi cu forme legale. Creşterea numărului de români care pleacă anual în Italia este în medie cu circa 4% mai mare faţă de anul trecut, dintre care circa 70% sunt femei. Cei peste 1,5 milioane de români care merg să muncească în Italia fără contracte de muncă, dintre care peste 700.000 sunt femei, reprezintă un grup vulnerabil fără niciun fel de sprijin.

    Presa din România a fost informată în aceste zile în legătură cu o nouă descoperire a Poliţiei din Italia: alte zeci de români abuzaţi, din nou, pe plantaţiile din sudul Italiei. „În fiecare săptămână, în ultimele luni, au fost violate, sechestrate şi ucise românce, o femeie de 60 de ani s-a sinucis, după ce a lucrat ca badantă timp de 15 ani, iar alta şi-a ucis concubinul italian care o abuza. Au fost perioade în care trei femei pe zi au fost ucise în Italia. În aceste zile, şi în Spania au fost găsiţi români trataţi ca sclavi, plătiţi cu sume foarte mici pentru munca la câmp şi cazaţi în corturi, fără apă curentă şi fără minime condiţii de igienă. Ultimele trei guverne nu au luat în considerare informările din partea C.A.P.I.M.E.D. România şi nici proiectul strategic – „Vreau să lucrez legal în Europa mea! – depus de C.A.P.I.M.E.D. România, pentru a sprijini în mod real românii plecaţi la muncă în Italia. Autorităţile din România nu ştiu nici câţi români sunt plecaţi la muncă în străinătate, fără forme legale, nici câţi român mor anual şi nici măcar nu pot fi repatriaţi, pentru a fi înmormântaţi”, se arată în comunicatul de presă C.A.P.I.M.E.D.

    Datele statistice arată că peste 4,5 milioane de români muncesc în ţările europene, mulţi nefiind înregistraţi, iar în fiecare zi sunt sute de români abuzaţi de angajatorii care îi forţează să lucreze in condiţii mizere, de violatori, de funcţionari, dar şi de legislaţia discriminatorie. Cu toate acestea, cifrele oficiale arată că românii au trimis acasă peste 55 de miliarde de Euro, mai mult decât investitorii străini şi mai mult decât a primit România de la Uniunea Europeană.

    „Ministerul Pentru Românii de Pretudindeni ar trebui să renunţe la finanţarea proiectelor aşa-zis culturale şi să finanţeze proiecte integrate, parte dintr-o strategie care ar putea salva atât românii abuzaţi astăzi în străinătate, cât şi România de mâine, care va trebui să se ocupe de o populaţie bolnavă, cu nevoi speciale şi fără drept la asistenţă socială şi medicală, după zeci de ani de muncă la negru. O Românie care îşi va primi actualii copii care nu au acces la educaţie şi sunt abuzaţi în străinătate, iar peste 10-20 de ani vor fi adulţi fără pregătire profesională”, se mai arată în comunicat.

  • Tânărul de 28 de ani care deschide o afacere în fiecare săptămână şi are sediul într-un autobuz

    Colin Grussing, cunoscut pentru participarea la emisiunea “Shark Tank”, este fondator şi preşedinte al “52 Businesses”, proiectat pe care l-a demarat alături de patru prieteni, relatează Business Insider. Conceptul este aparent simplu, şi anume lansarea unui startup în fiecare săptămână. Prima afacere pornită a fost chiar “52 businesses”, iar tinerii antreprenori se află deja în săptămâna cu numărul patru.

    Sediul se află într-un autobuz denumit Bob (“Business Operations Bus”), iar Grussing a mai apelat la câţiva studenţi voluntari pentru a întregi echipa. Antreprenorii vor documenta întreaga experienţă şi vor comunica în permanenţă rezultatele prin social media.

    Reacţia publicului a fost una imediată, iar echipa de la “52 businesses” a apărut în articole şi interviuri din întreaga lume. Întrebat care a fost scopul acestui proiect, Grussing a răspuns că lumea are o impresie greşită despre pornirea unei afaceri. “Vrem să încurajăm lumea să îşi urmeze ideile, pentru ca în final să poată contribui la o economie mai puternică”, a declarat Grussing.