BusinessMagazin

Tag: scoala

  • Cheltuielile cu începerea anului şcolar au creşcut cu 16% în SUA

    Vânzările de produse bazate pe tehnologie destinate elevilor vor înregistra o creştere anuală de 37%, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2021.

    Pentru cumpărarea produselor de tehnologie legate de şcoală, 49% dintre participanţii la studiu spun că magazinele online reprezintă prima opţiune, iar 41% preferă comercianţii de tip discount.

    Percepţia consumatorilor s-a îmbunătăţit în acest an, dat fiind că 45% dintre respondenţi estimează o evoluţie pozitivă a condiţiilor economice în următoarele şase luni (faţă de 23% în 2020), 55% sunt mai încrezători în perspectivele economiei acum decât la finalul anului trecut (17% în 2020), iar 78% au o situaţie financiară similară sau mai bună a gospodăriilor decât în urmă cu un an (71% în 2020).

    În aceste condiţii, cheltuielile pentru şcoală ajung anul acesta la cel mai ridicat nivel din perioada recentă, respectiv 612 dolari/copil (în creştere de la 529 de dolari/copil în 2020).

    Per ansamblu, anul acesta, 40% dintre gospodării se aşteaptă să cheltuiască mai mult pe articole de şcoală decât în anul anterior.

    Dintre cei care cumpără produse de tehnologice, 31% intenţionează să cumpere computere şi echipamente hardware (în creştere de la 22% în 2020), în timp ce 37% au în plan să cumpere dispozitive electronice (faţă de 24% în 2020). În acelaşi timp, 44% spun că optează pentru mai puţine consumabile tradiţionale pentru şcoală, deoarece copiii lor folosesc mai mult tehnologiile digitale la ore şi după şcoală. Totodată, chiar dacă şcolile se deschid fizic, 58% dintre respondenţi au în vedere cumpărarea de resurse de învăţare online pentru începerea şcolii (în urcare de la 51% în 2020).

    Pe categorii de produse de tehnologie, cea mai mare parte a cheltuielilor va merge către produse electronice (5,9 miliarde de dolari, cu 47% mai mult decât în 2020) şi calculatoare şi echipamente hardware (5,9 miliarde de dolari, cu 20% peste suma cheltuită în urmă cu un an).

    „Costurile părinţilor cu şcoala au crescut semnificativ şi în România în pandemie, având în vedere că cei mai mulţi au fost nevoiţi să cumpere echipamente IT pentru educaţia online. Pe fondul acestor achiziţii, dar şi al investiţiilor realizate de companii şi instituţii publice pentru a asigura soluţii pentru munca la distanţă, piaţa locală de IT&C a crescut cu peste 20% în 2020 faţă de 2019, conform datelor oficiale. În plus, dat fiind faptul că procesul de digitalizare trebuie să continue în toate structurile societăţii, este de aşteptat ca ritmul de creştere pe această piaţă să rămână accelerat cel puţin pentru următorii trei-patru ani”, a declarat Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, şi Liderul industriei de retail şi bunuri de larg consum.

    Conform studiului, comercianţii clasici rămân preferaţii cumpărătorilor pentru produsele şcolare, dar pierd teren în faţa magazinelor online – 43% optează pentru cumpărături în magazine, iar 39%, în mediul online. Faţă de 2020, schimbarea nu este foarte mare, dar discrepanţa creşte dacă ne raportăm la 2019, când 56% dintre cumpărători preferau magazinul fizic şi doar 29%, cumpărăturile online.

    În plus, chiar dacă economiile îşi revin, obiceiul de a cumpăra online pare să persiste. Pe măsură ce vânzătorii oferă mai multe instrumente de cumpărare compatibile cu tehnologia, consumatorii încep să le adopte (asistentul vocal pentru cumpărături, portofelul digital, butoane de „cumpărare” în postările de pe reţelele sociale, realitate virtuală etc.), iar 44% dintre respondenţi spun că intenţionează să utilizeze cel puţin una dintre aceste tehnologii în perioada următoare (în creştere de la 26% în 2020).

    Studiul Deloitte back-to-school 2021 este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a 1.200 de părinţi din Statele Unite ale Americii cu copii de şcoală.

  • La câte cazuri de coronavirus se închid şcolile? Pragul anunţat de Sorin Cîmpeanu

    Sorin Cîmpeanu a declarat că nu crede că vor fi situaţii în care să se depăşească pragul de 6 la mie.

    „Am agreat, sub rezerva validării la nivel CNSU, că vom ţine şcolile deschise până la pragul de 6 la mie. Peste pragul de 6 la mie, sigur că apar o serie de condiţii. Aceste condiţii nu vor dezavantaja persoanele nevaccinate, fie că vorbim de elevi cu vârsta peste 12 ani, fie că vorbim de cadre didactice, dar vor pune în evidenţă beneficii din această perspectivă pentru elevii şi profesorii care sunt vaccinaţi. Peste pragul de 6 la mie lucrurile se vor întâmpla separat în funcţie de vârstă, de specificul activităţii, iar la carantină se opreşte întreaga activitate. Eu personal îndrăznesc să sper că nu vom ajunge la pragul de 6 la mie, deci vom putea ţine toate şcolile deschise”, a spus ministrul Educaţiei.

    Acesta a precizat că a propus şi s-a agreat ca şcolile să rămână deschise până la atingerea acestui prag, de 6 la mie, pentru că oricum copiii circulă şi este de preferat să o facă într-un mediu controlat. În plus, spune Cîmpeanu, nu vor fi pierderi educaţionale.

  • De ce „boală” suferă sistemul educaţional din România. Ruxandra Mercea, co-fondator Şcoala Încrederii: Toate şcolile au în comun o problemă majoră – lipsa încrederii VIDEO

    Sistemul educaţional românesc se confruntă cu problema lipsei de încredere atât printre adulţi cât şi la nivel de colectiv. Această carenţă împiedică inovaţia, apariţia unor noi metode de predare, dar şi performanţa şi evoluţia elevilor şi în final al colectivului.

    „Toate şcolile din România au în comun o problemă majoră – lipsa încrederii printre adulţi, fie că vorbim despre şcoli din mediul rural, din mediul urban. Lipsa încrederii înseamnă că profesorii nu inovează şi nu colaborează cu alţii. Mai aveam şi neîncrederea celorlalţi în tine – să ne uităm la nivelul meditaţiilor din România şi vedem câtă încredere au părinţii în profesori să facă treabă bună la clasă să facă treabă bună, fără să fie nevoie de sprijinul lor acasă”, a declarat Ruxandra Mercea, co-fondator Scoala Încrederii.

    Şcoala Încrederii este un proiect care are ca scop schimbarea paradigmei şcolare şi încurajarea cadrelor didactice de a schimba modul de predare şi a inova în favoarea elevilor.

    „Prin Şcoala Încrederii schimbăm modul de predare pe aceeaşi programă şcolară. Concret, sprijinim profesorii să predea altfel. Punctul forte al profesorilor din România este că îşi doresc să facă lucrurile diferit. Profesorii au nevoie ca tot contextul să se schimbe pentru a reuşi şi ei să se schimbe. Un training nu va schimba complet lumea, ci se vor vedea rezultatele atunci când se va schimba toată comunitatea din jurul profesorilor. Cred că sistemul a eşuat să îi sprijine pe profesori” a mai spus Ruxandra Mercea.

  • Când se va merge la şcoală în Capitală. Anunţul lui Sorin Cîmpeanu

    Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a declarat luni că ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii de modificare a regulilor după care se pot relua cursurile faţă în faţă se poate publica cel mai devreme luni seara în Monitorul Oficial.

    „Nu ar fi raţional să se organizeze o şedinţă CMBSU luni noaptea pentru a anunţa schimbări de marţi dimineaţă. Se va face, probabil, şedinţă la nivelul Municipiului Bucureşti în cursul zilei de mâine (marţi-n.r.), după ce vom avea şi rata de infectare de mâine şi vom avea o confirmare a trendului descendent”, a spus Sorin Cîmpeanu.

    În acest context, ministrul Educaţiei crede că este „posibil ca de miercuri să se meargă la şcoală în Bucureşti, fără diferenţiere în funcţie de clasă, daca aceasta va fi decizia Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă. Modificarea Ordinului comun de ministru Educatie-Sanatate crează cadrul pentru ca CJSU/CMBSU să poată decide în acord cu ISJ/ISMB şi DSP”.

    Sorin Cîmpeanu a mai precizat că în cazul elevilor care prezintă orice simptome specifice, vulnerabilităţi medicale sau alte motive întemeiate trebuie să se asigure accesul online la procesul de învăţământ.

    Potrivit datelor oficiale, rata de infectare în Bucureşti a ajuns luni la 0.94 la mia de locuitori, ceea ce plasează Capitala în scernariul verde.

  • După ce au suferit pierderi uriaşe din cauza pandemiei, mallurile au descoperit un nou tip de chiriaşi pe care până acum nu îi aveau

    Rămase fără unele magazine din cauza scăderii numărului de persoane care veneau la cumpărături, unele centre comerciale se văd nevoite să caute alte tipuri de chiriaşi, cum ar fi cei din sistemul de învăţământ.

    Aceşti noi chiriaşi sunt în special aşa-numitele şcoli-charter, finanţate de la bugetul public, dar care funcţionează independent de sistemul de învăţământ de stat. Asemenea instituţii educaţionale au nevoie de spaţiu, care poate fi greu de găsit în oraşele aglomerate, iar în contextul actual s-au orientat către foste magazine din cadrul mallurilor sau din proiecte imobiliare mixte cu spaţii comerciale şi locuinţe.

    Pe lângă şcolile care reuşesc să se extindă conform planurilor, şi mallurile au de câştigat, deoarece, după ore, nu de puţine ori elevii şi părinţii lor merg la cumpărături şi iau masa în centrul comercial în care se află şcoala, scrie Wall Street Journal.


     

  • Elevii află peste două săptămâni dacă se pot întoarce cu toţii la şcoală

    Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus, miercuri seara, la Digi 24, că aproape 2 milioane de copii au putut merge la şcoală miercuri.

    Este vorba de elevii din învăţământul primar şi de preşcolari, precum şi de elevii din clasele a cincea, a şasea, a şaptea, a noua, a zecea şi a unsprezecea din localităţile care au rată de infectare mai mică de 1 la mie, adică din peste 2.000 de localităţi: „Luni (lunea viitoare – n.r.) vor reveni la şcoală toţi elevii claselor terminale şi clasele terminale din învăţământul profesional şi liceal, alţi 370.000 de elevi. Se vor apropia de 2,4 milioane de elevi care pot reveni la şcoală cu prezenţă fizică în aceste zile”.

    Ministrul speră ca şi ceilalţi elevi să revină în bănci.

    Analiza se va face în două săptămâni şi ar urma să confirme trendul descrescător epidemiologic şi mersul vacinării.

    „Ministerul Educaţiei îşi doreşte să poată formula propunerea de deschidere cu prezenţă fizică a tuturor şcolilor. Peste două săptămâni vom face această analiză”, a spus Sorin Cîmpeanu.

    În aceste condiţii, de scădere a ritmului de infectare şi a creşterii ratei de vaccinare, rămân încă 5 săptămâni de şcoală.

    Sorin Cîmpeanu este mulţumit de colaborarea cu ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, şi este optimist în privinţa întoarcerii elevilor la clase: „Trebuie să recunosc că doamna ministrul Mihăilă a dovedit o înţelegere conformă sistemului de educaţie, pentru că ordinul comun este cel care a făcut posibilă prezenţa la şcoală în acest fel încă de astăzi (miercuri -n.r). S-a renunţat la înjumătăţirea claselor terminale, un lucru foarte important, s-a permis prezenţa elevilor din şcolile speciale (…). A înţeles şi iată de astăzi toţi aceşti copii au putut merge şcoală şi a înţeles importanţa orelor remediale şi ordinul comun permite prezenţa, indiferent de clasă şi de scenariu, a tuturor elevilor înscrişi în programul naţional de ore remediale. Nu ştim nici că da, nici că nu (va scădea atât de mult infectarea cu SARS-CoV-2 în ţară – n.r.), dar am dreptul să sper, am dreptul să îmi doresc această scădere şi am spus că dacă se va confirma această scădere, Ministerul Educaţiei va face această propunere”.

  • Ce riscuri şi beneficii au elevii dacă merg la şcoală. Cîmpeanu: Fără educaţie o vom duce rău toţi

    Întrebat dacă nu există un risc prea mare ca un copil să meargă la clasă cu un profesor nevaccinat, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat, la Digi 24, că este evident că riscul e mai mare atunci când profesorul nu este vaccinat.

    Dacă merită acest risc, ministrul Cîmpeanu a spus că „e un calcul pe care îl facem fiecare dintre noi”.

    „Din punctul meu de vedere, atunci când evaluezi risc-beneficiu în favoarea sistemului de educaţie, nu rişti nimic, nu rişti să pierzi. Beneficiile educaţiei sunt mult mai mari. Fără educaţie trebuie să înţelegem că vom avea medici nepregătiţi, ingineri nepregătiţi, o ţară întreagă nepregătită şi o vom duce rău cu toţii fără educaţie”, a spus Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a precizat că beneficiile educaţiei în şcoală sunt enorme, fără să îşi dorească să vorbească despre excluziunea socială sau despre faptul că această perioadă în care nu s-a putut merge la şcoală au fost generate angoase, anxietăţi, deficit de atenţie, dezechilibre psihice, dincolo de lacunele de cunoaştere, dezechilibre emoţionale, dezechilibre emoţionale.

    „Au fost consecinţe foarte grave. De asta insist să se meargă la şcoală cu prezenţă fizică”, a mai spus ministrul.

  • PSD: Şcoala reîncepe în aceleaşi condiţii de haos şi incertitudine

    „După cinci săptămâni de vacanţă forţată, şcoala reîncepe în aceleaşi condiţii de haos şi incertitudine în ceea ce priveşte testarea elevilor. Deciziile se iau tot pe genunchi, de pe o zi pe alta. Decizia privind testarea anti-COVID-19 în şcoli a rămas la stadiul <vom vedea>, <vom analiza>. Aflăm în continuare că în aproape jumătate dintre localităţile din România, şcoala începe în regim online pentru foarte mulţi elevi. Acest lucru ar fi putut fi prevenit dacă în loc să se certe, ar fi pus la punct un sistem eficient de testare, cum au făcut mai toate statele europene, încă de la începutul anului”, a declarat preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

    Totodată, PSD consideră că decizia Guvernului de a permite prezenţa fizică la cursuri pentru ciclul primar vine mult prea târziu, după ce anul şcolar a fost total compromis pentru această categorie de elevi.

    „Abia acum recunosc cât de prost au gestionat şcoala în pandemie şi cum au sacrificat o generaţie întreagă de elevi. Abia acum au admis ceea ce PSD le spunea încă de anul trecut: copiii din ciclul primar trebuiau lăsaţi să vină la şcoală, aşa cum a fost peste tot în Europa! Era la mintea cocoşului că nu poţi învăţa un copil să scrie în regim online! Le-a luat opt luni să admită acest adevăr simplu. Dacă am fi avut consens politic pe pandemie, cum le-am propus noi, nu s-ar fi ajuns aici!”, a subliniat, într-un comunicat, liderul PSD, Marcel Ciolacu.

    Apoi, într-o postare pe Facebook, Ciolacu scrie că „au irosit luna de vacanţă forţată în care i-au trimis pe copii şi le-au chinuit părinţii fără să rezolve testarea extinsă şi non-invazivă a elevilor. Mâine, copiii încep şcoala şi problema rămâne!
    Le doresc elevilor care revin la ore în formatul clasic să se bucure pe deplin de redeschiderea şcolilor! Ceilalţi copii sunt, din păcate, condamnaţi în continuare de un guvern care ne tot minte, în loc să ia decizii cu un pic mai multă minte…”.

  • Câmpeanu: În 1.124 de localităţi rata de infectare e peste 1 la mie. Şcoala începe online

    Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a anunţat că peste 2.000 de localităţi sunt în scenariul verde, cu o rată de infectare de sub 1 la mie.

    „Este vorba de 2.057 de localităţi în care rata de infectare este sub 1 la mie. În cele mai multe localităţi rata de infectare este sub 1 la mie, deci acolo vor putea merge la şcoală cu prezenţă fizică absolut toţi elevii, plus copiii din grădiniţe. Există 1.124 de localităţi în care rata de infectare este mai mare de 1 la mie, în aceste localităţi vor putea să înceapă mâine cu prezenţă fizică elevii din învăţământul primar şi copiii din grădiniţe. Elevii din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a şi elevii claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a din localităţile cu rată de infectare cu peste 1 la mie din păcate mâine vor începe şcoala în sistem online”, a declarat Sorin Cîmpeanu, la Aleph News.

    Acesta a spus că miercuri vor începe şcoala cu prezenţă fizică şi elevii cu nevoi speciale.

    „Practic, e un pas important pentru revenirea la normalitate, pentru că numărul celor care vor merge de mâine la şcoală, e vorba de învăţământ primar şi grădiniţe, este de 1,4 milioane. La aceştia se adaugă elevii din toate şcolile speciale, care pentru prima oară vor putea merge cu prezenţă fizică la şcoală, începând de mâine, indiferent de scenariu şi indiferent de clasă”, a mai spus ministrul Educaţiei.

  • Şcoală făcută superficial: elevii nu îşi dau interesul la materiile importante

    Orele online au afectat ritmul de predare la clasă. Din această cauză, unii profesorii au fost mai indulgenţi şi au dat note mari mai uşor, chiar dacă majoritatea elevilor învăţau superficial.

    Cristian Rusu, elev în clasa a XI-a, spune că dacă primeşte un 10 la chimie o să îl facă să creadă ca e bun la acea materie, când de fapt realitatea e alta. El pledează pentru o evaluare reală.

    „Ei (profesorii – n.r.) fac o chestia rea, dar cu intenţii bune. În perioada asta cu pandemia, mulţi – îmi pare rau să spun – copiază, nu mai stai să înveţi, îţi pui foi pe pereţi. Până când nu o sa ne întoarcem fizic la şcoală noi o să continuăm să învăţăm superficial, este ceva inevitabil”, spune Cristian Rusu.

    Cristina Despinescu este părinte a doi copii. Spune că e de aşteptat ca profesorii să fie ceva mai indulgenţi pentru că în online nu e atât de uşor de predat.

    „Atâta timp cât evaluarea nu este standardizată, normal că fiecare profesor va face evaluarea după propriile sale opinii şi va corecta după propriile sale păreri”, este de părere părintele..

    Radu Gologan este profesor de matematică şi vorbeşte despre cum predarea mot-a-mot la unele materii este necesară şi că notele nu se dau chiar atât de uşor.

    „Copii care vor să facă şcoală ,nu învaţă mot-a-mot şi ştiu să înţeleagă ce e vorba. Sunt şcoli în care notele sunt, mai ales la gimnaziu, notele sunt toate 10 şi după aceea când ajung elevii respectivi la un liceu de elită notele devin sub 7”, explică profesorul Gologan.

    Cei care s-au descurcat mai bine decât noi în această perioadă sunt ţările nordice. Carmen Anghel, profesoară de matematică în Suedia, explică modul cum se face notarea elevilor în Suedia.

    „Accentul se pune pe feedback, să te dezvolţi tu ca om, decât pe cunoştinţe de moment. Accentul se pune foarte mult în clasa a noua, iar acolo primeşti tot ajutorul posibil. Se face tot posibilul ca copilul să îşi realizeze visurile”, a spus profesorul de matematică din Suedia.