BusinessMagazin

Tag: Schimbari

  • Impactul schimbărilor climatice: Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% din cauza temperaturilor ridicate

    Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% în următorii 30 de ani, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit, citat de CNBC.

    Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu sunt principalele zone în care s-ar putea resimţi schimbările climatice, din cauza temperaturilor mai ridicate şi economiilor mai mici, ceea ce le face mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.

    FMI estimează o creştere economică globală de doar 3% în acest an, adică cel mai redus nivel de după criza financiară globală.

    În acest context, nici măcar SUA – cea mai mare economie a lumii – nu poate scăpa de efectele economice ale schimbărilor climatice.

    Creşterea economică a americanilor ar putea scădea cu peste 1% în următoarele trei decenii din cauza încălzirii globale.

    Biroul Naţional de Cercetare Economică din SUA a subliniat faptul că în luna august creşterea economică per capita în SUA s-ar putea diminua la 10,5% pentru următorii 81 de ani, în contextul temperaturilor din ce în ce mai ridicate din toată lumea.

     

     

     

     

  • Impactul schimbărilor climatice: Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% din cauza temperaturilor ridicate

    Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% în următorii 30 de ani, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit, citat de CNBC.

    Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu sunt principalele zone în care s-ar putea resimţi schimbările climatice, din cauza temperaturilor mai ridicate şi economiilor mai mici, ceea ce le face mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.

    FMI estimează o creştere economică globală de doar 3% în acest an, adică cel mai redus nivel de după criza financiară globală.

    În acest context, nici măcar SUA – cea mai mare economie a lumii – nu poate scăpa de efectele economice ale schimbărilor climatice.

    Creşterea economică a americanilor ar putea scădea cu peste 1% în următoarele trei decenii din cauza încălzirii globale.

    Biroul Naţional de Cercetare Economică din SUA a subliniat faptul că în luna august creşterea economică per capita în SUA s-ar putea diminua la 10,5% pentru următorii 81 de ani, în contextul temperaturilor din ce în ce mai ridicate din toată lumea.

     

     

     

     

  • Atenţie! Klaus Iohannis a promulgat legea care transpune noua directivă europeană PSD2, ce aduce schimbări majore la plăţile cu cardul

    Klaus Iohannis a promulgat, în data de 8 noiembrie, legea care tanspune în legislaţia naţională noua directivă europeană PSD2 şi care aduce schimbări majore la plăţile cu cardul.

    Mai exact, este vorba despre Legea privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative care a fost adoptat în data de 15 octombrie 2019 de Parlament după ce a primit votul final de la Camera Deputaţilor.

    Pentru a intra în vigoare, legea trebuie să mai fie publicată în Monitorul Oficial.

    Directiva PSD2 este actul normativ european care reglementează serviciile de plată şi are ca scop îmbunătăţirea standardelor pe baza cărora se efectuează plăţile în Spaţiul Economic European şi stimularea inovaţiei pe piaţa serviciilor de plăţi, astfel încât acestea să devină mai sigure şi mai eficiente. Această directivă urmează să fie transpusă în legislaţia internă în perioada următoare. 

    Directivă europeană PSD2, cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru autentificarea strictă a clienţilor şi standardele deschise, comune şi sigure de comunicare, a intrat în vigoare din data de 14 septembrie 2019, şi a adus schimbări semnificative la mai multe aspecte fiscale, inclusiv la plăţile cu cardul. 

    Transpunerea directivei privind serviciile de plată (PSD2) pe piaţa locală este în întârziere, termenul fiind 13 ianuarie 2018.

    Directiva prevede ca pentru unele plăţi contactless la POS va fi necesar să se introducă codul PIN. Regulamentul UE prevede că după fiecare 5 plăţi contactless consecutive de sub 100 de lei/30 EUR, următoarea plată va trebui să fie autorizată prin codul PIN.

    Regulamentul UE, direct aplicabil în România, stabileşte cerinţele tehnice şi măsurile de securitate pentru autentificarea strictă a clienţilor şi pentru comunicarea în condiţii de siguranţă cu terţii prestatori de servicii de plată. Aceştia, conform PSD2, vor putea oferi consumatorilor, la cererea şi pe baza consimţământului lor, noi tipuri de servicii de plată, cu privire la conturile de plăţi accesibile online ale consumatorilor deschise la bănci sau la alţi prestatori.

     

     

  • Schimbări majore la Deutsche Bank: Nemţii îl mandatează pe italianul Fabrizio Campelli să conducă transformarea băncii, cu efect imediat, la doar 4 luni după ce a anunţat 18.000 de concedieri

    Gigantul bancar Deustche Bank trece la schimbări majore în management la doar patru luni după ce a anunţat cel mai mare plan de restructurare din istorie, în contextul în care investitorii sunt încă nemulţumiţi cu performanţele băncii, potrivit FT.

    Cel mai mare creditor din Germania l-a numit vineri pe Fabrizio Campelli în board-ul de directori, cu efect imediat, dându-i rolul de Chief Transformation Officer. Campelli, cu o experienţă de 15 ani în Deutsche Bank, va prelua şi responsabilităţile pentru resurse umane de la directorul adjunct Karl von Rohr. Până acum, Campelli a condus divizia de wealth management. 

    „Prin crearea noii funcţii de transformare şi resurse umane, Deutsche Bank vrea să meargă înainte cu cel mai cuprinzător plan de transformare din ultimii 20 de ani acordând o atenţie sporită”, trasmite banca.

    Schimbările de management vin la doar două zile după ce Deutsche Bank a dezamăgit invesitorii cu rezultate slabe pentru trimestrul trei, ceea ce a dus la o scădere a acţiunilor cu 8% pe bursă într-o singură zi, şi a ridicat semne de întrebare cu privire la abilitatea creditorului german de a livra.

    Ambiţiosul plan de reorganizare include desfiinţarea a 18.000 de poziţii şi vânzarea a 20% din activele totale până în 2022, în timp ce îşi majorează veniturile şi câştigurile.

    Vineri la prânz acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la fluctuaţii de sub 1%, valoarea acţiunii fiind de circa 6,5 euro pe bursa de la Frankfurt, la o capitalizare bursieră de peste 13,4 miliarde euro,

    Săptămâna aceasta Deutsche Bank a transmis că reconfigurarea lor strategică este în curs şi că pe segmentele care devin acum linii de business ale băncii – în contextul în care renunţă la o parte din divizii – trimestrul a fost unul mai bun decât se aşteptau.

    „Deja am obţinut destul de multe”, a scris CEO-ul Christian Sewing într-un email către angajaţi, adăugând că transformarea băncii este un „maraton, nu un sprint”.

    În noul său rol Campelli este mandatat să coordoneze „toate iniţiativele şi liniile de lucru care afectează noua strategie şi implementarea acesteia”, notează Sewing.

    Planul de reorganizare a fost supravegheat până acum de un comitet format din Sewing, von Rohr, CFO-ul James von Moltke şi directorul operaţional Frank Kuhnke.

    „Ne trebuie un manager puternic care să fie destul de devotat în fiecare zi şi să se concetreze asupra transformării unitare a băncii şi asupra schimbărilor neaşteptate care apar în procesul nostru”, a scri Sewing către angajaţi, adăugând că desfăşurarea planului de reorganizate „ar fi dificilă sub actuala structură a managementului”.

    Deutsche Bank a mai anunţat vineri că Michael Ilgner, şeful Deutsche Sporthlife, o fundaţie de caritate care susţine atleţii de competiţie, se va alătura băncii de la 1 martie ca şeful pe resurse umane la nivel global. Aceasta îl va înlocui pe Pippa Lambert, care pleacă din motive personale.

    „Michael Ilgner se va alătura board-ului de directori când vor fi întrunite cerinţele de reglementare”, a transmis Sewing.

    Claudio de Sancris, care s-a alăturat Deutsche de la Credit Suisse, îl va înlocui pe Campelli ca şef al diviziei de wealth management.

     

     

  • Ce vor cehii să facă cu Pro TV şi cu celelalte televiziuni deţinute de CME: Vrem să dezvoltăm în continuare. Nu vom face schimbări majore

    Grupul de investiţii PPF, controlat de miliardarul ceh Petr Kellner, vrea să dezvolte în continuare operaţiunile Pro TV, după ce a preluat întreaga companie CME – principalul acţionar al Pro TV – într-o tranzacţie de 2,1 miliarde dolari, potrivit unui răspuns acordat de companie la o solicitare ZF şi Business Magazin.

    Întrebat de ZF care sunt planurile miliardarului ceh cu activele CME, în special cu cele din România, şi dacă are în vedere vânzarea unora dintre ele, PPF transmite că „nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor”.

    „Procesul de achiziţie al CME este abia la început. Va mai dura câteva luni până când procesul va fi complet şi PPF va controla companiile CME. Însă PPF consideră că businessul CME este sănătos, bine gestionat, şi că nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor. Vom proceda aşa cum facem mereu, vom analiza performanţa, vom adăuga expertiză acolo unde este nevoie, dar nu a fost niciodată stilul PPF să schimbăm toţi”, transmite compania controlată de Petr Kellner, la solicitarea Business Magazin.

    Reprezentanţii PPF au adăugat că activele CME vor avea un rol important în portofoliul lor şi că vor contiuna să dezvolte businessul media.

    „Achiziţia CME este o oportunitate unică de investiţii într-unul dintre cei mai mari producători de conţinut din regiunea Europei Centrale şi de Est. Cumpărăm o companie media sănătoasă şi bine gestionată, cu o cotă de piaţă ridicată, cu audienţă, şi intenţionăm să dezvoltăm în continuare businessul, care va avea un rol important în portofoliul nostru”.

     

  • Atenţie! Plăţile cu cardul sar în aer. Deputaţii au votat legea care transpune noua directivă europeană PSD2. Schimbări majore la modul în care vom folosi cardurile

    Camera Deputaţilor a adoptat cu 244 de voturi pentru proiectul de lege care tanspune în legislaţia naţională noua directivă europeană PSD2 şi care aduce schimbări majore la plăţile cu cardul.

    Mai exact, este vorba despre Proiectul de Lege privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative care a fost adoptat în data de 15 octombrie 2019 de Parlament după ce a primit votul final de la Camera Deputaţilor.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să mai treacă pe la preşedintele României pentru a fi promulgat şi apoi să fie publicat în Monitorul Oficial.

    Directiva PSD2 este actul normativ european care reglementează serviciile de plată şi are ca scop îmbunătăţirea standardelor pe baza cărora se efectuează plăţile în Spaţiul Economic European şi stimularea inovaţiei pe piaţa serviciilor de plăţi, astfel încât acestea să devină mai sigure şi mai eficiente. Această directivă urmează să fie transpusă în legislaţia internă în perioada următoare.

    Directivă europeană PSD2, cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru autentificarea strictă a clienţilor şi standardele deschise, comune şi sigure de comunicare, a intrat în vigoare din data de 14 septembrie 2019, şi a adusschimbări semnificative la mai multe aspecte fiscale, inclusiv la plăţile cu cardul. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bijuterii de toamnă

    Lănţişoare de aur, dar nu din cele discrete, ci mai degrabă unele care se văd de la distanţă, fie cu verigi mari, fie cu elemente intercalate între verigi, fie lănţişoare groase care par împletite. Se poartă şi pandantive mari, pe lănţişoare simple, afirmă The Telegraph, precum şi bijuterii smălţuite în culori vii care combină aurul cu pietre preţioase şi semipreţioase, ori ceva mai îndrăzneţ, bijuterii care înconjoară urechea ori tot capul sau cercei care par să plutească pe lângă ureche şi nu să atârne de ea.

  • Atenţie! Începând de sâmbătă, noua directivă europeană PSD2 aduce schimbări majore la plăţile cu cardul

    Directiva PSD2 este actul normativ european care reglementează serviciile de plată şi are ca scop îmbunătăţirea standardelor pe baza cărora se efectuează plăţile în Spaţiul Economic European şi stimularea inovaţiei pe piaţa serviciilor de plăţi, astfel încât acestea să devină mai sigure şi mai eficiente. Această directivă urmează să fie transpusă în legislaţia internă în perioada următoare.

    Regulamentul UE, direct aplicabil în România, stabileşte cerinţele tehnice şi măsurile de securitate pentru autentificarea strictă a clienţilor şi pentru comunicarea în condiţii de siguranţă cu terţii prestatori de servicii de plată. Aceştia, conform PSD2, vor putea oferi consumatorilor, la cererea şi pe baza consimţământului lor, noi tipuri de servicii de plată, cu privire la conturile de plăţi accesibile online ale consumatorilor deschise la bănci sau la alţi prestatori.

    Astfel, va spori securitatea utilizării instrumentelor de plată electronică, ceea ce înseamnă plăţi mai sigure pe internet şi în magazine şi precum şi posibile noi servicii de plată, transmite ING într-un anunţ pentru utilizatori.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tânărul de 33 de ani care se ocupă de activităţile financiar-contabile ale celui mai mare producător românesc de gaze naturale

    Andrei Bobar a preluat poziţia de CFO în cadrul Romgaz, cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale din România, în noiembrie 2016. Din acest rol, el gestionează întreaga activitate financiar-contabilă a companiei şi coordonează în mod direct echipa de la sediul companiei şi funcţional echipele din sucursale, în total peste 100 de persoane. Pe lângă coordonarea activităţilor din domeniile financiar-contabil, taxe, trezorerie şi bugete, este implicat direct în planificarea strategiilor şi politicilor economice, precum şi în activităţi privind relaţiile cu investitorii ori managementul performanţei echipei. Andrei Bobar spune că anul trecut a fost unul plin de provocări pentru el şi echipa sa, una dintre realizări fiind separarea activităţii de înmagazinare, prin care au obţinut astfel o primă tranşă de aproximativ 21 milioane lei reprezentând 25% din finanţarea nerambursabilă pentru dezvoltarea centralei termoelectrice Iernut,  aferentă primei cereri, şi au depus cea de-a doua cerere de rambursare. Pe parcursul celor peste 11 ani de experienţă profesională, Andrei Bobar a fost auditor financiar la Deloitte România şi ulterior a ocupat mai multe poziţii de conducere în industria de energie şi resurse naturale, în cadrul Romgaz şi Amromco Energy. Din rândul realizărilor profesionale notabile menţionează implicarea directă în procesul de listare a Romgaz pe pieţele de capital din Bucureşti şi Londra, din 2013, coordonarea ulterioară a procesului de tranziţie de la standardele româneşti de contabilitate la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), dar şi obţinerea unei creşteri de 12,6% a profitului brut al anului 2017 al Romgaz ca urmare a recuperării unor accize în valoare de 244 milioane lei plătite în trecut.
    Este licenţiat în Finanţe-Bănci şi deţine un master în domeniul audit financiar-contabil, ambele în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. 

    Profilul lui Andrei Bobar a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019.

  • Avertisment fără precedent al unui cercetător de la Harvard: Mai avem doar cinci ani în care ne putem salva de schimbările climatice

    Nivelul actual de carbon din atmosferă nu a mai fost atins în ultimii 12 milioane de ani, explică un cercetător de la Harvard, iar poluarea împinge rapid pământul înapoi în trecut, într-o epocă prin care am trecut în urmă cu 33 milioane de ani, când nu exista gheaţă la niciunul dintre polii planetei, potrivit Forbes.

    „Ştim care este starea spre care ne îndreptăm pentru că avem dovezi paleontologice care ne arată cum era pământul când nu exista gheaţă la niciunul dintre poli. Nu exista nicio diferenţă de temperatură între ecuator şi poli”, atrage atenţia James Andreson, profesor în cadrul Harvard University.

    El atrage atenţia că omenirea a înţeles greşit modul în care funcţionează această problemă, în contextul în care până acum oamenii au crezut că ne putem reveni din acest dezastru prin reducerea emisiilor de carbon.

    Revenirea la un anumit normal este imposibilă dacă nu ne transformăm drastic industriile – accelerând oprirea emisiilor de carbon şi eliminarea lor din atmosferă, alături de o modalitate nouă de a ţine polii departe de razele soarelui – iar acest lucru trebuie făcut în următorii cinci ani, spune Anderson.

    „Şansa de a mai avea gheţari permanenţi în Oceanul Arctic după 2022 este zero”, spune Anderson, notând că 75-80% din totalul gheţarilor permanenţi s-au topit în ultimii 35 de ani.