BusinessMagazin

Tag: ridicare

  • ONU: Preţurile produselor alimentare cresc în cel mai rapid ritm din ultimul deceniu. Experţii avertizează că nivelul ridicat al cererii şi mersul încet al producţiei ar putea alimenta creşterea inflaţiei

    Preţurile alimentelor la nivel global au înregistrat cel mai rapid ritm lunar de creştere din ultimul deceniu, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit BBC.

    De altfel, indicele ONU pentru costurile produselor alimentare a crescut pentru a douăsprezecea lună consecutivă, furnizorii fiind afectaţi de întreruperile proceselor de producţie şi transport din timpul pandemiei.

    În plus, perspectivele oferite de creşterea inflaţiei continuă să îi nedumerească pe analişti, care se gândesc cum va fi afectată recuperarea economiei mondiale de majorarea preţurilor alimentelor.

    Indicele pentru preţul mâncării al Diviziei pentru Alimente şi Agricultură din cadrul ONU (FAO) urmăreşte preţurile alimentelor la nivel mondial şi este format din cereale, seminţe oleaginoase, produse lactate, carne şi zahăr.

    În mai, preţul alimentelor a crescut cu 39,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, marcând cel mai mare salt din octombrie 2010, conform indicelui FAO.

    Au crescut astfel toate cele cinci componente ale indicelui, în frunte cu uleiurile vegetale, cerealele şi zahărul. Rezultatele au dus indicele la cel mai înalt nivel din septembrie 2011 încoace.

    Majorarea costurilor reprezintă un rezultat direct al nivelului scăzut de producţie şi cererii din unele ţări. Totodată, întreruperile suferite de pieţe şi lanţurile de aprovizionare, cauzate de restricţiile anti-Covid, au creat o serie de deficite locale şi au generat preţuri mai mari pentru unele dintre cele mai consumate alimente din lume.

    Experţii au avertizat că nivelul ridicat al cererii şi mersul încet al producţiei ar putea alimenta creşterea inflaţiei pe măsură ce ţările renunţă la măsurile de lockdown.

    Totuşi, unele industrii s-ar putea bucura de o revenire puternică. FAO estimează pentru anul acesta o producţie record de cereale care ar rezulta într-o scădere ulterioară a preţurilor.

     

     

  • Wizz Air, pierderi nete de peste jumătate de miliard de euro în ultimul an: „Dacă nu vedem o ridicare accelerată şi permanentă a restricţiilor, ne aşteptăm să încheiem şi anul viitor pe minus”

    Operatorul low-cost Wizz Air a avertizat că pierderile s-ar putea extinde dincolo de actualul an financiar, având în vedere că recuperarea post-pandemie nu decurge aşa cum sperase iniţial compania, informează Reuters.

    Cea mai mare firmă aeriană din România în funcţie de numărul de pasageri se confruntă cu un alt „an de tranziţie” pe măsură ce persistă restricţiile de circulaţie, spune CEO-ul Jozsef Varadi. În plus, pierderile nete din perioada 31 martie 2020 – 31 martie 2021 ajung la 576 de milioane de euro.

    „Dacă nu vedem o ridicare accelerată şi permanentă a restricţiilor, ne aşteptăm să încheiem şi anul viitor pe minus”, susţine Varadi.

    În ciuda incertitudinilor create de pandemie, Wizz Air şi alţi operatori low-cost, precum Ryanair, au folosit criza pentru a adăuga noi rute în condiţiile în care rivalii „tradiţionali” au continuat să reducă din nivelul costurilor. Grupul ungar are acum 43 de baze operaţionale sau anunţate, faţă de 25 înainte de criza sanitară.

    Totodată, Wizz s-a folosit de o poziţie puternică pe cash pentru a continua achiziţia de avioane noi prin intermediul cărora va obţine un avantaj competiţional considerabil odată ce industria va reveni la viaţă. Flota companiei a crescut cu 16 aeronave la sfârşitul anului trecut.

    Operatorul se aşteptă să zboare la 30% din capacitatea pre-Covid în actualul trimestru, revenindu-şi complet abia în anual financiar 2022-2023.

    Varadi nu are mari speranţe în ceea ce priveşte progresul înregistrat de paşapoartele digitale Covid-19, pe care le-a descris drept „o oportunitate ratată”.

    „M-aş şi aşteptat ca Uniunea Europeană să ia atitudine şi să coordoneze eforturile. Europa a devenit un fel de junglă – fiecare ţară este diferită”, spune Varadi.

     

  • Cine sunt cei 11 investitori care ridică sau extind fabrici cu ajutoare de stat acordate de la începutul anului

    Valoarea celor 11 ajutoare de stat semnate deja în 2021 este de peste 300 mil. lei. Cel mai mare ajutor de stat acordat în acest an – în valoare de 76,8 milioane de lei – a mers către compania Avicarvil Food & Distribution, parte a grupului Carmistin, controlat de familia Paraschiv.

    Guvernul a aprobat în perioada ianuarie-aprilie din 2021 ajutoare de stat pentru 11 proiecte de investiţii, ce au o valoare totală de 303,1 mil. lei, adică peste 60 mil. euro, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Investiţiile acestor companii sunt duble faţă de ajutorul de stat, valoarea lor fiind de 609,9 mil. lei.

    „Investiţiile reprezintă cheia principală pentru relansarea şi creşterea economică a ţării noastre. Ne propunem să susţinem companiile care au potenţialul de a-şi extinde şi diversifica activităţile economice, fiind capabile să genereze locuri de muncă. În egală măsură, mizăm pe faptul că există şi o contribuţie substanţială care se întoarce la bugetul statului”, a declarat într-un comunicat Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

    Oficialii ministerului de resort susţin că proiectele de investiţii selectate vor genera o contribuţie în valoare totală de 408,1 mil. lei şi peste 1.300 de noi locuri de muncă, în domeniul indus­triei prelucrătoare, alimentare şi a ser­viciilor de dezvoltare de software sau de asistenţă spitalicească. Cel mai mare ajutor de stat acordat în primele luni din acest an – în valoare de 76,8 mil. lei – a mers către com­pania Avicarvil Food & Distribution, parte a grupului Carmistin, controlat de fa­milia Paraschiv din judeţul Vâlcea.

    Produ­că­torul brandului La Provincia îşi propune să ridice o fabrică de produse din carne de pasăre.

    Valoarea investiţiilor variază, însă, în funcţie de tipul acesteia. Spre exemplu, cel mai redus ajutor – 3,8 milioane de lei – îi este acordat companiei Eco Wood din Bihor, unul dintre cei mai mari exportatori de combustibili solizi din regiunea România – Ungaria, pentru a achiziţiona utilaje ce vor fi folosite la producţia de aprinzătoare de foc, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În anul 2020, valoarea ajutoarelor de stat a fost de peste 500 mil. euro, ca urmare a pandemiei de Covid-19 şi vor fi create peste 3.400 de locuri de muncă. Proiectele de investiţii pentru care se obţin acorduri de finanţare prin ajutoare de stat vor fi implementate şi producţia va fi demarată într-o perioadă de 2-3 ani.

     

  • Investiţiile bugetate pentru metroul bucureştean se ridică la 5 mld. de lei în următorii 4 ani şi 1,4 mld. lei în 2021. Care sunt cele mai importante proiecte

    Investiţiile bugetate în metroul bucureştean se ridică la 5 miliarde de lei în următorii patru ani, iar pentru 2021 întreţinerea şi 1,4 mld. lei în 2021, credite bugetare, pentru „exploatarea capacităţilor de transport cu metroul prin realizarea de reparaţii şi întreţinere material rulant, cale de rulare, construcţii speciale şi instalaţii tehnologice”, se arată în proiectul de buget aprobat de guvern pentru Ministerul Transporturilor.

    Cea mai mare alocare este pentru legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henry Coandă, pentru care alocarea ar fi de 3,7 mld. lei în 4 ani, din fonduri externe nerambursabile şi alocaţii de la bugetul de stat.

    Magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei-Pantelimon, care a fost inaugurată în septembrie 2020, pe sectorul Râul Doamnei-Eroilor, are o alocare de 310 mil. lei în 2021-2024, din fonduuri externe nerambursabile.

    Pentru reînnoirea materialului rulant, pentru care deja s-au încheiat contracte în sumă de 500 mil lei. Pentru modernizarea instalaţiilor de pe magistralele 1,2 şi 3, guvernul alocă o finanţare de 550 mil. lei în perioada 2021-2024.

    Metrorex, operatorul metroului din Bucureşti şi companie de stat din subordinea Ministerului Transporturilor, a avut în 2019, ultimele date publice disponibile, o cifră de afaceri de 757 mil. lei, în creştere cu 44 mil. lei faţă de 2018, când a avut afaceri de 713 mil. lei. Pierderea netă din 2019 a fost de 331 mil. lei cu 177 mil. lei mai puţin faţă de 2018, când a fost de 508 mil. lei. Compania a avut în 2019 un număr mediu de 4.445 de angajaţi.

    Care sunt principalele proiecte Metrorex pentru care guvernul vrea să aloce bani în următorii 4 ani:

    ♦Accesibilizarea staţiilor de metrou în funcţiune pentru persoanele cu deficienţe de vedere, pentru care se propune pentru acest orizont de timp  (2021-2024 – n. red.) o finanţare cu credite bugetare în valoare totală de 25 milioane lei;

    ♦Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 310 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile;

    ♦Modernizarea instalaţiilor pe magistralele I, II, III SI TL de metrou pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 515 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile.

    ♦Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 3,7 miliarde lei, din fonduri externe nerambursabile şi alocaţii de la bugetul de stat;

    ♦Înnoirea materialului rulant pentru care s-au încheiat contracte în sumă de aproximativ 500 milioane lei.

  • Investiţiile bugetate pentru metroul bucureştean se ridică la 5 mld. de lei în următorii 4 ani şi 1,4 mld. lei în 2021. Care sunt cele mai importante proiecte

    Investiţiile bugetate în metroul bucureştean se ridică la 5 miliarde de lei în următorii patru ani, iar pentru 2021 întreţinerea şi 1,4 mld. lei în 2021, credite bugetare, pentru „exploatarea capacităţilor de transport cu metroul prin realizarea de reparaţii şi întreţinere material rulant, cale de rulare, construcţii speciale şi instalaţii tehnologice”, se arată în proiectul de buget aprobat de guvern pentru Ministerul Transporturilor.

    Cea mai mare alocare este pentru legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henry Coandă, pentru care alocarea ar fi de 3,7 mld. lei în 4 ani, din fonduri externe nerambursabile şi alocaţii de la bugetul de stat.

    Magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei-Pantelimon, care a fost inaugurată în septembrie 2020, pe sectorul Râul Doamnei-Eroilor, are o alocare de 310 mil. lei în 2021-2024, din fonduuri externe nerambursabile.

    Pentru reînnoirea materialului rulant, pentru care deja s-au încheiat contracte în sumă de 500 mil lei. Pentru modernizarea instalaţiilor de pe magistralele 1,2 şi 3, guvernul alocă o finanţare de 550 mil. lei în perioada 2021-2024.

    Metrorex, operatorul metroului din Bucureşti şi companie de stat din subordinea Ministerului Transporturilor, a avut în 2019, ultimele date publice disponibile, o cifră de afaceri de 757 mil. lei, în creştere cu 44 mil. lei faţă de 2018, când a avut afaceri de 713 mil. lei. Pierderea netă din 2019 a fost de 331 mil. lei cu 177 mil. lei mai puţin faţă de 2018, când a fost de 508 mil. lei. Compania a avut în 2019 un număr mediu de 4.445 de angajaţi.

    Care sunt principalele proiecte Metrorex pentru care guvernul vrea să aloce bani în următorii 4 ani:

    ♦Accesibilizarea staţiilor de metrou în funcţiune pentru persoanele cu deficienţe de vedere, pentru care se propune pentru acest orizont de timp  (2021-2024 – n. red.) o finanţare cu credite bugetare în valoare totală de 25 milioane lei;

    ♦Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 310 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile;

    ♦Modernizarea instalaţiilor pe magistralele I, II, III SI TL de metrou pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 515 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile.

    ♦Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 3,7 miliarde lei, din fonduri externe nerambursabile şi alocaţii de la bugetul de stat;

    ♦Înnoirea materialului rulant pentru care s-au încheiat contracte în sumă de aproximativ 500 milioane lei.

  • Bitcoin, încotro? Elon Musk recunoaşte că preţurile bitcoin şi ethereum sunt „ridicate”

    Miliardarul Elon Musk a semnalat că preţurile bitcoin şi ethereum par „ridicate”, în contextul în care piaţa criptomonedelor a atins noi recorduri în ultimele zile, potrivit Bloomberg.

    El a făcut această declaraţie în contextul în care îi răspundea pe Twitter lui Peter Schiff, un cunoscut sceptic al criptomonedelor şi un împătimit al aurului – care notase că metalele preţioase sunt mai bune şi decât banii şi decât bitcoin.

    „Banii sunt doar date care ne permit să evităm inconvenienţa trocului”, a scris Musk pe Twitter, şi a continuat cu o nouă postare în care a scris „acestea fiind zise, BTC şi ETH par ridicate”.

    Anterior, Musk a numit bitcoin o versiune „mai puţin tâmpită” a banilor.

    Conform datelor agregate de Bloomberg, bitcoin a atins un nivel record de 56.581 de dolari sâmbătă în Singapore.

    Conform datelor agregate de ZF, bitcoin se situa la peste 56.400 de dolari sâmbătă la ora 14.10 (ora României), conform platformei CoinMarketCap – care realizează o medie a preţurilor de pe mai multe exchange-uri. Acesta avea o capitalizare de piaţă de peste 1.000 miliarde dolari.

    Totodată, ethereum înregistra un preţ de peste 2.000 de dolari, la o capitalizare de piaţă de peste 229,6 miliarde dolari.

  • Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată. Cei care vin din aceste state intră în CARANTINĂ pentru 14 zile

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat joi lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat. Cei care vin din statele de pe listă intră în carantină acasă sau la locaţia declarată pentru 14 zile. A fost introdusă şi obligaţia testului negativ la Covid la intrarea în România. 

    Lista a fost actualizată în funcţie de incidenţele COVID-19 în ţările de pe listă.

    Pe listă se află Portugalia, Gibraltar, Andorram, Israel, Spania, Insulele Turks si Caicos, Muntenegru, Cehia, Monaco, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Liban, San Marino, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Seychelles, Panama, Estonia, Aruba, Emiratele Arabe Unite, Sint Maarten, Irlanda, Slovacia, Malta, Puerto Rico, Saint Lucia, Suedia, Franţa, Saint Vincent si Grenadine, Olanda, Albania, Guernsey, Columbia, Brazilia, Serbia, Bahrain, Chile, Luxemburg, Elveţia, Italia, Argentina, Belgia, Uruguay, Liechtenstein, Georgia, Bolivia, Eswatini, Maldive, Kosovo, Tunisia, Insulele Falkland, Austria, Peru, Belarus, Germania, Cipru, Africa de Sud, Cabo Verde, Polonia, Rusia, Republica Dominicana, Canada, Croaţia, Macedonia de Nord, Kuweit şi Malaezia.

    Cei care vin dinaceste statele intră în carantină acasă sau la locaţia declarată.

    Pe lângă actualizarea listei statelor cu risc epidemiologic a fost introdusă şi obligaţia ca la intrarea în România, persoanele care sosesc din ţările/zonele/teritoriile cu risc epidemiologic ridicat să prezinte certificatul unui test negativ RT-PCR pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de data intrării în ţară.

  • Nouă listă de state cu risc epidemiologic ridicat. Lista completă a ţărilor pentru care se instituie măsura carantinei la întoarcerea în România

    CNSU a decis, în şedinţa din 8 ianuarie, prelungirea cursurilor şcolare online pînă pe 7 februarie.

    Autoritatea a actualizat şi lista ţărilor, zonelor şi teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România.

    „Se propune suspendarea activităţilor care impun prezenţa fizică a preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ şi continuarea activităţilor didactice în sistem on-line, pentru perioada 11.01.2021 – 07.02.2020”, arată decizia CNSU.
    Pe lista ărilor, zonelor şi teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România se află Gibraltar, Lituania, San Marino, Cehia, Liechtenstein, Slovenia, Marea Britanie, Panama, Elveţia, Statele Unite ale Americii, Muntenegru, Andorra, Suedia, Israel, Olanda, Puerto Rico, Cipru, Slovacia, Letonia, Danemarca, Estonia, Serbia, Monaco, Portugalia, Georgia, Luxemburg, Liban, Irlanda, Jersey, Croaţia, Palestina, Aruba, Rusia, Italia, Austria, Germania, Polonia, Columbia, Africa de Sud, Spania, Insulele Turks si Caicos, Sint Maarten, Belarus, Turcia, Malta, Macedonia de Nord, Franţa, Polinezia Franceza, Republica Moldova, Namibia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fotografia bursei româneşti în 2020: Rulaj total şi lichiditate medie zilnică la cele mai ridicate valori din istorie

    Tranzacţiile cu toate tipurile de instrumente financiare de la bursa românească s-au ridicat la 3,77 miliarde de euro (18,2 miliarde de lei) în 2020, depăşind astfel recordul anterior realizat în 2007 şi ajungând la cele mai ridicate valori de tranzacţionare din istorie, potrivit informaţiilor furnizate de Bursa de Valori Bucureşti.

    De asemenea, un record a fost înregistrat şi în ceea ce priveşte lichiditatea medie zilnică cu toate tipurile de instrumente financiare, pe măsură ce investitorii au devenit tot mai activi la Bursa de Valori Bucureşti şi, de asemenea, în mare parte pe fondul emisiunilor de titluri de stat Fidelis. Astfel, acest indicator a depăşit nivelul de 73 milioane lei, sau 15 milioane euro.

    Potrivit datelor aggregate de ZF de la BVB, lichiditatea medie zilnică pe segmentul de acţiuni a fost de 49,2 milioane de lei în 2020, cea mai ridicată din 2014 încoace. Pe partea de obligaţiuni listate la Bucureşti, lichiditatea medie zilnică a fost de 21 milioane de lei în anul 2020, arată datele BVB.

    Pe de altă parte, valoare de piaţă a companiilor listate în ultima şedinţă de tranzacţionare din 2020 a fost de 156 miliarde de lei, în scădere de la 180,9 miliarde de lei din ultima şedinţă de tranzacţionare din 2019. Dar comparativ cu 23 martie 2020, când BET atingea minimul anului, valoarea de piaţă a companiilor listate a urcat cu aproximativ 40 de miliarde de lei, arată calculele ZF.

  • Cum va fi vremea de Crăciun şi de Revelion

    Meteorologii au emis, marţi, prognoza pentru următoarele 4 săptămâni. Temperaturile de Crăciun şi de Revelion par să fie mai ridicate decât de obicei.

    În perioada 7 – 14 decembrie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în toate regiunile, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în sud-est. Cu excepţia regiunilor nord-vestice, unde cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, regimul pluviometric va fi excedentar, mai ales în regiunile extracarpatice.

    În perioada 14-21 decembrie, temperaturile medii ale aerului vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general deficitare în jumătatea vestică a ţării, dar mai ales în zonele montane aferente, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

    În perioada 21-28 decembrie, de Crăciun, temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi în general apropiat de cel normal pentru această săptămână, cu posibilitatea unui deficit local în nordul extrem al ţării.

    În perioada 28 decembrie – 4 ianuarie, care curpinde şi Revelionul, valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval, în toate regiunile. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.