BusinessMagazin

Tag: retinere

  • Preşedintele CJ Ialomiţa a fost reţinut pentru luare de mită şi abuz în serviciu

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX, că procurorii au pus în mişcare acţiunea penală şi l-au reţinut marţi pe Vasile Silvian Ciupercă, preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa, pentru luare de mită, două infracţiuni de folosirea influenţei şi autorităţii conferite de funcţia de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul a unui folos necuvenit, abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu,  instigare la fals intelectual şi  instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Directorul Serviciului Achiziţii şi Patrimoniu din Consiliul Judeţean Ialomiţa, Cezar Gheorghe Vîlcan, a fost reţinut pentru abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie.

    Silvian Ciupercă şi Cezar Vâlcan urmează a fi prezentaţi, miercuri, Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    În acelaşi dosar a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 10 februarie, faţă de Liviu Gabriel Muşat, preşedinte al ADR Sud Muntenia, şi Mariana Vişan, director adjunct în aceeaşi instituţie – ambii fiind acuzaţi de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, Marius Dragoş Constantinescu – pentru instigare la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie şi deturnarea licitaţiilor publice, şi Corina Elena Trandafir, beneficiar şi consultant în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, depuse la ADR Sud Muntenia – pentru instigare la abuz în serviciu, folosirea şi prezentarea, cu rea-credinţă, de documente, declaraţii false, inexacte  sau incomplete, din care rezulta achiziţionarea unor bunuri, executarea unor servicii şi executarea unor lucrări, obţinând pe nedrept fonduri europene, precum şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit procurorilor, în ianuarie 2014, Silvian Ciupercă şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferită de funcţia de preşedinte al filialei PSD Ialomiţa pentru a asigura unei persoane postul de manager interimar la Spitalul Judeţean Ialomiţa.

    Ulterior, în perioada martie-aprilie 2014, după efectuarea unui control, de către Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii, ar fi determinat un consilier din MS să întocmească un raport neconform realităţii. Astfel, din cuprinsul acestui raport au fost eliminate dispoziţii şi pasaje ce ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, “aducând-se atingere activităţii de control al Ministerului Sănătăţii şi încrederii publice”, susţin anchetatorii.

    “În perioada martie-aprilie 2014, l-a determinat pe acelaşi consilier să întocmească, în fals, raportul de control, prin omisiunea, cu ştiinţă, de a însera anumite împrejurări care ar fi putut duce la tragerea la răspundere penală, disciplinară sau administrativă a celor supuşi controlului”, au scris procurorii DNA în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

    Silvian Ciupercă mai este acuzat că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, i-ar fi determinat pe preşedintele ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Muşat, Mariana Vişan, director adjunct al instituţiei şi un expert de la aceeaşi agenţie să amâne nejustificat vizitele de monitorizare la beneficiarii unor proiecte cu finanţare europeană, între care Elena Corina Trandafir, beneficiar şi consultant în proiecte depuse la ADR Sud Muntenia. “Astfel, s-a evitat ca beneficiarii acestor proiecte să suporte corecţii financiare în sumă de aproximativ 42.000 lei”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada aprilie-mai 2014, Silvian Ciupercă, abuzând de prerogativele funcţiei sale, “având un ascendent asupra subordonaţilor săi”, ar fi determinat membrii Comisiei de licitaţie din CJ Ialomiţa să atribuie nelegal contractul de concesiune SC Green Harvest SRL (ofertant clasat pe locul 2) şi a încheiat cu această societate contractul de concesiune, producând astfel un prejudiciu bugetului CJ de aproximativ 6.939.216,2 lei ( pe toată durata contractului de 35 de ani), respectiv echivalentul a 1.577.000 de euro.

    “În perioada 2010-2014, şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa şi de funcţia de preşedinte al unui partid, filiala Ialomiţa, în scopul obţinerii pentru SC Consult Invest SRL, reprezentată de Trandafir Corina Elena, de contracte de consultanţă şi servicii de proiectare oneroase cu primăriile comunale de pe raza judeţului Ialomiţa, contracte încheiate cu încălcarea dispoziţiilor OUG nr. 34/2006”, au mai arătat procurorii în documentul citat.

    De asemenea, procurorii îl acuză pe Silvian Ciupercă şi de faptul că, în perioada aprilie-mai 2014, împreună cu Cezar Gheorghe Vâlcan, “abuzând de funcţia de preşedinte al CJ Ialomiţa”, a pretins 5.000 de lei şi a primit 3.000 de lei de la o persoană, în schimbul prelungirii termenului unui contract de concesiune încheiat de Consiliul Judeţean Ialomiţa, cu titlu de sponsorizare a Muzeului Judeţean Ialomiţa, instituţie aflată în subordinea CJ.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în anul 2014, cunoscând faptul că SC Ultex SA era în procedura falimentului şi nu putea, în mod legal, să încheie noi contracte, a solicitat unor reprezentanţi ai societăţii să încheie, în fals, un contract de sponsorizare a Liceului Teologic “Ioan Gură de Aur”, cu o dată anterioară, şi să facă astfel donaţia de ulei către unitatea de învăţământ.

  • Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriţă, reţinut de procurorii DNA în dosarul “Gala Bute”

    Resmeriţă urmează să fie prezentat marţi la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Cornel Resmeriţă a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 17.30, fiind însoţit de anchetatori, care l-au ridicat de la locuinţa sa din Lupeni, judeţul Hunedoara.

    La DNA au mai fost aduşi, cu mandat, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care a fost de asemenea reţinut, Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în mandatul acesteia la Ministerul Dezvoltării, Gheorghe Nastasia, fost secretarul general al MDRT, şi omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA.

    Procurorii DNA au făcut luni 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”.

    Nouă persoane au fost duse la audieri la sediul central al DNA, în urma percheziţiilor.

    Surse judiciare au afirmat că la Lupeni au fost făcute percheziţii şi la casa şefului Biroului de Achiziţii Publice din cadrul Primăriei, Cristian Condoiu, care ar fi sprijinit atribuirea unui contract către firma Termogaz din Haţeg, contract care, potrivit primelor informaţii, se referă la asigurarea energiei electrice în staţiunea montană Straja şi care datează din decembrie 2011.

    Termogaz Company din Haţeg este societatea care a câştigat proiectul de modernizarea a staţiunii Straja, printre acţionarii acesteia fiind Miron Gărdean, fratele lui Adrian Gărdean, cu 44 %, şi Miron Lupulescu, cu 1%. Sursele menţionate mai spun că Miron Lupulescu este, de altfel, cel care a semnat o notă de fundamentare prezentată la Primăria Lupeni în baza căreia se arăta necesitatea achiziţionării de lucrări suplimentare pentru alimentarea cu energie electrică a staţiunii.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea şi senatorului Ion Ariton, fost ministru al Economiei, în dosarul “Gala Bute”, în care sunt suspectaţi de fapte de corupţie.

    “Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012”, potrivit DNA.

    Potrivit procurorilor, Elena Udrea a luat decizia organizării Galei Bute, în urma unor discuţii cu Rudel Obreja şi le-a cerut subordonaţilor săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este suspectat că a determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Oreja.

    În dosarul “Gala Bute”, prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

    În decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

  • Cel mai bogat primar din Argeş, vizat într-un dosar de evaziune în domeniile IT şi construcţii, a fost reţinut

    Alături de primarul din Bradu, au fost reţinute, pentru 24 de ore, de către procurorii Parchetului Tribunalului Capitalei, alte 32 de persoane cercetate în acelaşi dosar, toţi urmând să fie duşi cu propunere de arestare preventivă la Tribunalul Bucureşti.

    Parchetul Tribunalului Capitalei a început în ianuarie urmărirea penală în acest dosar, faţă de 50 de persoane şi 116 firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare a banilor.

    Anchetatorii au făcut duminică 146 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele reprezentanţilor acestor societăţi.

    Poliţiştii au ridicat documente de la firmele percheziţionate, printre care Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. De asemenea, percheziţii au fost făcute şi la locuinţa lui Cristian Romeo Erbaşu.

    În urma percheziţiilor, au mai fost ridicate facturi fiscale, documente financiar-contabile, calculatoare, 250.000 de lei, un pistol cu gaze pentru care expirase autorizaţia, precum şi carduri bancare.

    La sediul Poliţiei Române au fost audiate 90 de persoane, pentru care au fost emise mandate de aducere, printtre acestea fiind şi primarul comunei argeşene Bradu. De asemenea, în atenţia anchetatorilor ar fi şi administratorii sau persoanele care controlează firmele vizate în anchetă.

    Potrivit Poliţiei Române, în dosar sunt vizaţi reprezentanţii a peste 200 de societăţi comerciale care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    “De asemenea, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate aproximativ 100 de milioane de euro către persoanele în cauză, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost reintroduşi în circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare în baza unor documente fictive”, a precizat sursa citată.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a precizat că suspecţii au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale. Sume importante ar fi fost transferate în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii ar fi fost retraşi în totalitate în numerar.

    Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, susţin anchetatorii.

    Primarul Florin Frăţică are, potrivit declaraţiei de avere din 2012, şase terenuri intravilane de peste 19.000 de metri pătraţi, un teren forestier de 90,75 de hectare şi două terenuri extravilane de peste 72.000 de metri pătraţi, toate fiind achiziţionate în perioada 1995-2011 şi fiind deţinute în cotă parte împreună cu soţia sau mai multe persoane.

    Frăţică mai are două case, una de 257 de metri pătraţi, din 2006, şi cealaltă de 640 de metri pătraţi, din 1995, pe care o deţine împreună cu altă persoană. De asemenea, primarul a notat în declaraţie şi un apartament în Piteşti, aflat în proprietatea soţiei sale.

    Primarul comunei Bradu are patru autoturisme şi a mai notat în declaraţia de avere că deţine monede din aur de aproximativ 55.000 de euro, bijuterii de 50.000 de euro şi ceasuri de 12.000 de euro.

    De asemenea, Florin Frăţică are conturi bancare, depozite şi fonduri de investiţii în valoare totală de peste 320.000 de lei şi 10.000 de euro, deschise în perioada 2007-2012.

    Conform declaraţiei de avere din 2012, Florin Frăţică a împrumutat unor persoane şi firme 125.000 de euro şi peste 900.000 de lei.

    Primarul din Bradu are un credit în valoare de 70.000 de euro, pe care l-a luat în 2007 şi trebuie să îl achite până în 2037.

    Florin Frăţică a obţinut ca primar, în anul fiscal anterior declaraţiei de avere, venituri de 28.716 lei şi a încasat 426.000 de lei din închiriere unor terenuri, iar soţia sa a obţinut 16.836 de lei, din funcţia de director pe care o deţine la firma Grande Veneţia.

    În declaraţia de interese din 2012, Florin Frăţică scria că este secretar general al PDL Argeş şi preşedintele Ligii Primarilor.

  • Fostul şef al RATB Viorel Popescu, reţinut într-un nou dosar, pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a fostului director general al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) Viorel Popescu, pentru trafic de influenţă.

    În ordonanţa de reţinere se arată că, în cursul lunii decembrie 2011, Viorel Popescu, în calitate de director general al RATB, a primit, în mod indirect (prin intermediul unei alte persoane), de la administratorii unor societăţi comerciale, la sediul regiei, suma de 2.500 de euro.

    În schimbul acestei sume, Popescu urma să intervină pe lângă funcţionarii competenţi din RATB, pentru derularea în condiţii avantajoase pentru firmele celor doi oameni de afaceri a unui contract al cărui obiect îl constituia vânzarea de către instituţie a 232 de mijloace de transport casate (din parcul propriu, în vederea dezmembrării şi valorificării ulterioare a deşeurilor rezultate), precum şi pentru atribuirea ulterioară a altor contracte similare către societăţile respective.

    În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    Popescu va fi prezentat, vineri, Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    În septembrie 2014, Virgil Popescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un alt dosar, fiind acuzat că a prejudiciat regia cu aproximativ 820.000 de euro, prin faptul că a încheiat un contract cu o firmă care, deşi nu avea drept de asistenţă juridică, a oferit RATB astfel de servicii.

    Mai exact, anchetarii spun că, în perioada 10 noiembrie 2011 – 9 octombrie 2012, în calitate de director general Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) , Popescu “nu a îndeplinit unele acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi a efectuat în mod defectuos activităţi specifice funcţiei”, fapt ce a dus la un prejudiciu de peste 3,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 820.000 euro. Aceşti bani au fost folosiţi în defavoarea RATB, însă suma a reprezentat foloase materiale necuvenite pentru firma Urbconnect SRL.

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti preciza că se constituie parte civilă în acest dosar, motiv pentru care aceasta cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de Viorel Popescu. Pentru a fi siguri că aceşti bani vor fi recuperaţi, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile imobile ale fostului director.

    În primăvara lui 2013, Guvernul a sesizat DNA asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea RATB în perioada 2010-2012, de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    Viorel Popescu a fost ales în funcţiile de preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie al RATB şi de director al regiei la 10 noiembrie 2011.

    El a condus RATB până în 4 septembrie 2012, când a fost revocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din Consiliul de Administraţie al regiei, ceea ce a dus automat şi la pierderea postului de director.

    Reprezentanţii USL în CGMB spuneau atunci că Viorel Popescu a fost revocat din cauza managementului defectuos.

  • Fostul ministru Adriean Videanu a fost reţinut de procurorii DNA

     Procurorii DNA au dispus disjungerea mai multor dosare din cazul Alina Bica-ANRP. Dosarele au legătură cu speţe în care fosta procuroare-şefă Alina Bica ar fi intervenit pentru tergiversarea soluţionării lor, în schimbul unor avantaje.

    Conform ordonanţei procurorilor, Alina Bica ar fi primit 3,5 milioane euro mită de la Ioan Niculae. La pachet cu această sumă ar fi venit o promisiune a lui Niculae ca el şi Liviu Dragnea să o sprijine pe Bica pentru a ajunge procuror general.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea, la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Companiile Marmosim şi Titan Mar aduc fiecare familiei Videanu venituri de câte 7 milioane de euro anual, având peste 350 de angajaţi, cei mai mulţi la Simeria şi o parte lângă Bucureşti.

  • Primarul municipiului Gheorgheni, reţinut de procurorii DNA Târgu Mureş

    Primarul Mezei Janos a fost dus, luni după-amiază, la Târgu Mureş, pentru a fi audiat de procurorii anticorupţie, în urma unor percheziţii efectuate luni în judeţul Harghita, inclusiv la Primăria Gheorgheni şi la locuinţa edilului, într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni de fals.

    Procurorii DNA Târgu Mureş au făcut luni cinci percheziţii în judeţul Harghita, la Primăria Gheorgheni, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.

    Primarul Mezei Janos (PCM) a declarat, luni dimineaţă, corespondentului MEDIAFAX că procurorii anticorupţie i-au cerut “toate actele în legătură cu Monturist”.

    “M-au întrebat în legătură cu Monturist – este firma noastră, a primăriei, unde suntem proprietari cu 48%. Nu ştim ce vor deocamdată, mi-au zis să dau toate actele în legătură cu Monturist. Eu sunt acasă şi sunt (n.r. – procurorii DNA) la mine, şi la primărie, şi nu ştiu pe unde mai sunt, şi ne cer toate documentele. Eu nu am nimic cu chestia asta, este un denunţ, se pare fals, pe care domnii trebuie să-l vadă şi să-l controleze”, a spus primarul.

    El a precizat că nu este implicat deloc în firma respectivă.

    “Este o procedură, este un denunţ care trebuie să fie verificat şi dânşii procedează corect, aşa cum scrie legea, dar n-avem nicio problemă, trebuie totul clarificat”, a adăugat primarul din Gheorgheni.

    Mezei Janos este membru al Partidului Civic Maghiar şi se află la al doilea mandat consecutiv în funcţia de primar.

  • Zece actuali şi foşti angajaţi ai Direcţiei Taxe din Primăria Craiova au fost reţinuţi

    În urma percheziţiilor făcute joi la 24 de adrese din Craiova, respectiv la locuinţele unor actuali şi foşti angajaţi ai Direcţiei de Impozite şi Taxe din Primăria Craiova suspectaţi de fraude informatice, fals intelectual, înşelăciune şi abuz în serviciu, 25 de persoane au fost duse la audieri la Parchetul Judecătoriei Craiova.

    În urma audierilor, procurorii au emis ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore pe numele a 14 persoane – zece actuali şi patru foşti angajaţi ai Direcţiei Taxe şi Impozite -, care vineri vor fi duse la Judecătoria Craiova cu propunerea de arestare preventivă.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Dolj, anchetatorii au stabilit că în perioada 2007-2014 cele 14 persoane au şters din evidenţa fiscală informatizată mai multe debite din amenzi, în baza unor sentinţe civile fictive şi a unor chitanţe nereale.

    De asemenea, funcţionarii sunt suspectaţi că au acordat nejustificat facilităţi fiscale unor persoane care nu aveau dreptul şi care nu se încadrau în prevederile legale ori au anulat mai multe chitanţe prin care au fost încasate taxe judiciare de timbru, pentru a obţine beneficii materiale.

    Conform sursei citate, prejudicial adus bugetului local este de aproximativ 650.000 de lei.

    Anchetatorii au făcut percheziţii, joi, la locuinţele funcţionarilor suspectaţi în acest dosar.

  • Şeful Poliţiei Rutiere Timiş, şeful Poliţiei Recaş şi şeful Poliţiei Locale Recaş, reţinuţi

    Procurorii DNA Timişoara au decis, în noaptea de luni spre marţi, după aproximativ şapte ore de audieri, să îl reţină pentru 24 de ore pe Şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, comisar şef Marcel Crăciunescu, acesta fiind cercetat într-un dosar vizând fapte de corupţie comise în perioada 2013 – 2014, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Totodată, au primit ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore şeful Poliţiei Recaş, Marian Temu, precum şi şeful Poliţiei Locale Recaş, Doru Berzescu.

    Aceştia au fost conduşi în arestul IPJ Timiş.

    În acelaşi dosar au mai fost reţinuţi, luni seară, şeful IPJ Timiş, Sorin Muntean, şi adjunctul său, Florin Bolbos, dar şi doi ofiţeri de la Poliţia Rutieră Timiş, Cosmin Bledea şi Vasilică Gârbaci.

    De asemenea, a fost reţinut pentru 24 de ore, în acelaşi dosar, primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel.

    Toţi cei opt reţinuţi în acest dosar urmează să fie prezentaţi, marţi, în faţa judecătorilor de la Tribunalul Timiş cu propunere de arestare preventivă.

    Procurorii DNA Timişoara au mai decis să îl cerceteze sub control judiciar pe omul de afaceri Eugen Milutinovici.

    Milutinovici ar fi declarat anchetatorilor, potrivit unor surse judiciare, că a discutat cu prefectul de Timiş, Eugen Dogariu, despre situaţia unui poliţist de la Recaş care nu s-ar fi supus ordinelor superiorilor de a nu aplica amenzi pe perioada campaniei electorale. Primarul din Recaş, Teodor Pavel (PSD) le-ar fi solicitat şefilor IPJ să dea ordin subordonaţilor să nu aplice amenzi pe durata campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2014.

    Persoanele reţinute au fost audiate, luni, de către procurorii DNA, după ce, în cursul aceleiaşi zile, timp ce aproximativ zece ore, au avut loc percheziţii în Timiş şi Arad, la instituţii publice, sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, într-un dosar care ar viza infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie comise în perioada 2013 – 2014, cercetările fiind făcute pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu şi şantaj.

    Surse judiciare au declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că percheziţiile au fost făcute la IPJ Timiş, Serviciul Circulaţie Rutieră, Poliţia oraşului Recaş, Primăria Recaş şi Poliţia Locală din cadrul Primăriei Recaş, precum şi Secţia de Poliţie Autostrăzi – Biroul de Poliţie Autostrada A1 Deva – Nădlac. Percheziţii au avut loc şi la locuinţa şefului Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, din satul Ghiroda, precum şi la locuinţa părinţilor acestuia, din Timişoara.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor obţinute de MEDIAFAX, unor poliţişti din cadrul Poliţiei Recaş li s-a cerut să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu de către unii şefi care le-au interzis lucrătorilor din cadrul compartimentului rutier Recaş efectuarea de controale şi acţiuni pe linie de poliţie rutieră pe drumul comunal DC 147, drumul judeţean DJ 609E, precum şi pe străzile din localităţile aflate pe raza de competenţă a Poliţiei oraşului Recaş.

    Motivul invocat ar fi fost că primarul din Recaş, Teodor Pavel, nu doreşte să mai fie sancţionaţi cetăţenii oraşului Recaş, mai ales în perioada campaniei electorale prezidenţiale.

    În aceleaşi documente ale anchetatorilor se precizează că poliţiştii care nu se conformau acestei dispoziţii erau mutaţi în alte posturi sau le erau desfiinţate posturile, iar pentru a-şi îndeplini scopul primarul acţiona şi pe linie politică, apelând la omul de afaceri Gelu Milutinovici şi la reprezentanţi ai Prefecturii Timiş.

    De altfel, surse judiciare spun că un poliţist de la Recaş ar fi fost mutat abuziv la Poliţia Lugoj.

    Sursele citate mai spuneau că şefi din Poliţie ar fi luat mită sub formă de anvelope pentru autoturisme, pentru avansări în grad, avansările fiind făcute la 1 decembrie 2014.

    Conform surselor citate, în anchetă ar mai fi vizaţi prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, şi omul de afaceri Gelu Milutinovici, soţul directoarei DGASPC Timiş, Valentina Emilia Milutinovici, care este şi preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD Timiş.

    Contactat de corespondentul MEDIAFAX, prefectul Eugen Dogariu a spus că nu ştie nimic despre ancheta DNA, aflând din presă că se fac mai multe percheziţii la instituţii publice din Timişoara.

    În cursul după-amiezii, au fost duşi la audieri comisarul şef Claudiu Chebici, şeful Poliţiei municipiului Lugoj, şi comisarul şef Marius Rad, şeful Poliţiei Rutiere Lugoj, surse judiciare afirmând că aceştia sunt audiaţi în calitate de martori. După aproximativ două ore, Claudiu Chebici a părăsit sediul DNA, spunând că a dat declaraţii în calitate de martor, dar refuzând să facă declaraţii.

    Comisarul şef Sorin Muntean conduce Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş din octombrie 2012, fiind numit interimar printr-un ordin al ministrului Mircea Duşa. În luna martie 2013, el a fost numit pe acest post în urma unui concurs. Comisarul şef Sorin Muntean are 45 de ani şi este născut în localitatea Chişineu Criş, judeţul Arad. Lucrează de peste 20 de ani în Poliţie şi este ofiţer specialist I.

    Comisarul şef Florin Bolbos este adjunctul şefului IPJ Timiş din anul 2010, funcţia fiind obţinută în urma unui concurs. El are 41 de ani şi este din localitatea Pişchia din judeţul Timiş. Anterior, a condus serviciul Poliţiei Rutiere Timiş, iar în Poliţie lucrează din 1995.

    Marcel Crăciunescu se află la conducerea Serviciului Circulaţiei Rutiere Timiş din anul 2012, iar soţia acestuia, Gabriela Crăciunescu, este consilier judeţean PSD.

    Eugen Dogariu, în vârstă de 38 de ani, este prefect al judeţului Timiş din mai 2012, după ce în perioada august 2010 – mai 2012 a fost şeful Biroului audit şi control intern la SC Drumuri Municipale SA. El a lucrat pentru câteva luni şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, iar în perioada martie 2009 – februarie 2010 a fost subprefect.

    Eugen Dogariu este un apropiat al ministrului Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu (PSD), care a fost viceprimar al Timişoarei. În trecut, Dogariu a fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, dar şi secretar de stat în relaţia cu Parlamentul, Sindicatele şi Patronatul.

    Primarul din Recaş, Teodor Pavel, se află la primul mandat, fiind ales din partea PNL. În septembrie 2014, el a trecut de la PNL la PSD, în baza OUG care a permis migraţia aleşilor locali fără a-şi pierde mandatul.

  • Şeful de la Resurse Umane din Oficiul de Cadastru Bucureşti, reţinut pentru că a luat mită 5.000 de euro

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut joi pe Iulian Bocşe, şeful Biroului Resurse Umane şi Relaţii cu Publicul din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite. Anchetatorii urmează să ceară, vineri, Tribunalului Bucureşti, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Iulian Bocşe.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal, în stare de libertate, Dan Constantin Cuzuc, pentru dare de mită şi instigare la abuz în serviciu, şi Simona Elena Toader, pentru complicitate la dare de mită şi la instigare la abuz în serviciu, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit ordonanţei de reţinere, Iulian Bocşe a pretins de la Dan Constantin Cuzuc suma de 15.000 de euro, în schimbul favorizării Simonei Toader la un concurs de promovare organizat în septembrie 2014. Din această sumă, Iulian Bocşe a primit de la Cuzuc aproximativ 5.000 de euro.

    “Totodată, rezultă suspiciunea rezonabilă în sensul că Bocşe Iulian, şef al Biroului resurse umane şi relaţii cu publicul din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti şi membru al comisiei de concurs desemnate pentru concursul organizat în septembrie 2014 (organizat pentru ocuparea unor posturi vacante de execuţie în cadrul instituţiei menţionate), şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu cu prilejul desfăşurării concursului menţionat, pentru a obţine promovarea acestui concurs de către Toader Simona Elena”, au scris procurorii în documentul citat.

  • Şefa Serviciului resurse umane de la Primăria Sector 2, reţinută pentru că a luat mită 11.000 de euro

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au reţinut-o pentru 24 de ore pe Daniela Năstase, pentru trafic de influenţă şi vor cere joi Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acesteia pentru 30 de zile.

    Potrivit ordonanţei de reţinere, în noiembrie 2014, la propunerea unei persoane, denunţătoare în cauză, Daniela Năstase, şefa Serviciului resurse umane de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, a acceptat ca, în schimbul sumei de 11.000 de euro, să intervină pe lângă un coleg de la Serviciul spaţiu locativ, pentru ca acesta să înregistreze cinci dosare cu solicitarea de acordare a unor apartamente ANL ale unor persoane recomandate de denunţător, fără ca solicitanţii să fie prezenţi personal, aşa cum impun dispoziţiile legale. Pentru acest “serviciu”, Daniela Năstase intenţiona să ofere celuilalt funcţionar 1.000 din cei 11.000 de euro ceruţi.

    De asemenea, Daniela Năstase i-ar fi promis denunţătorului că intervine la persoane cu putere de decizie din Primăria Sectorului 2, pentru ca cererile privind acordarea de locuinţe ANL să fie fie aprobate, garantând în acest sens. 

    Daniela Năstase a fost prinsă miercuri în flagrant, în timp ce primea suma de 11.000 de euro, fiind dusă la audieri şi reţinută în noaptea de miercuri spre joi.