BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a dat detalii despre momentul în care se deschid restaurantele

    Măsurile de relaxare pentru weekend se aplică în Capitală începând de vineri, iar pentru sălile de sport probabil de marţi, dacă se va lua decizia luni în Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.

    În ce priveşte sălile de spectacol şi restaurantele, prefectul spune că se vor fi deschide parţial, cu capacitate de 30%, abia după ce rata de infectare coboară sub 3 la mie.

    Întrebat când se va întâmpla acest lucru, Alin Stoica spune: „nu am cum să fac acum nişte estimări, dar având în vedere trendul consistent scăzător, ar putea să se întâmple probabil într-o săptămână”.

    Referitor la aglomeraţia din magazine, prefectul declară că există un ghid care dacă este respectat va duce, cu siguranţă, la o scădere a aglomeraţiei.

    „Desigur, trebuie să ne aşteptăm la aglomerări, am văzut că în fiecare an în perioada sărbătorilor se produc astfel de aglomerări şi atunci şi noi avem un pic de responsabilitate să ne facem programul de cumpărături în aşa fel încât să le evităm. Există măsuri flexibile, fiecare comerciant poate să aplice diverse măsuri”, spune Stoica.

  • Grecia alocă 330 mil. euro pentru susţinerea deschiderii restaurantelor şi barurilor

    Grecia va oferi restaurantelor şi barurilor care au fost în lockdown luni întregi aproximativ 330 milioane de euro sub formă de finanţare suplimentară pentru a le ajuta să se redeschidă în săptămânile următoare, au anunţat oficialii ţării, potrivit Euractiv.

    Peste 70.000 de restaurante, baruri şi cafenele sunt închise din noiembrie.

     

  • Producătorul maghiar de carburanţi MOL se extinde în sectorul restaurantelor

    Producătorul maghiar de carburanţi MOL a anunţat că va cumpăra cele nouă restaurante de autostradă Marché de lângă benzinăriile sale din Ungaria, potrivit agenţiei de ştiri MTI. Achiziţia, care necesită aprobarea biroului concurenţei, se potriveşte cu strategia actualizată pe termen lung a MOL, care pune accent pe afacerile de servicii pentru consumatori. MOL a deschis 185 de cafenele marca Fresh Corner din 2015 ca parte a acestei strategii.

  • Închiderea restaurantelor trimite Sphera Group, care deţine şi KFC în România, pe pierdere de 2,3 mil. lei în 2020. Afaceri de 710 mil. lei

    Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat pentru 2020 o pierdere netă de 2,3 mil. lei lei (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de profitul de 64 mil. lei obţinut în 2019, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 710 mil. lei, echivalentul unei scăderi de 25,6%. „Rezultatul este cu mult peste estimările comunicate în raportul publicat în luna octombrie a anului trecut“, notează raportul financiar preliminar transmis vineri de companie.

    În T4/2020, vânzările consolidate ale grupului s-au ridicat la 208 mil. lei, în scădere cu  20% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, dar în creştere cu 5,3% comparativ cu T3/2020, performanţă care a contribuit la compensarea efectului negativ din prima jumătate mai slabă a anului, arată datele din raportul financiar preliminar al companiei. Grupul a încheiat anul 2020 cu un EBITDA normalizat de 44,1 mil. lei, o pierdere din exploatare de 1,6 mil. lei şi o pierdere netă a perioadei de 2,3 milioane lei. La nivel de rezultate individuale, în 2020, KFC România a reuşit să atingă o marjă EBITDA normalizată de 12,5%, faţă de 13,7% marja în 2019, iar Taco Bell a înregistrat o marja EBITDA de 0,75%, faţă de 1,6% marjă în 2019.

    KFC România au închis profitabil întregul an 2020, înregistrând cumulat 67,3 milioane lei în EBITDA normalizat. Pizza Hut a încheiat anul cu un EBITDA negativ. „Pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a anului, Grupul a înregistrat o creştere treptata lunara a vânzărilor pe toate cele trei pieţe de activitate. Performanta în T4/2020 s-a îmbunătăţit fata de trimestrul anterior atât în Romania, cât şi în Republica Moldova, dar a înregistrat o scădere în Italia, unde vânzările au scăzut cu 6,6 milioane lei comparativ cu T3/2020 şi 21,9 milioane lei anual.

    Vânzările în Romania au scăzut cu 26%, de la 845 milioane lei în 2019 la 625,5 milioane lei în 2020, în Italia cu 22,3%, la 76,5 milioane lei şi cu 23,4% în Republica Moldova, ajungând la 8,7 milioane lei”, notează raportul companiei. În 2020, numărul de restaurante a crescut cu 3, ajungând la 158 de restaurante la data de 31 decembrie 2020. Din cele 158 de restaurante, 138 aveau sediul în Romania, 18 în Italia şi 2 în Republica Moldova.

    În cursul anului 2020, Grupul a inaugurat 5 restaurante KFC în Romania (pe lângă relocarea unui restaurant cu sediul în Târgu Mureş), 3 restaurante KFC în Italia şi 1 restaurant Taco Bell în Romania. În acelaşi timp, 6 restaurante din Romania identificate că nefiind viabile au fost închise. Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Grupul este controlat indirect de Radu Dimofte (43,7%), Nicolae Badea (21,4%), Lucian Vlad (11,0%) şi alţi acţionari (23,9%).

  • Kiosk Touchless – care nu necesită atingerea ecranului

    După implementarea, în urmă cu trei ani, a unor dispozitive de comandă digitale, denumite kioskuri, prin care clienţii puteau plasa singuri comenzile în unităţile companiei, KFC a lansat anul acesta un nou tip de kiosk – touchless (fără atingere), care asigură nu doar o experienţă de comandă mai bună, ci este o opţiune mai sigură şi din punct de vedere sanitar.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Kioskul touchless reprezintă o noutate la nivel global pentru compania KFC şi este disponibil în testare în restaurantul KFC Olteniţei Drive-Thru. „KFC România investeşte constant la nivel de tehnologie şi, de aceea, în 2017, au fost introduse în restaurantele din România, noi sisteme de comandă, şi anume kioskuri, pentru a facilita plasarea comenzilor, dar şi pentru a creşte interacţiunea digitală cu clienţii”, spun reprezentanţii companiei. În prezent, există 36 de restaurante KFC în care sunt implementate astfel de kioskuri la care clienţii au posibilitatea de a plasa comenzi. În medie, 9 din 10 comenzi sunt realizate prin intermediul kioskurilor. Prin introducerea acestora, KFC şi-a propus să ofere consumatorilor o alternativă la experienţa de la casele de marcat cu care erau obişnuiţi. Acest proiect digital urmăreşte fluidizarea traficului în restaurante şi oferirea unei alternative tehnologice care să facă experienţa consumatorilor şi mai plăcută atunci când vin în restaurante. Anul acesta, pe fondul noii crize sanitare, KFC România a făcut un nou pas în procesul de digitalizare şi a introdus primul kiosk de comandă touchless, care nu necesită atingerea ecranului. „Este vorba, de asemenea, şi despre o adaptare conformă cu noile obiceiuri ale consumatorilor care utilizează tehnologia din ce în ce mai mult în aspectele cotidiene: smartphone, căşti wireless, plăţi contactless şi diverse gadgeturi menite să simplifice şi să ofere viteză în timp real oricărui proces. Tehnologia întâlneşte şi domeniul HoReCa, venind în întâmpinarea clienţilor cu meniuri scanate prin coduri QR, aplicaţii şi site-uri pentru comenzi online sau alte sisteme de comandă cum ar fi kioskurile, pe care KFC deja le-a implementat de 2 ani în restaurantele din România”, spun reprezentanţii companiei.

     

    Elementul de noutate:

    Acest prototip utilizează camere şi senzori de profunzime care urmăresc mişcarea mâinii deasupra ecranului şi detectează poziţia precisă a acesteia, precum şi zona indicată. Astfel se pot selecta produsele dorite cu uşurinţă, fără a interacţiona fizic cu kioskul. În plus, camerele nu reţin informaţii video despre clienţi în procesul de preluare a comenzii.

     

    Efectele inovaţiei:

    Prin intermediul kioskului touchless, consumatorii pot avea o experienţă digitală în cele mai sigure condiţii, plata cu cardul bancar fiind contactless. „Kioskurile digitale fac parte din categoria tehnologiilor care pot avea un impact pozitiv de lungă durată atât asupra domeniului HoReCa, cât şi a businessului KFC. După finalizarea perioadei de testare şi în funcţie de feedbackul primit de la clienţii care vor interacţiona cu noul dispozitiv touchless, se va analiza potenţialul extinderii acestui proiect la nivel naţional”, spun reprezentanţii businessului.

  • Două comunităţi din judeţul Braşov intră în scenariul roşu. Restaurantele şi cafenelele se închid

    Potrivit Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, măsura va intra în vigoare la miezul nopţii şi se va aplica în comunele Cristian şi Sânpetru. Împreună, cele două comune au aproximativ 10.000 de locuitori.

    Restaurantele şi cafenelele, cu excepţia celor din interiorul hotelurilor şi pensiunilor, nu mai pot primi clienţi, la fel instituţiile de spectacole, cluburile şi sălile pentru jocuri de noroc. De asemenea, sunt interzise evenimentele publice şi private şi circulaţia pe parcursul nopţii.

    Măsura va fi valabilă 14 zile.

  • Salariul mediu net pe economie a crescut cu 8,4% în decembrie 2020 versus decembrie 2019: cinci sectoare ale economiei au pierdut la salariu în pandemie

    ♦ Cea mai mare scădere de la an la an a fost cea a salariilor din industria transporturilor aeriene, de aproape 30% ♦ Următorii în topul scăderilor salariale au fost angajaţii din activităţile auxiliare pentru intermedieri financiare.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.620 de lei în decembrie 2020, în creştere cu 209 lei, circa 6,1% faţă de luna precedentă şi cu 280 de lei, circa 8,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cinci sectoare de activitate din economia locală au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2020 faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Cea mai mare scădere a fost cea a salariilor din transporturi aeriene, de circa 28%, urmată de cea din activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, de hoteluri şi restaurante, extracţia cărbunelui superior şi inferior şi de cea din salariile angajaţilor din depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport.

    Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că majorarea salariului mediu net anunţată de INS este una foarte mare, care nu ia în calcul că mulţi dintre angajaţii din economia locală au fost în şomaj tehnic, iar atunci statul plătea 75% din valoarea lunară.

  • UPDATE: Activitatea operatorilor economici care nu respectă măsurile anti-Covid va fi suspendată

    Activitatea operatorilor economici care nu respectă măsurile anti-Covid va fi suspendată pe perioadă determinată, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

    În hotărârea de miercuri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a apărut un aspect nou, a spus premierul.

    „Este o propunere pentru elaborarea unui act normativ prin care să fie instituită o măsură complementară a suspendării activităţii pe o perioadă determinată pentru operatorii economici care nu respectă măsurile de combatere a răspândirii Covid-19”, a afirmat Florin Cîţu.

    Acesta a adăugat că au fost multe discuţii în momentul în care autorităţile au relaxat condiţiile pentru anumiţi operatori economici: „Din păcate, chiar dacă unele restricţii au rămas în vigoare, vedem foarte mulţi operatori economici care nu respectă aceste restricţii. Această propunere vine exact după acestei observaţii, pentru un act normativ care să reglementeze această situaţie cu suspendarea activităţii pe perioadă determinată”.

    Întrebat dacă este vorba despre restaurantele şi cluburile care au continuat să funcţioneze, premierul a răspuns: „Bineînţeles, despre acest lucru este vorba. Am văzut că acele amenzi pe care le dăm nu mai au niciun efect pentru că nu sunt respectate regulile. Trebuie să schimbăm puţin regulile jocului şi trebuie să venim cu această modificare”.

    Întrebat dacă vor creşte şi amenzile, Cîţu a spus că amenzile nu vor fi majorate, pentru că „nu au niciun efect”.

  • Se anunţă dezastrul din turism: 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante nu se vor mai deschide niciodată

    Patronii din industria de turism şi HoReCa spun că primesc doar promisiuni, dar acestea nu sunt puse şi în practică.

    Industria turismului şi HoReCa se află într-unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani, iar multe întreprinderi din acest sector economic riscă falimentul. Circa 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante îşi vor închide definitiv pentru turişti.

    „Ce se întâmplă din punct de vedere al antreprenorilor, din 40.000 de unităţi care funcţionează în ţară, probabil aproape 15.000 nu se vor mai deschide niciodată, adică 13.000 de antreprenori nu vor mai avea afaceri care să aibă angajaţi  şi care să livreze taxe şi impozite în această ţară”, spune Daniel Mischie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat şi alte organizaţii patronale din turism pentru a face un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei.

    Cel mai afectat sector al businessului este cel de business, care se luptă cu greu să supravieţuiască având în vedere că în marile oraşe hotelurile au un grad mediu de ocupare de 20%, un nivel la care hotelierilor le este destul de dificil să menţină businessul în picioare.

    „Hotelurile din oraşe sunt cele mai afectate, acolo unde gradul mediu de ocupare nu a depăşit 20%, iar 20% deja înseamnă pierdere fără discuţie, nu are cum să ţină businessul în picioare mai departe, are nevoie de un grad de ocupare de minim 35-40%, altfel pierde mii şi zecii de mii de euro”, spune Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

    Reprezentanţii patronatelor din turismul românesc au spus în cadrul conferinţei de presă că au existat multe promisiuni din partea atuorităţilor cu privire la sprijinul pentru această industrie, dar lucrurile nu s-au concretizat încă.

    Guvernul a adoptat măsura pentru acordarea de sprijin financiar pentru companiile din domeniul turismului, adică structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de criza pandemică, vor primi sub forma unor granturi 20% din scăderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la 2019. În ordonanţa de urgenţă care reglementează această măsură de sprijin, este prevăzut faptul că întreprinderile vor primii banii abia în vara acestui an, ceea ce înseamnă că ar fi prea târziu pentru multe întreprinderi din industrie.

     

  • Eroare: Prefectura spune că restaurantele din Capitală pot rămâne deschise până la ora 23.00, nu până la 21:00 cum anunţase iniţial, dar clienţii trebuie să fie deja acasă până la acea oră

    Restaurantele din Capitală pot sta deschise până la ora 23.00, însă ultima oră din program este posibil să le găsească goale, întrucât bucureştenii care nu au un motiv întemeiat să fie în afara locuinţei pe timp de noapte trebuie să fie în casă până la acea oră.

    Prefectura Bucureşti a transmis ieri că în decizia Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) s-a strecurat „o eroare”, ceea ce înseamnă că restaurantele pot sta deschise până la ora 23.00, nu doar până la ora 21.00.

    Concomitent, interdicţia de deplasare pe timp de noapte se păstrează pentru cei care nu au o declaraţie pe proprie răspundere şi un motiv care include muncă, urgenţe medicale, medicamente, deces, acordarea de îngrijire sau tranzit.

    Contactaţi de ZF, operatorii liniei TelVerde a Institutului Naţional de Sănătate Publică au declarat că „ar fi de preferat” pentru clienţi să fie deja acasă la ora 23.00.

    „Dacă nu lucraţi la restaurant, ar fi de preferat să fiţi deja acasă la ora 23.00”, a răspuns un operator, fiind întrebat ce trebuie să facă un român care nu vrea să aibă probleme legale din cauza unei ieşiri la restaurant.

    Restricţia de deplasare pe timp de noapte a fost prelungită odată cu starea de alertă în data de 13 ianuarie, pentru 30 de zile, iar operatorii de la TelVerde cred că starea de alertă va fi prelungită, ceea ce înseamnă că şi restricţia pe timp de noapte ar putea fi prelungită.

    Interdicţia vizează intervalul orar 23.00 – 05.00. În acelaşi timp, restaurantele pot fi deschise în intervalul orar 06.00 – 23.00

    „Instituţia Prefectului – Municipiul Bucureşti informează că, în cuprinsul Hotărârii nr.2 din 22.01.2021 adoptată de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situatii de Urgenţă, s-a constatat o eroare materială în ceea ce priveşte intervalul orar în care este permisă activitatea restaurantelor şi cafenelelor, fiind înscris, în mod eronat, intervalul 06.00-21.00. În Anexa nr.3 a H.G. nr.3/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 ianuarie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, este prevăzut orarul 06.00- 23.00, ca interval în care este permisă activitatea restaurantelor şi cafenelelor”, se arată într-un comunicat al Prefecturii de marţi.