Liderii principalelor două sindicate ale ţării, Ignacio Fernandez Toxo (CCOO) şi Candido Mendez (UGT), s-au amestecat printre manifestanţi, după care au mers să transmită o scrisoare Congresului, în care cer preşedintelui său şi liderilor grupurilor parlamentare să nu voteze reforma. “Această reformă provoacă o accelerare a ritmului de distrugere a locurilor de muncă în Spania”, care se poate agrava pe viitor, a afirmat Toxo. “Trebuie să fie clar” că sindicatele “nu vor înceta să o denunţe şi să ceară să fie modificată profund”, a precizat Mendez.
Tag: reforma
-
UDMR le dă iarăşi peste mână celor de la PDL
Preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, şi vicepreşedintele Laszlo Borbely au declarat că nici legea reorganizării administrative, nici legea electorală şi nici cea a sănătăţii nu pot fi adoptate în an electoral, pentru că sunt legi-cadru a căror punere în practică revine viitoarei legislaturi.
Cât priveşte reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la votul uninominal pur, cerută de Băsescu, UDMR a propus deja propria sa variantă (respinsă de PDL), cu 389 de parlamentari şi uninominal mixt cu vot pe listă şi va cere în continuare adoptarea unei soluţii de compromis, întrucât, în opinia Uniunii, varianta Băsescu ar lăsa fără reprezentare parlamentară largi categorii de votanţi.
-
Ungureanu: Parcă reforma nu a început niciodată în Poliţie, mă voi implica personal
Prezent la bilanţul activităţii Inspectoratului General al Poliţiei Române pe 2011, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a arătat că procesul de reformă nu presupune doar concedieri şi reorganizări de organigrame, ci profesionalizare şi introducerea unor standarde de calitate în activitate. “Deseori la bilanţuri, în discursuri, amestecăm cifrele cu speranţele noastre. Cifrele uneori ascund, nu dezvăluie, şi ştiu că este confortabil să oferim parametri cantitativi, pentru că în felul acesta de multe ori dăm deoparte evaluarea calitativă. Observ în limbajul multora dintre cei care se referă la bilanţuri, mai ales în structurile ministerelor cu implicare majoră în siguranţa cetăţeanului, termeni care ameninţă să îşi piardă înţelesul: reformă, modernizare, redobândirea încrederii, recâştigarea imaginii. Ei au valoare în situaţia în care sunt susţinuţi de evidenţă. Nu pot să nu spun că ori de câte ori vorbim, de la an la an, de o nouă reformă în activitatea Poliţiei Române, încep să cred că ea nu a fost niciodată începută, că fiecare nou conducător, nou şef de departament, are o viziune proprie asupra înţelesului acestui termen şi îşi pierde legătura directă cu problemele reale, evitând să se refere la disfuncţionalităţi sau la problemele reale ale sistemului”, a spus Ungureanu.
-
Preşedintele Băsescu s-a întors din nou la popor. La poporul din 2009
Am văzut, pe rând, renunţarea la proiectul noii legi a sănătăţii şi înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconsky cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoaşterea de către preşedintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populaţiei” şi chiar lăsarea deschisă de către şeful statului a posibilităţii de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură.
Protestele populare i-au dat însă preşedintelui pe tavă şi un argument proaspăt de a-şi urma propria agendă, începând cu dorinţa sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil şi trecând prin revizuirea Constituţiei, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.
Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituţiei, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc şi alegeri prezidenţiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidenţială va fi schimbată cu una semiprezidenţială), asigurând astfel o ieşire din scenă cu fruntea sus a preşedintelui, mulţumit că-şi va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu.
-
Băsescu: Se prefigurează o criză pe termen mediu şi lung, nu mai putem miza pe investiţii străine
Lupta cu criza va fi câştigată de ţările care vor avea state flexibile, administraţii debirocratizate şi care vor fi pregătite să valorifice şansa relansării”, a afirmat Traian Băsescu. “După criză, nimic nu va mai semăna cu ce este acum. Instituţiile vor avea alt tip de relaţii cu societatea şi alt tip de funcţionare. Nu va mai fi Europa socială, unde împrumuţi bani ca să măreşti veniturile populaţiei. Ce se va întâmpla în anii următori ne arată că sunt şanse ca naţiunile s-o ducă bine acolo unde politicienii împrumută bani pentru dezvoltare, nu pentru consum. Trebuie să ne descurcăm cu resursele pe care le producem”.
În acest context în care finanţarea din alte surse şi investiţiile străine se reduc, pentru menţinerea şi creşterea locurilor de muncă este esenţială orientarea corectă a resurselor de investiţii ale bugetului, inclusiv în domeniul mineritului, “pentru că altul era preţul metalelor acum 15 ani, când s-au închis exploatările, şi altul este preţul acum”. “Dincolo de micile programe de susţinere a companiilor, a IMM-urilor, esenţa menţinerii locurilor de muncă a fost şi până acum alocarea mare de bani pentru investiţii”, a spus preşedintele.
A doua prioritate, pentru crearea de locuri de muncă, este absorbţia fondurilor europene, care să poată susţine activitatea economică, accelerarea programului de autostrăzi, dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea turismului, dezvoltarea unei industrii alimentare care să valorifice producţia agricolă în mediul rural.
În al treilea rând, dacă se va confirma intrarea în recesiune a zonei euro, atunci zona non-euro va ieşi prima din recesiune, a continuat Băsescu. Este deci necesară continuarea a ceea ce am început în ultimii ani: “parteneriatul strategic cu Turcia, dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Polonia, ţările baltice, ţările din bazinul caspic, India, China, Africa şi zona Golfului”.
“Este esenţial ca România să fie astfel pregătită pentru această criză, pentru că nu vom putea miza pe sprijinul prietenilor noştri europeni şi va trebui să facem faţă cu resursele proprii”, a spus şeful statului.
“Îndemnul meu pentru oamenii politici este la prudenţă, iar pentru români la solidaritate. Nimeni nu poate scăpa de criza individual. Ieşim toţi din criză, dar numai odată cu ţara; nu există loc în ţară unde sa fugim de criză.” Preşedintele a apreciat că România este acum mult mai bine pregătită să facă faţă crizei decât în 2009. “Avem un orizont, ştim ce avem de făcut mult mai bine, dar trebuie să fim responsabili”, a afirmat Băsescu.
-
Băsescu: “Am neglijat să comunic şi uneori am comunicat prost”
“O parte din societate are percepţia că a fost abandonată de preşedinte, iar aceasta e grav”, a spus preşedintele. “Eu pot să lupt fără probleme cu politicienii, dar niciodată cu poporul.”
“Românii trebuie să înţeleagă că îmi este extrem de clară situaţia lor. Ştiu că măsuri precum creşterea TVA, reducerea salariilor în sectorul bugetar, restructurarea sectorului bugetar, introducerea CAS la pensiile până la 750 lei i-au făcut să iasă în stradă ca urmare a traiului greu”. De aceea, “prima mea obligaţie este de a restabili legătura de încredere între mine şi acea parte a populaţiei ce şi-a pierdut încrederea în preşedinte.”
El a spus însă că nu a luat în calcul demisia, “pentru că într-o perioadă de criză, obiectivul este să treci ţara şi poporul prin criză”, precizând însă că un eventual referendum pentru a testa încrederea populaţiei în el poate fi o alternativă pe care s-o ia în considerare “la un moment dat, când va fi momentul”.
Preşedintele a promis că în perioada următoare va ieşi mai des în public şi va fi mai prezent în media, pentru a explica toate măsurile de reformă care se iau. “Nimeni să nu mizeze pe laşitatea mea în a spune ce este de spus”, a afirmat Traian Băsescu. “Voi face observaţii publice despre ce se face şi ceea ce nu se face.”
Băsescu a precizat însă că nu are nimic de schimbat în comportamentul său din cele două mandate, excepţie făcând “diminuarea acelor gafe pe care uneori le mai fac – vezi intrările pe post în disputa cu Raed Arafat”.
“Eu sunt de meserie comandant de navă şi n-am ratat niciodată destinaţia. N-o s-o ratez nici acum cu România”, a încheiat Traian Băsescu.
-
FMI critică Guvernul pentru că nu privatizează suficient de repede companiile de stat
Autorităţile au îndeplinit toate criteriile de performanţă şi ţintele indicative pentru a treia revizie a acordului, încheiată la 7 decembrie 2011, inclusiv cele pentru legislaţia de supraveghere bancară şi în domeniul companiilor de stat (recrutarea de manageri privaţi). Au fost îndeplinite doar parţial obiectivele programului privind privatizările, iar autorităţile “au dat înapoi faţă de angajamentul iniţial de a vinde pachete majoritare la companiile de distribuţie a energiei electrice rămase în portofoliul statului”.
Deteriorarea mediului economic ar putea întârzia programul de privatizare, însă perspectiva în sectorul energetic rămâne favorabilă din punctul de vedere al preţurilor, apreciază FMI. Programul prevede, pentru prima parte a lui 2012, vânzarea pachetului deţinut de stat la Oltchim, a pachetului majoritar al Cuprumin Deva şi pachete minoritare din Tarom, Poşta Română, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz, plus o a doua încercare de vânzare a 10% din Petrom. Pentru a doua parte a anului, programul prevede privatizarea unui alt grup de companii, incluzând un pachet minoritar din Nuclearelectrica şi vânzarea pachetelor majoritare ale CFR Marfă, ale tuturor companiilor de furnizare a energiei electrice şi ale producătorilor de energie.
Autorităţile trebuie să facă eforturi mai ferme pentru restructurarea companiilor de stat, “pentru că spaţiul bugetar pentru amortizarea pierderilor mari ale unora dintre acestea nu există, iar condiţiile externe ar putea limita succesul ofertelor de privatizare (în special în cazul pachetelor minoritare, unde problemele cu modul cum sunt conduse ar putea limita interesul investitorilor). Activităţile ineficiente sau care generează pierderi sunt o pierdere de resurse pe care România nu şi-o mai poate permite”, afirmă FMI, adăugând că “inclusiv dacă toate reformele din programul FMI sunt aplicate, tot va mai rămâne un sector al companiilor de stat doar parţial adaptat necesităţilor unui stat modern european”.
În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. “Controlul strict al cheltuielilor de care va fi nevoie poate pune probleme, însă pentru atingerea acestui obiectiv nu vor fi necesare schimbări majore de politici, fiind suficientă îngheţarea salariilor şi a pensiilor, coroborată cu sprijin suplimentar din partea UE pentru bugetul de investiţii”.
“Guvernul demonstrează angajament constant în raport cu măsurile convenite, însă opoziţia politică se intensifică, odată cu apropierea alegerilor din 2012”, notează experţii FMI în ultimul raport despre România, publicat marţi.
Performanţa economică s-a îmbunătăţit în trimestrul al treilea din 2011, ca efect al recoltei agricole excepţionale şi al producţiei industriale solide, iar cererea internă, construcţiile şi piaţa muncii încep să-şi revină, notează experţii Fondului. Criza din zona euro însă “va încetini puternic creşterea în trimestrele următoare”, cu o reducere a contribuţiei la PIB a exporturilor care deja se simte, iar “incertitudinea de pe pieţele internaţionale a determinat o creştere acută a primelor de risc (CDS), care se va reflecta în ratele dobânzilor, în încetinirea investiţiilor şi a consumului”. Inflaţia a scăzut considerabil şi este aşteptată să se încadreze în ţinta asumată (2-4%), iar deficitul de cont curent este aşteptat să rămână sub 5% din PIB.
Misiunea FMI soseşte marţi la Bucureşti pentru o nouă vizită de evaluare a programului cu autorităţile române, urmând ca discuţiile să se încheie la 6 februarie.
-
Boc: Ştiu că oamenii nu se încălzesc cu cifre, dar trebuie să înţeleagă că reforma era necesară
“Trăim vremuri speciale în lume, în Europa şi în România. Criza a afectat viaţa a miliarde de oameni şi nimeni nu ştie exact când se va încheia această criză sau ce forme noi va îmbrăca”, a spus Boc, arătând că în Uniunea Europeană există riscul major de revenire a recesiunii economice. El a susţinut, în plenul Parlamentului, că guvernarea pe care a preluat-o la sfârşitul anului 2008 “arăta bine pe afară, cu gardul vopsit”, dar stătea să se prăbuşească din cauza “lucrurilor ruginite”, fiind astfel obligat să adopte măsuri dure de reformă, “cu rezultate pozitive” prin care România a reuşit să obţină din nou statutul de ţară în care se poateinvesti.
-
Liderul Sanitas Covasna: În două-trei săptămâni se va reveni cu acelaşi text al legii sănătăţii
“Se va retrage două-trei săptămâni, timp în care vor sancţiona oameni care s-au revoltat împotriva proiectului, după care se va reveni cu aceeaşi lege, dar puţin cosmetizată”, a spus Neagovici.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, la Cotroceni, că a cerut public premierului retragerea proiectului legii sănătăţii, pentru că o mare parte din public şi majoritatea celor din sănătate nu vor schimbarea sistemului. Ulterior, Guvernul a anunţat că ministrul de resort, Ladislau Ritli, a retras din dezbaterea publică proiectul de lege, la solicitarea primului-ministru.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Raed Arafat, despre noua lege: Misiunea salvării de vieţi, înlocuită de competiţia comercială
Subsecretarul de stat Raed Arafat şi Comisia de Urgenţă a Ministerului Sănătăţii au analizat, la sfârşitul săptămânii, timp de 12 ore, noul proiect al Legii sănătăţii supus dezbaterii publice până în 28 ianuarie. La finalul dezbaterii a fost redactat un document cu punctul de vedere al Comisiei privind sistemul de urgenţă. Raed Arafat a precizat că una dintre concluziile specialiştilor vizează faptul că sistemul integrat de urgenţă va fi distrus prin proiectul noii Legi a sănătăţii, din care dispar noţiunile de public şi privat, conceptul de lucru în cazurile foarte grave fiind “competiţia comercială”, adică bătălia pentru bani, în locul misiunii de până acum, cea de salvare de vieţi.