BusinessMagazin

Tag: record

  • Noul “super pantof” Adidas este conceput pentru a fi purtat o singură dată – şi pentru a doborî recorduri mondiale. Cântărind numai 138 de grame, pantoful este atât de uşor încât alergătorii de elită s-au îndoit iniţial că ar putea rezista pe durata unei curse lungi

    Noul “super pantof” Adidas este conceput pentru a fi purtat o singură dată – şi pentru a doborî recorduri mondiale, scrie WSJ. 

    Cântărind 138 de grame, adică mai puţin de o treime de kilogram, pantoful este atât de uşor încât alergătorii de elită s-au îndoit iniţial că ar putea rezista pe durata unei curse lungi. Amanal Petros, un alergător german care în 2021 a stabilit recordul naţional la maratonul masculin, a râs necontrolat când l-a ţinut pentru prima dată în mână.

    Aşadar, atunci când o mână de alergători au încălţat Adizero Adios Pro Evo 1 la Maratonul Berlinului de la sfârşitul săptămânii trecute, directorii şi designerii gigantului german al adidaşilor s-au adunat într-un cort din apropierea liniei de sosire fără să ştie exact la ce să se aştepte.

    Apoi, etiopianca Tigst Assefa a doborât recordul mondial feminin cu mai mult de două minute, depăşindu-şi totodată propriul timp de la cursa de anul trecut cu aproape patru minute – marje uriaşe în alergarea de elită. Alţi cinci atleţi care au purtat pantofii au realizat, de asemenea, timpi excepţionali, printre care Petros, care şi-a doborât propriul record naţional în cursa masculină.

    “Eram încrezători că cineva ar putea alerga rapid în pantof”, a declarat Charlotte Heidmann, manager principal de produs global al Adidas, “dar doborârea recordului cu două minute este ceva ce i-a uimit pe toţi”.

    Cursa câştigătoare a lui Assefa a fost un triumf pentru Adidas în arena extrem de competitivă a tehnologiei sportive. A fost, de asemenea, un impuls binevenit pentru o companie care încă se redresează în urma colapsului costisitor al parteneriatului său Yeezy cu rapperul Kanye West, cunoscut sub numele de Ye.

    Adidas a trecut printr-o perioadă dificilă de când a pus capăt parteneriatului cu West anul trecut din cauza comentariilor antisemite ale acestuia. Colaborarea cu Yeezy a fost profitabilă şi a reprezentat aproximativ 8% din veniturile totale ale Adidas.

    Compania a declarat recent că un plan de redresare a început să dea rezultate, stimulat de decizia de a vinde stocurile rămase de la Yeezy în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari.

    Rivalul Adidas, Nike, a avut propriul său parcurs dificil, valoarea acţiunilor sale scăzând cu aproximativ 30% din luna mai. Acţiunile Nike şi-au revenit joi, după ce compania a raportat o creştere de 2% a veniturilor în comparaţie cu acelaşi trimestru al anului trecut, sugerând că societatea îşi recapătă un oarecare impuls.

    Nike a afirmat într-o declaraţie că “a fost pionierul revoluţiei moderne a tehnologiei încălţămintei de curse” şi că are mai multe prototipuri de încălţăminte testate de alergătorii săi înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris de anul viitor.

  • Furtuni puternice cu precipitaţii record au inundat numeroase străzi, case şi garaje dintr-un mare oraş european

    Furtuni puternice cu precipitaţii record au inundat numeroase străzi, case şi garaje din Mallorca. Precipitaţiile abundente au fost în special în sud-vestul insulei spaniole mediteraneene, potrivit dpa.

    În nordul capitalei Palma de Mallorca, au căzut peste 100 milimetri de ploaie în decurs de 24 de ore, între marţi şi miercuri dimineaţă, 104 milimetri la Universitatea din Baleare şi chiar 119 milimetri în Secar de la Real.

    O cantitate atât de mare de ploaie nu a mai fost înregistrată la cele două staţii de măsurare.

    Pompierii din Baleare au avut numeroase misiuni pentru a scoate apa din pivniţe şi garaje.

    Printre altele, persoane aflate în dificultate au trebuit să fie salvate din cel puţin un vehicul.

    De asemenea, un acoperiş s-a prăbuşit.

    Presa a anunţat probleme considerabile în trafic.

    Din câte se ştie, nicio persoană nu a fost rănită.

    Între timp, situaţia din Mallorca şi din celelalte insule Baleare afectate de furtuni s-a îmbunătăţit. Avertizarea de vreme severă de nivel doi (portocaliu) a fost ridicată miercuri după-amiază de către serviciul meteorologic Aemet. Cu toate acestea, o avertizare de furtună de nivel trei (galben) era încă în vigoare în nordul regiunii Catalonia din nord-estul Spaniei.

  • Încă un record pentru Bursa de la Bucureşti: Aproape toţi indicii, pe plus. Printre cele mai mari creşteri, Fondul Proprietatea (6%), TeraPlast (4%), Banca Transilvania (2,7%), Transelectrica (2,5%). Avans de 23% pe BET anul acesta

    Piaţa locală de capital a închis sesiunea de tranzacţionare de marţi, 19 septembrie cu un nou maxim istoric prin prisma indicelui de referinţă BET, ajuns la 14.323 de puncte, după un plus de 1,02%, conform datelor BVB.

    De altfel, indicele principal al Bursei de la Bucureşti se află pe un trend ascendent în ultimele două săptămâni, înregistrând opt recorduri în zece şedinţe. Luni, când pieţele externe au afişat pierderi pe fondul poziţionării investitorilor cu privire la deciziile băncii centrale americane Fed, BET a urcat cu 0,3%.

    Evoluţia benchmark-ului vine şi în contextul în care se apropie data plăţii dividendelor de 9,3 miliarde de lei ale Fondului Proprietatea, mai exact pe 29 septembrie. Unii analişti sunt de părere că o parte din dividendele istorice distribuite de emitent se vor întoarce în piaţă şi vor genera astfel o nouă serie de creşteri la BVB.

    Marţi, cele mai ridicate  evoluţii din BET au fost afişate de Fondul Proprietatea (5,8%), TeraPlast (3,9%), BVB (3,3%), Banca Transilvania (2,7%), Transelectrica (2,5%), Hidroelectrica (1,1%), Transgaz (1,1%) şi MedLife (1%).

    În afară de indicele consultativ BETAeRO, pe minus cu 0,15%, toţi ceilalţi indici de la BVB au încheiat şedinţa „pe verde”, de la 0,4% pe indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-NG la 1,8% în cazul BET-FI, unde sunt incluse societăţile de investiţii financiare şi FP.

    De asemenea, toţi indicii pieţei locale sunt pe plus anul acesta. Cele mai mici creşteri sunt afişate de BETAeRO (9,4%) şi BET-FI (9,1%). La polul opus se situează BET-TR (27,3%), unde sunt incluse dividendele atribuite investitorilor, şi BET-NG (25%). BET s-a apreciat cu 22,8% anul acesta.

    După o lichiditate de 92 de milioane de lei luni, valoarea tranzacţiilor a ajuns marţi la 66,35 milioane de lei, minus 28%.

     

  • Schimbare istorică pe piaţa muncii mondiale. Cum au ajuns zilele libere oferite de companii să fie cel mai atractiv lucru pentru angajaţi şi cât de mari sunt creşterile

    Conform celui mai recent sondaj realizat de Markets Live Pulse în rândul investitorilor, companiile care oferă timp liber nelimitat au toate şansele să-şi vadă acţiunile sărind în aer, scrie Bloomberg.

    Susţinătorii unui mediu de muncă mai flexibil spun că această politică permite angajatorilor să atragă cele mai bune talente, contribuind în acelaşi timp la reducerea costurilor asociate cu compensarea pentru concediile nefolosite.

     Acesta este motivul pentru care aproximativ 64% din cei 1.061 de respondenţi la sondajul MLIV Pulse au declarat că societăţile care oferă această opţiune vor avea rezultate mai bune decât giganţii care fac parte din indicele bursier S&P 500.

    Goldman Sachs Group Inc. a făcut valuri anul trecut, când a anunţat că va aplica această nouă idee pentru cei de la vârful companiei. Asociat adesea cu startup-urile din Silicon Valley, acest beneficiu este încă relativ rar: doar aproximativ 8% dintre companiile din SUA îl oferă, potrivit unui studiu realizat în 2023 de Society for Human Resource Management. Aproximativ 12% dintre respondenţii MLIV Pulse au declarat că firma lor are această politică.

    Opţiunea, oferită şi de companii de tehnologie precum Microsoft Corp., Adobe Inc. şi Netflix Inc. a devenit mai frecventă în rândul angajatorilor în ultimii ani, în parte pentru că evită bătăile de cap administrative şi reduce costurile.

    Adoptarea a fost accelerată de blocajele pandemice, când angajaţii nu au putut călători şi, astfel, zilele de concediu neutilizate au crescut, stimulând departamentele financiare să intre în acţiune. Politica este, de asemenea, un fel de “cuţit elveţian” pentru recrutori, care o folosesc pentru a concura pentru a atrage cele mai bune talente.

    Chiar şi aşa, este dificil de spus că implementarea politicii va duce direct la o creştere a performanţei, şi ea va prinde mai bine în industria de tehnologie.

    Chiar dacă opţiunea de nelimitat nu este norma în rândul profesioniştilor din domeniul financiar şi al investitorilor de retail la nivel global, politicile sunt destul de generoase în comparaţie cu media din sectorul privat din SUA, care este de 11 zile de concediu plătit după un an.

    Aproximativ două treimi dintre respondenţii la sondajul MLIV au declarat că firma lor le oferă mai mult de 20 de zile de concediu plătit anual. Cu toate acestea, mai puţin de 40% dintre respondenţi au declarat că şi-au luat mai mult de 20 de zile libere.

    În final această perspectivă alimentează îngrijorarea angajatorilor că angajaţii vor abuza de această politică, luându-şi concedii exagerate. Dar aceste temeri sunt probabil nefondate. Mai mult de două treimi dintre companiile care au implementat această politică au declarat că numărul de ore de concediu al personalului nu s-a schimbat. Dintre cele care au raportat o schimbare, majoritatea au spus că angajaţii şi-au luat de fapt mai puţine concedii.

     

  • Mai multe zile libere înseamnă mai mulţi bani: Companiile care oferă vacanţe nelimitate vor sparge toate recordurile pe marile burse ale lumii

    Conform celui mai recent sondaj realizat de Markets Live Pulse în rândul investitorilor, companiile care oferă timp liber nelimitat au toate şansele să-şi vadă acţiunile sărind în aer, scrie Bloomberg.

    Susţinătorii unui mediu de muncă mai flexibil spun că această politică permite angajatorilor să atragă cele mai bune talente, contribuind în acelaşi timp la reducerea costurilor asociate cu compensarea pentru concediile nefolosite.

     Acesta este motivul pentru care aproximativ 64% din cei 1.061 de respondenţi la sondajul MLIV Pulse au declarat că societăţile care oferă această opţiune vor avea rezultate mai bune decât giganţii care fac parte din indicele bursier S&P 500.

    Goldman Sachs Group Inc. a făcut valuri anul trecut, când a anunţat că va aplica această nouă idee pentru cei de la vârful companiei. Asociat adesea cu startup-urile din Silicon Valley, acest beneficiu este încă relativ rar: doar aproximativ 8% dintre companiile din SUA îl oferă, potrivit unui studiu realizat în 2023 de Society for Human Resource Management. Aproximativ 12% dintre respondenţii MLIV Pulse au declarat că firma lor are această politică.

    Opţiunea, oferită şi de companii de tehnologie precum Microsoft Corp., Adobe Inc. şi Netflix Inc. a devenit mai frecventă în rândul angajatorilor în ultimii ani, în parte pentru că evită bătăile de cap administrative şi reduce costurile.

    Adoptarea a fost accelerată de blocajele pandemice, când angajaţii nu au putut călători şi, astfel, zilele de concediu neutilizate au crescut, stimulând departamentele financiare să intre în acţiune. Politica este, de asemenea, un fel de “cuţit elveţian” pentru recrutori, care o folosesc pentru a concura pentru a atrage cele mai bune talente.

    Chiar şi aşa, este dificil de spus că implementarea politicii va duce direct la o creştere a performanţei, şi ea va prinde mai bine în industria de tehnologie.

    Chiar dacă opţiunea de nelimitat nu este norma în rândul profesioniştilor din domeniul financiar şi al investitorilor de retail la nivel global, politicile sunt destul de generoase în comparaţie cu media din sectorul privat din SUA, care este de 11 zile de concediu plătit după un an.

    Aproximativ două treimi dintre respondenţii la sondajul MLIV au declarat că firma lor le oferă mai mult de 20 de zile de concediu plătit anual. Cu toate acestea, mai puţin de 40% dintre respondenţi au declarat că şi-au luat mai mult de 20 de zile libere.

    În final această perspectivă alimentează îngrijorarea angajatorilor că angajaţii vor abuza de această politică, luându-şi concedii exagerate. Dar aceste temeri sunt probabil nefondate. Mai mult de două treimi dintre companiile care au implementat această politică au declarat că numărul de ore de concediu al personalului nu s-a schimbat. Dintre cele care au raportat o schimbare, majoritatea au spus că angajaţii şi-au luat de fapt mai puţine concedii.

     

  • Un fenomen îngrijorător care afectează toată planeta sperie pe toată lumea. Ce se întâmplă acum cu oceanele este un adevărat record

    Oceanele au atins cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată, în timp ce absorb căldura provocată de schimbările climatice, ceea ce are implicaţii grave pentru întreaga planetă, susţin specialiştii.

    Potrivit serviciului Copernicus al UE pentru schimbări climatice, temperatura medie zilnică globală de la suprafaţa mării a depăşit săptămâna aceasta un record înregistrat în 2016.

    Temperatura a ajuns la 20,96C, cu mult peste media din această perioadă a anului, potrivit BBC.

    „Supunem oceanele la mai mult stres decât am făcut-o în orice alt moment din istorie”, susţine Matt Frost de la Plymouth Marine Lab din Marea Britanie, referindu-se la modul în care poluarea şi pescuitul excesiv afectează oceanele.

    Oceanele sunt un regulator vital al climei. Ele absorb căldura, produc jumătate din oxigenul de pe Pământ şi determină fenomenele meteorologice.

    „Apa se simte ca o baie atunci când sari în ea. În acest moment se înregistrează o decolorare generalizată a coralilor la recifele de mică adâncime din Florida, iar mulţi corali au murit deja”, consideră Kathryn Lesneski, care monitorizează valul de căldură marină din Golful Mexic pentru National Oceanic and Atmospheric Administration.

    Apele mai calde au o capacitate mai mică de a absorbi dioxidul de carbon, ceea ce înseamnă că o cantitate mai mare din acest gaz care încălzeşte planeta va rămâne în atmosferă. De asemenea, apa caldă poate accelera topirea gheţarilor ceea ce duce la o creştere a nivelului mării.

    Valurile de căldură perturbă speciile marine, cum ar fi peştii şi balenele, deoarece acestea se deplasează în căutarea unor ape mai reci, perturbând lanţul trofic. Experţii avertizează că stocurile de peşte ar putea fi afectate. Unele animale de pradă, inclusiv rechinii, pot deveni agresive, deoarece sunt derutate de temperaturile mai ridicate.

  • Un club de fotbal saudit se apropie de PSG cu o ofertă record de 300 de milioane de euro pentru Mbappé

    Clubul de fotbal saudit Al Hilal a făcut o ofertă de 300 de milioane de euro pentru a-l cumpăra pe Kylian Mbappé de la Paris Saint-Germain, o ofertă record pentru atacantul francez, care se află în conflict cu clubul din cauza contractului său, conform Financial Times.

    Al Hilal, care este deţinut de fondul suveran de investiţii al Arabiei Saudite, a făcut oferta într-o scrisoare trimisă celor de la PSG pe 22 iulie şi a cerut să intre în discuţii cu Mbappé, potrivit unei persoane care are cunoştinţă directă despre această abordare. O altă persoană informată despre acest subiect a declarat că oferta a fost preliminară.

    Această oportunitate a apărut pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre PSG şi jucătorul său vedetă. Clubul francez, deţinut din 2011 de Qatar Sports Investments, finanţat de stat, caută să încaseze o sumă mare de transfer înainte ca contractul său să expire anul viitor, potrivit unei persoane apropiate de PSG. Mbappé a dat de înţeles că este dispus să aştepte ca contractul său să se încheie, ceea ce i-ar refuza lui PSG posibilitatea de a negocia o astfel de sumă.

    PSG l-a cumpărat pe Mbappé de la AS Monaco pentru 180 milioane de euro în 2018, la un an după ce l-a achiziţionat pe atacantul brazilian Neymar de la FC Barcelona pentru 222 milioane de euro, până în prezent cele mai mari două transferuri din istoria fotbalului. Fotbalistul francez în vârstă de 24 de ani, care a crescut într-o suburbie la nord-est de Paris, este unul dintre cei mai valoroşi jucători, marcând un hat-trick în finala Cupei Mondiale din Qatar împotriva Argentinei, anul trecut.

    Interesul pentru jucătorul francez evidenţiază ambiţiile Riadului în domeniul sportului, de la fotbal şi golf la sporturi cu motor. Cu toate acestea, se aşteaptă ca Mbappé să stârnească interesul cluburilor europene de top, inclusiv al celor din Premier League.

    Vara trecută, el a refuzat oportunitatea de a se alătura echipei Real Madrid şi a decis să rămână în ţara sa natală. PSG îl suspectează că are un acord de principiu pentru a se alătura clubului spaniol odată ce îi expiră contractul, potrivit unei persoane apropiate clubului parizian. Scăpând viitorul său club de obligaţia de a plăti o taxă către PSG, Mbappé ar putea fi în măsură să negocieze un contract mai profitabil pentru el însuşi.

    Arabia Saudită se foloseşte de sport pentru a-şi construi profilul pe scena mondială şi pentru a se impune ca un centru turistic. Pe plan intern, strategia face parte dintr-o serie de reforme economice şi sociale conduse de prinţul moştenitor Mohammed bin Salman. Sub preşedinţia liderului saudit, Fondul de investiţii publice a preluat luna trecută echipele rivale celor de la Al Hilal din Saudi Pro League, Al Ittihad, Al Ahli şi Al Nassr.

    Cluburile saudite au achiziţionat mai mulţi fotbalişti vedetă de când Al Nassr a încheiat un acord cu Cristiano Ronaldo în decembrie. Al Ittihad a obţinut transferurile vedetelor franceze N’Golo Kanté şi Karim Benzema. Brazilianul Roberto Firmino a părăsit Liverpool pentru Al Ahli, iar jucătorul portughez Rúben Neves a părăsit echipa din Premier League Wolverhampton Wanderers pentru Al Hilal.

     

  • Prăbuşire record de 23% pentru acţiunile unei companii cu afaceri şi în România. Care au fost cauzele acestui dezastru

    Acţiunile Electrolux s-au prăbuşit după ce producătorul suedez de electrocasnice a raportat o pierdere neaşteptată în al doilea trimestru din 2023 şi a afirmat că intenţionează să vândă active în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. Potrivit agenţiei americane de ştiri Bloomberg, acţiunile Electrolux au scăzut cu 23% în şedinţa de tranzacţionare de la Stockholm de joi, declin istoric.

    Vineri la ora redactării acestei ştiri acţiunile Electrolux au minus 3%. Compania are 3,3 mld. dolari capitalizare. În România, subsidiara locală a suedezilor, a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de aproximativ 883,9 mil. lei (179,2 mil. euro), în scădere cu 18% faţă de 2021, când compania a avut afaceri de 1,080 mld. lei (219,5 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Electrolux a realizat în 2022 un profit net de 12,7 mil. lei (aproximativ 2,6 mil. euro), mai mic cu 40,7% faţă de 2021, când a înregistrat un câştig net de circa 21,5 mil. lei (4,4 mil. euro), conform datelor publice.

    În T2/2023, pierderea operaţională a grupului s-a ridicat la 124 milioane de coroane (12,1 milioane de dolari), a anunţat joi compania, comparativ cu profitul de 669,8 milioane de coroane aşteptat de analişti. Perspectivele de piaţă pentru toate regiunile Electrolux din întreaga lume sunt acum negative pentru acest an, a precizat compania.

    “Comunicatul Electrolux din trimestrul al doilea descrie o imagine dezastruoasă pentru restul anului 2023, deoarece cererea s-a înrăutăţit, în loc să se stabilizeze”, a scris analistul Iwona Hovenko de la Bloomberg Intelligence. “Acest lucru ar putea necesita mai multe reduceri de preţuri promoţionale în a doua jumătate, ceea ce ar putea afecta profitul, mai ales pe fondul vânturilor frontale continue ale costurilor”.

    Vânzările de active planificate vor include facilităţi de producţie din Egipt, care produc aparate electrocasnice marca Zanussi, şi fabrici care produc încălzitoare de apă în Egipt şi Africa de Sud, precum şi proprietăţi imobiliare non-strategice, a precizat compania. Aceasta intenţionează să se concentreze pe fabricarea de electrocasnice în segmentele mediu şi premium, în principal sub mărcile Electrolux, AEG şi Frigidaire.

    “Acest lucru ne va permite să ne concentrăm şi mai mult asupra strategiei noastre principale, oferindu-ne în acelaşi timp resurse pentru a ne simplifica operaţiunile”, a spus directorul general Jonas Samuelson, într-o intervenţie telefonică.

    În 2023 acţiunile Electrolux au minus 18%.

  • Record după record: Marţi a fost cea mai călduroasă zi din lume, depăşind precedentul maxim de luni

    Recordurile mondiale de temperatură au fost doborâte pentru a doua zi consecutiv.

    Experţii au lansat un avertisment că cele mai călduroase zile din acest an sunt încă pe cale să vină – şi, odată cu ele, cele mai călduroase zile înregistrate vreodată.

    În Africa de Nord s-au înregistrat temperaturi de aproape 50C, iar în Orientul Mijlociu mii de oameni au îndurat o căldură neobişnuit de caniculară în timp ce făceau pelerinajul religios hajj în Arabia Saudită.

    Recordurile mondiale de temperatură au fost doborâte pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor, în timp ce experţii au lansat un avertisment că cele mai călduroase zile din acest an sunt încă pe cale să vină – şi, odată cu ele, cele mai călduroase zile înregistrate vreodată, scrie The Gurdian.

    Temperatura medie a aerului la nivel global a fost de 17,18°C marţi, potrivit datelor colectate de Centrele Naţionale de Prognoză a Mediului (NCEP) din SUA, depăşind recordul de 17,01°C atins luni.

    Până la începutul acestei săptămâni, cea mai călduroasă zi înregistrată a fost în 2016, în timpul ultimului eveniment meteorologic global El Niño, când temperatura medie globală a atins 16,92C.

    Marţi, Organizaţia Meteorologică Mondială, organismul meteo al ONU, a confirmat că El Niño a revenit. Experţii au prezis că, în combinaţie cu căldura crescută cauzată de încălzirea globală antropogenă, va duce la noi recorduri de temperatură.

  • BREAKING: Marea Neagră descătuşează Petrom: Compania atinge maximul istoric la Bursa de Valori Bucureşti cu o capitalizare de 32,5 mld. lei şi doboară un record în picioare de 17 ani. Performanţa, în ziua în care a fost anunţat preţul listării Hidroelectrica

    Petrom (SNP), cea mai mare companie listată acum la Bursa de Valori Bucureşti, a doborât la debutul şedinţei din 5 iulie 2023 un record care era în picioare din 29 decembrie 2006: o evaluare istorică din partea investitorilor.

    Astfel în primele 20 de minute ale şedinţei de miercuri Petrom este evaluată de investitori la 32,5 miliarde de lei, faţă de precedentul record de 32,3 mld. lei de acum 17 ani. Doar în 2023 acţiunile SNP au urcat cu 24%.

    “OMV Petrom vine după un an foarte bun, cu profituri istorice şi după cum ştim din comunicările anterioare ale companiei, cu un dividend special planificat pentru acest semestru. Totodată, compania şi-a menţinut destul de bine rezultatele financiare şi în acest an, iar cotaţia petrolului pare să rămână în intervalul acesta de 70-80 dolari/baril, ceea ce permite în continuare o profitabilitate ridicată”, spune Radu Cojoc, broker la Goldring.

    În primele 20 de minute ale şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 5 iulie 2023, Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, are o evaluare bursieră de 32,5 miliarde de lei în contextul aprecierii preţului cu 1,26%. Spre comparaţie indicele BET creşte cu 0,2%. Acţiunile SNP se tranzacţionează la 0,52 lei, arată datele agregate de ZF.

    Miercuri a fost anunţat preţul pentru vânzare Hidroelectrica, de 104 lei pe acţiune, dar şi alocarea, de 32 de acţiuni primite pentru 100 subscrise de un investitor. Analiştii consideră că restul banilor se vor întoarce în mare parte tot pe bursă ceea ce va alimenta creşteri bursiere.

    Maximul istoric atins de Petrom, ca evaluare bursieră, a fost de 32,3 miliarde de lei în iarna lui 2006 atunci când acţiunile se tranzacţionau la 0,63 lei pe unitate. Însă Petrom a avut de atunci încoace o majorare de capital social care s-a reflectat asupra preţului acţiunii şi de ce aceea o comparaţie corectă pentru evaluarea de acum şi cea de atunci este cea aferentă capitalizării de piaţă. Minimul istoric a fost pe 28 iunie 2002, respective 3,3 mld. lei.

    “Trebuie să amintim şi de proiectul Neptun Deep, care a fost aprobat şi ar putea livra începând cu 2027, fiind un proiect important ,care va face România cel mai mare producător de gaze naturale din Europa”, spune Radu Cojoc.

    Lansat în 2008, alături de colosul american ExxonMobil, între timp retras din ecuaţie, abia pe 21 iunie 2023, la o distanţă de 15 ani, decizia finală de investiţii pentru perimetrul Neptun Deep a fost anunţată de cei doi parteneri ai proiectului, OMV Petrom, controlat în proporţie de 51% de statul austriac, şi Romgaz, deţinut de statul român.

    Decizia reprezintă un moment istoric pentru industria de petrol şi gaze a României, ramură cu o tradiţie de peste 100 de ani. Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul offshore Neptun Deep a fost înaintat spre confirmare Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi este în acest moment confidenţial.

    Astfel, anul 2027 ar putea marca intrarea primelor molecule de gaz din zona de mare adâncime a Mării Negre în sistemul naţional de transport după ce OMV Petrom şi Romgaz au anunţat decizia istorică de a începe dezvoltarea perimetrului Neptun Deep.

    Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, rezervele recuperabile sunt de 100 miliarde de metri cubi, echivalentul consumului intern pe 10 ani, costurile de producţie sunt de peste patru ori mai mici faţă de cele de pe uscat, iar valoarea gazului azi este de peste 50 de miliarde de dolari. Producţia se împarte în mod egal între OMV Petrom (Austria) şi Romgaz (statul român). Dacă investiţiile merg bine, România va fi în 2027 cel mai mare producător de gaze al UE.

    OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României.

    Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile. Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic. Compania a menţionat că, în total, a plătit anul trecut taxe de circa 20 mld. lei către statul român, inclusiv dividende, adică dublu faţă de profitul net.​