BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • După ce a lăsat inflaţia să zburde liber şi să crească mai bine de un an, BCE încearcă să-i pună piedică prin cea mai mare creştere de dobânzi din istorie. A decis astfel că scumpirile sunt mai periculoase decât recesiunea

    Rezerva Federală americană şi Banca Angliei au făcut clar că frânarea inflaţiei este mai im­portantă decât scăderea eco­nomică şi de aceea au ales să majoreze agresiv dobânzile. Pentru BCE, în orice parte ar înclina, sacrifică ceva. Banca cen­trală a zonei euro, uniunea monetară cu 19 state a UE, trebuie să aleagă răul cel mai mic.

    Ieri, a decis că răul cel mai mare este inflaţia, pe care a atacat-o cu cea mai mare creştere de dobânzi din istoria sa. O problemă ar fi că s-ar putea să fi acţionat prea târziu. Efectul creşterilor de dobânzi se va vedea abia peste multe-multe luni.

    Pe de o parte, Germania face paşi mari spre recesiune, iar Franţa îi calcă pe urme, deşi mai lent. Pe de alta, Italia a ajuns ne­fe­ricita campioană a zonei euro la creşterea costurilor de finanţare ale guvernului, şi aşa unul dintre cele mai supraîndatorate din UE.

    Cele mai mari economii europene se blochează, iar cea mai vulnerabilă riscă să se sufoce, din nou, în datorii. Peste toate acestea se suprapune o inflaţie record care a scăpat de sub control, care erodează puterea de cum­părare a consumatorului, demoralizează, des­cu­rajează cheltuielile şi care poate fi frânată doar prin creşterea costurilor creditului, adică a dobânzilor.

    În zona euro, acest lucru îl poate face Banca Centrală Europeană. Însă dacă dobânzile sunt prea mari, creditarea este descura­jată, iar creşterea economică blocată. Italia este o ţară cu o economie care recupereză greu ce a pierdut în criză şi are nevoie mai ales de do­bânzi mici.

    De asemenea, Italia are ne­voie de protecţie externă de­oarece pe plan intern este predispu­să la crize politice. Dacă dobânzile sunt prea mici, inflaţia explodează, euro se de­preciază, producând şi mai multă inflaţie, de care germanii au frica în ADN. BCE, dacă nu găseşte o cale de mijloc, trebuie să sacrifice pe cineva, mai ales că în luarea deciziilor de politică monetară nu este chiar liberă.

    Rezerva Federală americană, cea mai influentă din lume pentru că este stăpâna dolarului, dă tonul prin majorări puternice ale dobânzilor. De asemenea, banca centrală a zonei euro a căzut în capcana inflaţie, asi­gurând mult timp că aceasta va fi temporară şi întârziind cu intervenţiile decisive.

    Instituţia şi-a justificat lipsa de acţiune prin faptul că toate modelele de in­flaţie pe care le-a folosit arătau că aceasta va da înapoi. De aceea, de de­cizia de politică mone­tară de ieri şi de cele care urmează depinde chiar cre­dibilitatea ei. Iar în aceste condiţii, pie­ţele şi econo­miştii anti­cipau ieri că BCE va efec­tua cea mai mare ma­jorare de dobândă din istoria sa, de 0,75 de puncte de bază.

    Înainte de decizie şi în aş­tep­tarea acestui salt, până şi euro s-a oprit din de­preciere, iar costurile de finanţare ale Italiei au scăzut. Vulturii din boardul băncii cen­trale, adică adepţii înăspririi politicii mo­ne­tare, au menţionat ideea unei astfel de creşteri la sfârşitul lunii trecute, deşi de atunci au apărut date statistice care arată că starea de sănătate a economiilor s-a agravat. Preşedinta BCE Christine Lagarde le-a dat ieri câştig de cauză şi a acceptat creşterea dobânzilor cu 0,75 de puncte procentuale, un salt pe măsură inflaţiei de peste 9%.

    Majorarea se adaugă cele de 0,50 puncte procentuale din iulie şi duce astfel dobânda de politică monetară din zona euro, cea pentru operaţiunile de refinanţare, la 1,25%.

    De altfel, banca a ridicat cu aceeaşi măsură toate dobânzile sale principale, inclusiv pe cea la depozite. BCE a păşit, astfel, rapid şi departe de teritoriul negativ în care a stat cu indicatorul pentru depozite din 2014 pentru a stimula creşterea economică, dar şi inflaţia.

    Dobânzile negative la depozite forţează lumea să cheltuiească, şi băncile să crediteze. Vremurile s-au schimbat de atunci. Este tot criză, dar una datorată unor întreruperi fără precedent pe lanţurile de aprovizionare globale şi unui război economic şi al costului vieţii între un Occident care caută să ajute Ucraina şi Rusia, statul agresor. Rusia foloseşte ca armă în acest război gazele naturale, de care o bună parte din industria germană este dependentă, întrerupând exporturile. Preţul energiei şi al altor materii prime creşte, producând o inflaţie fără precedent în istoria zonei euro şi forţând şi alte sectoare să-şi reducă activitatea. Restrângerea producţiei ar putea veni şi ca urmare a unor posibile etape la iarnă de raţionalizare a energiei. În special industria metalelor neferoase, mare consumatoare de energie, se simte ameninţată de costurile prea mari cu electricitatea. Alegând să lupte cu inflaţia, BCE se asigură că dacă urmează falimente şi disponibilizări, măcar presiunea preţurilor să nu mai fie atât de mare pe cei rămaşi fără loc de muncă sau pe afacerile forţate să-şi diminueze activitatea.

     

  • Banca Centrală Europeană este pe cale de a majora ratele dobânzilor cu 0.75 puncte pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record

    Banca Centrală Europeană se află în pragul unei creşteri de 0.75 puncte a ratelor dobânzilor pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record, chiar dacă riscul unei recesiuni în zona euro continuă să crească, a raportat Bloomberg.

    Decizia fără precedent de înăsprire monetară, care ar ridica rata depozitelor la 0,75% de la 0%, este prezisă de majoritatea economiştilor chestionaţi de Bloomberg, inclusiv de analiştii Wall Street Goldman Sachs, Bank of America şi JPMorgan Chase.

    Peste 40 de bănci centrale au crescut costurile îndatorării cu cel puţin 0.75 puncte în acest an – Analiştii se întreabă dacă BCE va urma trendul înăspririlor monetare cu aceeaşi stricteţe.

    Pariurile investitorilor înclină către o creşte de 75 de puncte de bază, deşi deocamndată nimic nu este decis la nivel oficial. Unii analişti au bătut în retragere în ultimele zile, deoarece datele economice pesimiste au înteţit teama de recesiune. Vocile care se îngrijorează de perspectivele înăspririi monetare susţin o creştere mai modestă de jumătate de punct.

    O înrăutăţire a situaţiei ar face ca BCE să se alăture celor peste 40 de bănci centrale – inclusiv Rezervei Federale – care au efectuat creşteri uriaşe pentru a reduce inflaţia violentă. Printr-o astfel de strategie, BCE ar putea să stimuleze euro, aflat într-o continuă scădere, şi să trimită un mesaj puternic criticilor care susţin că factorii de decizie politică au fost prea lenţi pentru a acţiona în contextul ostilităţilor economice din prezent.

    Perspectiva unei creşteri de 0.75 puncte a ratei dobânzii a luat naştere la sfârşitul lunii trecute din cauza reprezentanţilor Consiliului guvernamental care au participat la retragerea anuală a Fed din Jackson Hole. Chiar şi unii dintre colegii lor mai precauţi au îndemnat la o acţiune în forţă a BCE.

    Preţurile au crescut cu 9,1% faţă de august 2021 — de aproape cinci ori ţinta de 2% a BCE pe termen mediu — în timp ce o măsură care exclude alimentele şi energia a atins, de asemenea, un maxim istoric. Consumatorii chestionaţi de BCE prevăd o inflaţie de 5% în următoarele 12 luni şi 3% peste trei ani.

    Situaţia euro nu a ajutat deloc. Scăderea monedei sub dolarul american a înăsprit costul importurilor, în special al mărfurilor cu preţul în dolari. Orice creştere mai mică de trei sferturi de punct riscă generarea unei slăbiciuni suplimentare, potrivit lui Anatoli Annenkov, analist la Societe Generale.

    Reprezentanţii BCE se vor confrunta cu opoziţia economistului şef Philip Lane, care a propus o „serie calibrată în mai multe etape, în schimbul unor creşteri mai mari şi mai rare”.

    Există şi semne ale unui disconfort politic. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a avertizat săptămâna aceasta că înăsprirea monetară „trebuie să fie compatibilă cu o cale de redresare economică eficientă”.

  • Moody’s: întreruperea completă a gazului rusesc va duce probabil la o recesiune severă

    Agenţia de rating de credit Moody’s a avertizat că o întrerupere completă a gazului rusesc va duce probabil la o recesiune severă în Europa şi la o nouă creştere a inflaţiei deja ridicate.

    Agenţia a mai anunţat că cele mai expuse companii sunt cele din sectoarele care folosesc numeroasă energie, precum cum cel chimic, cel auto şi cel al producţiei.

    Moody’s a adăugat că toate companii de utilităţi europene se vor număra, de asemenea, printre cele mai expuse entităţi.

  • Se stinge lumina în Europa: Dacă Vladimir Putin va continua să strângă şi mai tare robinetul de gaz continentul va fi aruncat în haos. Raţionalizarea şi penele masive de curent ar putea deveni o realitate, în timp ce o recesiune de coşmar face paşi tot mai mari către continent

    Europa se confruntă cu pericolul unor pene de curent uriaşe şi cu o recesiune severă, dacă Rusia va reduce şi mai mult livrările de gaze către continent. De asemenea, raţionalizarea energiei s-a transformat rapid de la un scenariu de coşmar la o posibilitate imediată, scrie Bloomberg.

    Nord Stream, principalul gazoduct care transportă gazele ruseşti către Europa, a fost închis miercuri, fluxurile de gaze urmând să fie blocate pentru trei zile. Acest eveniment a provocat îngrijorare puternică în rândul europenilor, care cred că Moscova caută scuze pentru a închide de tot robinetul de gaze.

    Recent, Gazprom a oprit toate livrările de gaz către gigantul energetic francez Engie, invocând un dezacord între cele două companii privind plata gazelor.

    „Aşa cum ne aşteptam, Rusia foloseşte gazul pe post de armă. Avem toate mijloacele pentru a face faţă acestei crize şi pentru a trece peste iarnă”, a declarat Agnes Pannier-Runacher, ministrul Energiei din Franţa.

    Cel mai negru scenariu pentru Europa presupune sistarea completă a livrărilor de gaze în regiune, combinată cu venirea valurilor de frig mai devreme decât se aşteaptă meteorologii. În lipsa unor surse energetice alternative, nevoia de încălzire ar arunca preţurile pentru energie în aer, ceea ce ar aduce oamenii în stradă şi ar testa hotărârea Europei privind ajutorarea Ucrainei.

    Gazprom a invocat necesitatea unor lucrări de mentenaţă privind anumite secţiuni ale gazoductului Nord Stream.

    Acesta este cel mai recent episod de acest gen, compania rusească folosind aceeaşi motivaţie în trecut pentru sistarea temporară a livrărilor, care a fost urmată de reducerea lor.

    Kremlinul arată cu degetul către Europa pentru toate problemele şi susţine că sancţiunile europene sunt singurele care stau în calea normalizării volumului de livrare al gazelor.

    Epicentrul dezastrului energetic se află în Germania, acolo fiind locul prin care Nord Stream se conectează la reţeaua europeană de gaz. În ciuda acestei crize şi a depedenţei germane de gazul rusesc, politicienii susţin că ţara este pregătită pentru a face faţă acestui blocaj.

    „Depoziteloe noastre sunt pline în proporţie de 85% şi avem posibilitatea să stocăm gaz şi în timpul iernii” a declarat Klaus Mueller, preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor.

    Cea mai mare economie a Europei trebuie să-şi reducă consumul de gaz cu cel puţin 20% şi să îşi asigure rezerve suplimentare, pentru a trece cu bine iarna.

    Depozitele de gaz germane se umplu rapid, dar chiar şi dacă ţara atinge ţinta de 95% privind acumularea, ţara ar putea oferi mai puţin de trei luni de încălzire, în scenariul în care Rusia opreşte definitiv livrările de gaz.

    Commerzbank, a doua cea mai mare bancă din ţară, a avertizat că dacă Rusia închide de tot robinetul, Germania va fi lovită în plin de o recesiune severă, a cărei unde de şoc s-ar extinde în final pe tot continentul.

  • Încrederea în zona euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 19 luni. Recesiunea pare o realitate din ce în ce mai greu de evitat

    Încrederea economică în zona euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimiul an şi jumătate, deoarece inflaţia bate record după record, iar livrările limitate de energie împing regiunea mai aproape de o recesiune, a raportat Bloomberg.

    Indicatorul economic al Comisiei Europeane a scăzut la 97,6 în august faţă de 99 în luna precedentă, au arătat datele de marţi. Analistii chestionati de Bloomberg se asteptau la o scadere la 98.

    Scăderea încrederii economice se simte şi în industrie şi servicii, deoarece penuria de energie pune în pericol producţia, creşte preţurile şi reduce cererea. În timp ce sentimentul consumatorilor a revenit în mod neaşteptat în august de la un minim record, gospodăriile sunt mai pesimiste cu privire la viitor decât au fost în timpul pandemiei.

    Având în vedere că activitatea din sectorul privat a scăzut pentru a doua lună la rând, unii analişti spun că regiunea este deja în recesiune. Declinul este determinat în mare parte de industria prelucrătoare, care este cea mai expusă scăderii livrărilor de gaze naturale din Rusia. Germania, cea mai mare economie a Europei, este deosebit de afectată.

    Criza energetică stimulează inflaţia în continuare. Se aşteaptă ca datele din zona euro, care urmează să fie anunţate miercuri, să reflecte încă un record istoric al creşterii preţurilor în luna august.

    Acest lucru a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor cu încă jumătate de punct la reuniunea de săptămâna viitoare, unii oficiali susţinând o creştere şi mai abruptă.

  • Încrederea investitorilor în moneda europeană scade pe măsură ce criza energetică se accentuează pe continent. Euro a coborât deja cu 15% în ultimul an

    Încrederea investitorilor în euro a atins cel mai mic nivel de când pandemia a lovit Europa în urmă cu mai bine de doi ani, din cauza creşterii riscului unei recesiuni generate de preţurile record la energie, scrie Financial Times.

    Creşterea pariurilor faţă de scăderea euro reflectă, de asemenea, optimismul asupra dolarului american, care a fost stimulat de semnalele Rezervei Federale a SUA – întărite vineri de preşedintele său Jay Powell –  privitoare la continuarea majorării ratelor dobânzilor pentru a face faţă inflaţiei crescânde.

    Pe lângă ameninţarea recesiunii, Europa se confruntă şi cu creşterea bruscă a preţurilor. La reuniunea anuală a bancherilor centrali de la Jackson Hole din acest weekend, Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, şi François Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale franceze, au avertizat că politica monetară va trebui să rămână strictă pentru o perioadă lungă de timp în Europa.

    Euro a scăzut deja cu 15%, coborând sub valoarea dolarului în ultimul an. Săptămâna trecută, a atins cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, deoarece preţurile angro la gaze şi electricitate au crescut la maxime istorice în Europa, din cauza temerilor că Rusia va limita aprovizionarea cu energie.

    „Euro în acest moment este pur şi simplu o funcţie a şocului energetic european”, a declarat Mark McCormick, şeful global al strategiei valutare la TD Securities. „Cel mai important factor pentru următoarele două săptămâni implică ceea ce se întâmplă cu Nord Stream 1 [conducta din Rusia] şi creşterea preţurilor la gaz.”

    Creşterea preţurilor la gazele naturale i-a determinat pe investitori să reevalueze cât de mult ar putea persista inflaţia ridicată şi cât de puternic ar putea afecta economia zonei euro, deoarece sectoare importane, de la producţia de îngrăşăminte, până la fabricarea sticlei, avertizează că preţurile ridicate ale gazului limitează producţia.

    David Adams, şeful strategiei G10 FX la Morgan Stanley, a declarat că pariurile privitoare de scăderea euro reflectă, de asemenea, rolul dolarului ca „un port sigur într-o furtună violentă”, precum şi faptul că Statele Unite nu sunt la fel de expuse crizei gazului.

    Scăderea euro alimentează inflaţia, crescând preţul importurilor, inclusiv al energiei. Economiştii se aşteaptă ca preţurile de consum din zona euro să fi crescut cu o rată record de 9% până în luna august.

    Unii factori de decizie BCE au propus să accelereze ritmul creşterii ratelor pentru a controla inflaţia, spunând că ar trebui să ia în considerare o creştere de 0,75 puncte procentuale la reuniunea din 8 septembrie, în timp ce alţi oficiali susţin că va fi necesar un „sacrificiu” mai mare decât în ​​timpul episoadelor anterioare de înăsprire a politicii monetare.

    Un risc pentru investitorii care pariază împotriva euro este că „fluxul de bani” de lungă durată din Europa destinat investiţiilor în SUA şi în alte regiuni s-ar putea inversa în următoarele şase până la 12 luni, pe măsură ce BCE creşte ratele, făcând obligaţiunile din zona euro mai atractive.

    Cu toate acestea, Jane Foley, şeful Strategiei valutare la Rabobank, a declarat că „opiniile investitorilor cu privire la euro devin din ce în ce mai asemănătoare cu cele ale pieţei pentru lire sterline”, deoarece comercianţii privesc dincolo de creşterile aşteptate ale ratelor dobânzilor şi se concentrează în schimb pe perspectivele sumbre pentru zona euro şi Marea Britanie.

  • Euro, încotro? Tot mai în jos probabil, pentru că BCE are mâinile legate de riscul de recesiune. Aceasta înseamnă inflaţie şi mai mare în Europa şi pericole pentru cei care exportă în zona euro

    Niciodată în ultimii ani simpo­zio­nul de politică economică de la Jackson Hole, SUA, găzduit de banca centrală americană, n-a avut efecte mai palpabile asupra economiei europene ca acum. Dis­cursul pe care-l va ţine acolo preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powel, poate îm­pinge şi mai în jos moneda euro, ajunsă sub pragul de paritate cu dolarul. Aşteptările sunt ca aşa să se întâmple şi se văd în cursul valutar.

    Războiul valutar global inversat din prezent, fie că este intenţionat sau nu, se poartă şi prin mesaje şi date economice. Dolarul se întăreşte pe măsură ce Fed, sub conducerea lui Powel, acţionează tot mai hotărât cu majorări de dobândă agresive pentru a domoli inflaţia record.

    Euro slăbeşte deoarece Banca Centrală Europeană a acţionat întârziat, iar datele care vin din zona euro arată înrăutăţirea crizei economice. Powel va vorbi la Jackson Hole vineri, în faţa elitei finanţelor mondiale, iar multă lume se aşteaptă ca el să-şi menţină tonul agresiv la adresa inflaţiei.

    Colegul său Neel Kashkari, preşedintele Minneapolis Fed, a spus că cea mai mare frică a sa este că persistenţa presiunilor de preţ, adică a forţelor care hrănesc inflaţia, este sub­estimată. Aceasta înseamnă că Fed, cel mai probabil, îşi va continua războiul cu scumpirile.

    BCE a subestimat com­plet şi grav aceste forţe. Euro slăbeşte, in­flaţia creşte, iar econo­miile mari europene se îndreaptă spre recesiu­ne. Nici chiar o majorare enormă a dobânzii de politică monetară nu va mai putea îndrepta cursul monedei unice europene, după cum scrie Bloomberg.

    În vremuri normale, euro mai slab ar fi adus bucurie companiilor exporta­toare deoarece le-ar fi făcut produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale.

    De altfel, fir­mele europene, în special cele germane, s-au rugat ani de zile pentru de­precierea euro. La începutul anului 2020, după o lungă perioadă de revenire din criza financiară globală şi când se lăsa din nou ne­gura peste economia mondială, moneda unică sărea în sus cu peste 10% faţă de dolar în nici trei luni. Până atunci se vorbea de o mare încetinire economică globală sincronizată.

    Zona euro părea însă puternică, iar investitorii lăudau planul european comun de stimulare econo­mică în vremuri de pande­mie. Euro era considerat monedă-refugiu, aşa cum este dolarul în pre­zent. Teama era că a­precierea puternică va frâna creşterea econo­mică. Dar acum, de­pre­cierea vine în cel mai rău moment posibil. Prea puţini o mai vor.

    Euro a scăzut cu peste 12% faţă de dolar anul acesta şi a alunecat sub pragul parităţii cu mo­neda americană pentru prima dată în ultimele două decenii. Declinul face să creas­că preţurile importurilor, care se adaugă pre­ţurilor record ale energiei şi inflaţiei gene­ralizate scăpate de sub control. În aceste con­diţii, marjele de profit sunt în pericol.

    Firmele germane au avertizat că se con­fruntă cu „presiuni puternice ale costurilor“. Cererea de consum este şi ea sub presiune din cauza inflaţiei record de aproape 9%. Orice avantaje ar aduce deprecierea euro, acestea sunt umbrite de criza de energie şi de peri­co­lul venirii recesiunii, arată Bloomberg.

    Cei mai mulţi analişti spun că paritatea în sine cu dolarul nu are efecte, ci este ceva simbolic. Tendinţa este cea care contează.

    Madison Faller, strateg la JPMorgan, arată că ieftinirea euro faţă de dolar sub nivelul parităţii „este emblematică pentru pericolele mai mari la adresa creşterii economice din Europa“.

    Aceste pericole pot însemna că BCE are mâinile legate în lupta cu inflaţia. Dacă aplică majorări de dobândă agresive, aşa cum face Fed, riscă să aducă zona euro mai aproape de recesiune sau să o împingă mai adânc acolo.

    Se creează astfel un spaţiu mai mare pentru dolar să se întărească şi pentru euro să cadă şi apare nevoia de a regândi unele modele economice, cum este cel al Germaniei, bazat pe exporturi a căror competitivitate depinde de euro şi importuri de energie ieftină, folosind lanţurile de aprovizionare globale, acum blocate.

    Energia nu mai este deloc ieftină. Banca americană Morgan Stanley se aşteaptă ca euro să ajungă la 0,97 de dolari pe unitate în următoarele luni. JPMorgan vede o alunecare la 0,95 de dolari pentru un euro până la sfârşitul anului. ING nu exclude un plonjon pe termen lung la 0,80-0,75 dolari.

    Ieri, moneda americană s-a oprit din ascensiunea sa deoarece s-a blocat în date economice slabe din economia SUA. Şi America are probleme care pun lumea pe gânduri, nu doar Europa.

    Deprecierea euro îi pune pe gânduri şi pe cei care exportă în UE deoarece majoritatea contractelor sunt în dolari. Ca să cumpere dolari, importatorii europeni trebuie să plătească mai mulţi euro. Acest lucru înseamnă produse mai scumpe în condiţii de inflaţie puternică în Europa. Consumatorii europeni şi-ar putea reduce cheltuielile. Între timp, gazele naturale destinate Europei, cumpărate şi ele în mare parte în dolari, se scumpesc, iar cotaţiile petrolului, stabilite în dolari, au reînceput să crească.

  • Americanii nu-şi pot plăti facturile la energie şi se afundă în datorii din cauza inflaţiei. Majoritatea văd recesiunea venind

    Aproximativ 20 milioane de gos­podării din America, aproximativ una din şase, au rămas în urmă cu plata facturilor la utilităţi, scrie Bloomberg. Criza se datorează scumpirii drama­tice a electricităţii determinată de costul în accelerare al gazelor.

    Deconectările în urma neplăţii facturilor pot avea consecinţe drama­tice, mai ales din perspectiva tempe­raturilor record. Deja aflaţi sub pre­siune din cauza scumpirilor la aproa­pe orice, din ce în ce mai mulţi ameri­cani sunt nevoiţi să aleagă între hra­nă, gospodărie şi energie.

    „Mă aştept la un tsunami de deconectări,“ arată Jean Su, avocat la Center for Biological Diversity.

    Gospodăriile americane datorea­ză aproximativ 16 miliarde de dolari le­gat de facturi la energie neplătite, du­blul totalului de dinaintea pan­demiei.

    Cu inflaţia situată la un maxim pe 40 de ani, americanii se chinuie să ţină pasul cu scumpirile şi pun mai puţini bani deoparte pentru urgenţe şi ţinte financiare pe termen lung, potrivit CNBC.

    Pentru a face faţă costurilor în creştere, 43% dintre americani se aşteaptă să se îndatoreze şi mai mult în următoarele şase luni, în special adulţii tineri şi părinţii cu copii mici, relevă un studiu LendingTree.

    Majoritatea se vor baza pe car­duri de credit pentru a acoperi dife­renţa dintre necesităţi şi ceea ce-şi permit. „În lunile următoare, şi mai mulţi americani ar putea apela la car­durile de credit în condiţiile în care creşterile de preţuri le dau peste cap bugetele“, avertiza recent biroul a­merican pentru protecţia consumato­rilor (CFPB), notează CNN.

    Deja, creşterea îndatorării a îm­pins datoriile totale ale gospodăriilor a­me­ricane la un nivel record de 16.000 de miliarde de dolari la înce­putul anului. În trimestrul al doilea al anului, aces­tea au depăşit 16.150 mi­liarde dolari în condiţiile în care consumatorii s-au în­datorat mai mult pentru a face faţă creşterii accelerate a inflaţiei.

    Mai multe detalii pe www.zf.ro

    Gradul de satisfacţie al americanilor legat de poziţia lor financiară se situează în prezent la un minim pe 12 luni. Procentul celor care se consideră în pericol financiar se ridică la 64%.

    Experţii cântăresc şansele apariţiei unei recesiuni, însă majoritatea americanilor, 70% dintre aceştia, consideră deja că economia ţării lor se îndreaptă către recesiune, relevă un studiu MagnifyMoney, citat de CNBC.

    Cel mai mare semn de avertizare privind recesiunea indicat de către 88% dintre participanţii la sondaj este inflaţia ridicată.

  • Temerile legate de recesiune în zona euro cresc pe măsură ce activitatea sectorului de afaceri este din nou în scădere

    Activitatea întreprinderilor din zona euro a suferit cea mai mare contracţie din ultimele 18 luni, ca urmare a creşterii preţurilor, a scăderii cererii şi a creşterii stocurilor de bunuri nevândute, potrivit unui sondaj de referinţă realizat în rândul companiilor, ceea ce a sporit temerile privind iminenţa unei recesiuni, conform Financial Times.

    Indicele S&P Global a scăzut marţi cu 0,7 puncte, la 49,2, cel mai scăzut nivel din februarie 2021 şi a doua lună consecutivă sub pragul crucial de 50 care separă creşterea de contracţie

    Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteptau la o scădere uşor mai mare. Dar sondajul a subliniat provocările cu care se confruntă economia zonei euro, după ce întreprinderile germane au raportat cea mai mare inversare a activităţii din ultimii doi ani, în timp ce întreprinderile franceze au suferit prima contracţie din ultimele 18 luni.

    Andrew Harker, director economic la S&P Global, a declarat că datele “indică o economie în contracţie în trimestrul al treilea”. El a adăugat: “Presiunile legate de costul vieţii înseamnă că redresarea din sectorul serviciilor, după ridicarea restricţiilor legate de pandemie, a dispărut, în timp ce industria manufacturieră a rămas împotmolită în contracţie în luna august.”

    Turismul şi serviciile legate de ospitalitate au fost impulsionate în această vară de ridicarea majorităţii restricţiilor privind coronavirusul în Europa, dar beneficiile par să fi fost anulate pentru multe companii de un număr tot mai mare de factori negativi.

    Odată ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către Europa, a provocat o inflaţie record în zona euro, care a dus la creştera cheltuielilor gospodăriilor şi a lovit investiţiile întreprinderilor, forţând în acelaşi timp Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor şi convingându-i pe mulţi economişti că zona euro se îndreaptă spre recesiune.

    “Indicatorii PMI flash din august sugerează că economia zonei euro se află acum în contracţie”, a scris Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics, într-o notă adresată clienţilor, adăugând că “BCE va trebui să continue cu înăsprirea monetară chiar dacă economia intră în recesiune”.

    Titlurile de stat din zona euro s-au vândut marţi, reflectând convingerea că încetinirea economică nu va fi suficientă pentru a descuraja BCE să majoreze rata de depozit de la zero la 0,5% la şedinţa de luna viitoare. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ale Italiei a crescut la 3,65%, un maxim al ultimelor două luni.

    Comenzile noi pentru întreprinderile din zona euro, atât în sectorul serviciilor, cât şi în cel al producţiei, au scăzut pentru a doua lună consecutiv, potrivit S&P Global, lăsând fabricile să se confrunte cu cea mai mare creştere a stocurilor de produse nevândute din istoria de 25 de ani a sondajului.

    “Scăderi deosebit de accentuate ale producţiei au fost observate în categoriile de materiale de bază şi în sectorul auto, dar reduceri au fost înregistrate şi în părţi ale sectorului serviciilor, inclusiv în turism şi recreere şi în sectorul imobiliar”, a precizat institutul.

    Reducerea activităţii de afaceri a fost concentrată în principal în Germania şi Franţa, conform sondajului, în timp ce producţia în alte ţări din zona euro a continuat să crească, “deşi doar marginal”.

    Indicele PMI pentru Germania a scăzut cu 0,5 puncte la 47,6, un declin uşor mai mic decât se aştepta, ajungând la cel mai scăzut nivel din iunie 2020, deoarece o scădere bruscă a indicelui serviciilor a compensat o îmbunătăţire în industria de producţie.

    “Poate că PIB-ul german nu a scăzut în al doilea trimestru, dar o va face cu siguranţă în al treilea trimestru şi ne îndoim că va putea evita o recesiune tehnică în acest an”, a declarat Melanie Debono, economist la Pantheon Macroeconomics, într-o notă adresată clienţilor.

    Indicele PMI francez a scăzut mai mult decât se aştepta, coborând cu 1,9 puncte până la 49,8, în condiţiile în care activitatea a fost afectată de o încetinire bruscă în sectorul serviciilor.

     

  • Războiul din Ucraina îşi spune cuvântul în estul Europei: Economiile încetinesc pe măsură ce inflaţia şi dobânzile ridicate lovesc puternic. România şi Polonia rezistă în faţa furtunii, însă recesiunea e pe drum

    Economiile din estul Europei dau deja semne de slăbiciune pe fondul războiului şi efectelor sale, după o creştere neaşteptată la început de an. Conform economiştilor, România şi Polonia sunt printre singurele ţări care şi-au menţinut creşterea, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, economia poloneză şi cea românească sunt aşteptate să se confrunte cu o deccelerare în următorul trimestru, în timp ce pentru Ungaria este prognozată o scădere puternică, potrivit analiştilor Bloomberg.

    Prognozele indică faptul că regiunea se află din ce în ce mai aproape de recesiune care ar putea lovi în a doua jumătate a anului. Cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa de Est sunt: inflaţia, criza energetică, care este stimulată de aprovizionarea impreviziblă cauzată de Rusia, şi seceta, care ar putea afecta agricultura din întreaga regiune.

    „Fiecare scădere va amplifica şi mai mult temerile legate de producerea unei recesiuni iminente”, a declarat Piotr Bielski, analist la Santander Bank Polska, cu sediul la Varşovia.

    Ungaria se află în cea mai proastă situaţie confruntându-se cu imposibilitatea evitării unei scăderi trimestriale. Pentru câştigarea alegerilor din aprilie Viktor Orban a implementat o serie de măsuri populiste, care pe termen lung vor afecta economia ţării.

    Republica Cehă, care a publicat datele privind produsul intern brut la sfârşitul lunii iulie, a evitat, de asemenea, în mod neaşteptat, o contracţie trimestrială. PIB-ul Cehiei a crescut cu 3,6% în faţă de anul trecut şi cu 0,2% faţă de trimestrul anterior.

    Cu toate acestea, est-europenii au început să se confrunte cu tot mai multe probleme. Preţurile pentu energia electrică au atins luni un nou record, iar ratele dobânzilor au ajuns la cel mai înalt nivel de la criza din 2008, suforcând cererea pentru orice, de la case la vacanţe.

    „Având în vedere apariţia acestei combinaţii de condiţii financiare mult mai dure şi o scădere a PIB-urilor din regiune, ne aşteptăm ca recesiunea să fie mai degrabă una întârziată decât una evitată. Optimismul scade şi mai drastic atunci când ne uităm la cea de a doua jumătate a anului”, a declarat a declarat Kevin Daly, economist la Goldman Sachs.