BusinessMagazin

Tag: real estate

  • Criza face viata mai sanatoasa

    Mai multe sinucideri? Mai putini nou-nascuti de sex masculin? Mai putine dureri de spate? Mai multe vanzari de laxative? Graficele de date impanzesc tabloul pe masura ce economistii, psihologii si oamenii de marketing examineaza schimbarile din societate, mari si mici, neglijabile sau traumatizante, care insotesc o economie in suferinta.

    Si cu aceasta varianta aparte de economie cu probleme – o piata de capital volatila, o recesiune globala care pandeste de dupa colt si un public nervos care se intreaba ce urmeaza – schimbarile ar trebui sa fie la fel de vizibile ca profiturile in vremurile bune. Totusi, sa masori schimbarile in societate e una si altceva e sa intelegi cauzele. Dar daca legatura cauzala e greu de prins, in timpul unei recesiuni te poti astepta totusi sa vezi scaderi ale vanzarilor de sucuri, mai multe furturi de masini si melodii cu versuri pline de intelesuri ajungand in varful clasamentelor muzicale.

    Terry F. Pettijohn II, profesor de psihologie la Universitatea Carolina, este unul dintre cei care au observat gusturile oamenilor schimbandu-se in acord cu evolutiile economice. Sa luam frumusetea, spre exemplu. “Ceea ce ni se pare atragator nu este o constanta”, spune Pettijohn, care a studiat cum factorii economici si sociali modeleaza preferintele pentru muzica, sta ruri de cinema si modele Playboy. “Este influenta mediului, a ceea ce se intampla in societate si a ceea ce ne face sa ne simtim mai confortabil in vremurile de restriste.”

    Analizand melodiile care s-au clasat pe primul loc in topul Billboard din 1995 pana in 2003 pentru un studiu care va fipublicat in periodicul Psihologia Muzicii, el a descoperit ca in vremurile nesigure oamenii tind sa prefere melodiile mai lungi, mai lente si cu teme mai de substanta. Genul “Bridge Over Troubled Water” sau “That’s What Friends Are For”, spune el, in timp ce in vremuri bune sunt preferate melodiile mai rapide si mai sprintare, ca “At the Hop” sau “My Sharona”.

    Corelatia nu este insa perfecta. Melodia pe care evaluarile lui Pettijohn o dau drept cea mai fara de inteles, “Macarena”, a fost un hit intr-un an destul de prost. Ipoteza securitatii mediului, pe care au testato el si colegii lui, sustine ca oamenii cauta surse de siguranta suplimentare in timpuri incerte; ea a contribuit la explicarea faptului ca nominalizatele la titlul Playmate of the Year al revistei Playboy din perioade dificile tind sa aiba o infatisare mai matura – adica sa fie mai in varsta, mai masive, mai inalte si cu forme mai putin evidente – decat cele selectate in perioade faste.

    Tot asa, intr-un studiu al starurilor americane de cinema din 1932 pana in 1995, el a descoperit ca actritele cu infatisari mai mature – ochi mici, barbii pronuntate si fete subtiri – sunt mai populare in vremuri grele. Comportamentul la cumparaturi poate fisi el anticipat in functie de ciclurile economice, spune Leo J. Shapiro, care a urmarit comportamentul consumatorilor inca din tineretea sa, de la sfarsitul anilor ’30. “In timpul unei recesiuni cresc vanzarile de laxative, pentru ca oamenii sunt supusi unui stres imens si se constipa”, spune Shapiro, acum director executiv la SAGE, o firma de consultanta din Chicago.

    “In timpul unui boom, vanzarile de deodorante cresc, pentru ca oamenii danseaza mai mult. Cand au mai putini bani, oamenii cumpara bunuri cu un continut mai scazut de apa, mai putin perisabile. In loc de salata si friptura si fructe, ei vor cumpara orez, fasole, cereale si paste. Doar ca de data aceasta, pentru ca pretul pastelor este atat de mare, se cumpara mai mult fasole si orez.”

    Un studiu recent al companiei Nielsen a indicat tutunul, bauturile carbogazoase si ouale ca fiind principalele vulnerabile la recesiune, in timp ce dulciurile, berea si sosul pentru paste se vand bine in continuare. Aproape orice poate fiun indicator economic. In anii ‘20, economistul George Taylor a conceput indexul lungimii fustei, descoperind ca fustele sunt tot mai lungi pe masura ce cresterea economica incetineste.

    Mai nou se vorbeste si de un indice al frizurilor, parul scurt semnaland o scadere a pietei. Depresiunea economica ar putea aduce schimbari semnificative. “O statistica socanta spune ca, spre deosebire de alte vremuri, cu cat urci mai sus pe scara veniturilor, cu atat lucrezi mai multe ore”, spune Dalton Conley, un profesor de sociologie la Universitatea New York. “Din ce in ce mai mult, obiectele care erau de obicei in afara circuitului pietei sunt acum incluse in ea.

    In loc ca mama sau tata sa vina acasa cu cumparaturile de la bacanie, ei iau masa in oras sau fac o comanda la domiciliu.” O perioada de depresiune ar putea aduce, prin urmare, beneficii necontorizate de piata. “Daca oamenii mananca mai putin in oras, PIB o ia in jos”, spune Conley, atentionand ca “totusi nimic din PIB nu reuseste sa surprinda ceea ce castigi daca gatesti si mananci acasa intr-un mod relaxant impreuna cu copiii”.

    Intr-un studiu asupra cultivatorilor de cafea din Columbia, Grant Miller, care preda politici de sanatate la Scoala Medicala Stanford, a descoperit ca rata mortalitatii la sugari si copii scade pe masura ce scad preturile la cafea si a conchis ca aceasta se intampla pentru ca parintii au mai mult timp sa aiba grija de copiii lor. Se pare ca vremurile dificile aduc si o crestere a unor segmente infractionale. “N-am fost niciodata in stare sa descopar legatura dintre crimele violente si economie”, spune Stephen Raphael, profesor de stiinte economice la Scoala de Politici Publice de la Universitatea California, Berkeley, specializat in economia urbana si in piata muncii.

    “Dar exista o legatura cu infractiunile la adresa proprietatii. Cand cresc furturile din locuinte sau de autoturisme, si somajul e in crestere.” Desi asistenta medicala de preventie sufera un recul intr-o economie slabita, unii economisti sustin ca exista si efecte pozitive asupra sanatatii publice. “Oamenii sunt fizic mai sanatosi in perioadele de recesiune”, spune Christopher Ruhm, economist la Universitatea North Carolina din Greensboro.

    “Scade mortalitatea, oamenii fumeaza mai putin, beau mai putin si fac mai multa miscare. Victimele accidentelor rutiere se imputineaza, ceea ce nu e o surpriza, pentru ca oamenii conduc mai putin. Infarcturile scad. Problemele cu coloana vertebrala se reduc. Oamenii au mai mult timp sa pregateasca acasa mese mai sanatoase. Si cand economia slabeste se diminueaza si poluarea.” O astfel de abordare optimista isi are si ea limitele sale.

    “Oamenii sunt mai sanatosi, dar nu si mai fericiti”, spune Ruhm. “Se inmultesc sinuciderile si sanatatea mentala se poate deteriora.” In general, totusi, saracia este asociata cu o sanatate precara. Si fiindca perioadele de declin economic au atat de multe efecte, este adesea imposibil sa-ti dai seama ce mecanism ar putea firesponsabil pentru un anumit rezultat. Unii economisti sunt sceptici cu privire la descoperirile lui Ruhm.

    “Aceasta e o zona foarte complicata”, spune Ralph Catalano, profesor de sanatate publica la Berkeley. “Daca privesti oamenii care anticipeaza adversitatile economice, ingrijorati de perspectiva somajului, unii dintre ei vor cheltui mai putin pe alcool, isi vor asuma mai putine riscuri si vor face mai multe lucruri care le fac bine. Asa ca, in unele locuri, efectul net s-ar putea sa fie mai putini oameni care au afectiuni traumatice acute.

    Dar daca te uiti la cei care chiar si-au pierdut locul de munca sau au dat faliment, acestia sunt mai predispusi sa aiba parte de efectele adverse asupra sanatatii. Cand te apuci sa spui ca ar trebui sa fie mai putini oameni care conduc, prin urmare mai putine incidente in trafic si un aer mai curat, ei, asta e ceea ce eu numesc imaginatie econometrica.”

    Catalano, care a descoperit intr-un studiu recent, bazat pe date culese in Germania, ca o economie slab performanta atrage un declin al nasterilor de sex masculin, a avertizat cu privire la predictiile despre cum va fi modificata societatea de actuala recesiune. “Ce nu stim noi este ce se va intampla mai departe”, spune el. “Nu stim cat de iritabili vor deveni oamenii sau cati dintre ei isi vor pierde locurile de munca. Experienta prin care trecem acum este fara precedent. Ultima data cand am avut acest tip de experienta a fost in anii ‘30 si nu avem date suficiente de atunci.”

    Si Conley s-a referit la Marea Criza de atunci, sugerand ca actuala criza ar putea duce la o America mai echitabila, daca intr-adevar cei bogati sufera cele mai mari pierderi. “1929 a fost apogeul inegalitatii”, spune el. “E ca si cum lucrurile ajung mult prea sus si apoi se pravalesc deodata de acolo.”

  • CB Richard Ellis: Yield-urile locale au crescut la minim 8%

    Astfel, yield-urile principale pe segmentul de birouri din Bucuresti au ajuns la nivelul de 8,25%, cele din sectorul de retail au crescut la 8% iar cele inregistrate pe segmentul spatiilor logistice sunt de 8,5%, potrivit raportului CB Richard Ellis.

     

    Practic, cu cat yield-ul este mai ridicat, cu atat perioada de recuperare a investitiei realizate de cumparator la achizitia unui activ imobiliar va fi mai redusa, un yield scazut fiind sinonim cu un pret foarte bun obtinut de catre vanzator si cu o perioada de recuperare a investitiei mai indelungata pentru cumparator.

     

    Valorile din raportul CB Richard Ellis sunt sensibil mai ridicate comparativ cu cele considerate medii la inceputul acestui an, cand randamentele medii ale investitiilor in proprietati comerciale de prim rang erau de 7-7,5% pe sectorul comercial si de aproximativ 6-6,5% pe segmentul spatiilor de birouri.

     

    Spre exemplu, ultima tranzactie semnificativa pe sectorul spatiilor comerciale – achizitia Iris Shopping Center de catre DEGI contra a 147 de milioane de euro, a fost incheiata la un yield estimat la 7%, in timp ce cladirea de birouri America House, situata in Piata Victoriei din Capitala, a fost vanduta catre grupul francez Natixis la un randament de aproximativ 5,6%.

     

    “Efectele combinate ale nivelurilor reduse de lichiditate si de cantitate de investitii cu perspectiva unui venit din crestere pe termen scurt mult mai mic, contribuie acum la presiunea ce afecteaza yield-urile din toate sectoarele. Aceasta dovada ultima a yield-urilor in crestere va starni interesul investitorilor de capital care tintesc piata imobiliara comerciala, ” a declarat Richard Holberton, director pentru zona Europei, Orientului Mijlociu si Nordului Africii a departamentului de cercetare si consultanta din cadrul CB Richard Ellis.

     

    Cresterea yield-urilor vine in contextul in care chiriile din Europa au ramas stabile pe segmentele birouri si retail in timpul celui de-al treilea trimestru din 2008, in vreme ce chiriile din sectorul industrial au scazut usor, potrivit ultimul Indice de Chirie CB Richard Ellis. Cresterea yield-urilor locale, in contextul majorarii chiriilor dar si a tranzactiilor incheiate in 2007, denota un interes scazut din partea posibililor cumparatori  pentru activele imobiliare de pe plan local.

     

    In ceea ce priveste piata locala, chiriile medii – pentru proprietatile principale din Bucuresti, pe segmentul spatiilor de birouri au urcat cu 10% in ultimul an, pana la 22 de euro pe metru patrat pe luna, cele pentru spatiile comerciale s-ar majorat cu 27,3%, pana la 140 de euro pe metru patrat pe luna in timp ce chiriile pe segmentul spatiilor logistice s-au situat in septembrie la 4,5 euro/mp/luna.

     

    “Cu toate ca ratele de crestere anuale pentru cele trei sectoare raman pozitive, perspectiva unei economii europene slabite se reflecta in sprijinul acordat chiriilor la nivelurile curente si in cresterea incidentei unor declinuri actuale ale inchirierii", a mai spus Richard Holberton.

     

    CB Richard Ellis este una din cele mai mari companii de consultanta imobiliara la nivel global cu 29.000 de angajati, fiind prezenta pe plan local prin CBRE Eurisko, dupa achizitionarea companiei locale Eurisko printr-o tranzactie cu o valoare de 24 de milioane de euro.
     

  • Preturile locuintelor din Bucuresti, -3% in septembrie

    Evolutia celor doua segmente rezidentiale – locuinte vechi respectiv locuinte noi, a fost insa diferita. Astfel, preturile locuintelor vechi au scazut cu 5% in septembrie, potrivit BREI-Vechi, in timp ce preturile locuintelor noi au scazut cu sub 1%, la 1.900 de euro pe metru patrat construit.

     

    "Fata de cele trei luni de vara care au consemnat vanzari scazute, luna septembrie a fost marcata de o crestere a interesului cumparatorilor, aflati si sub presiunea introducerii noilor norme BNR. Totusi, nesiguranta manifestata in sistemul bancar local si international la care s-a adaugat instabilitatea pietelor bursiere au impiedicat multi cumparatori de apartamente sa finalizeze tranzactiile", noteaza consultantii Colliers.

     

    Pretul mediu al locuintelor vechi s-a situat in septembrie la 1.747 de euro pe metru patrat util. BREI-Vechi nu a inregistrat fata de luna trecuta nicio apreciere in cele 6 sectore ale capitalei. Daca sectoarele 5 si 2 au scazut cu doar 1%, iar sectorul 6 cu 2%, la polul opus se afla sectorul 1, care dupa doua cresteri consecutive a scazut in luna septembrie cu 13% fata de luna august.

     

    Fata de luna ianuarie din acest an, cea mai mare scadere pe segmentul vechi au inregistrat-o preturile locuintelor din sectoarele 2 si 6 (-21%), urmate de sectoarele 1 si 5 (-17%). Preturile locuintelor vechi din sectorul trei au scazut in acest an cu 13%, potrivit BREI-Vechi, in timp ce cea mai mica scadere s-a inregistrat in sectorul 4, de 13%.

     

    "Luna octombrie nu se anunta a fi mai incurajatoare pentru piata rezidentiala. Odata cu intrarea in vigoare a noilor norme BNR si pe un fundal international dominat in continuare de incertitudine, luna urmatoare nu prezinta un potential de crestere din punctul de vedere al indicelui BREI", concluzioneaza autorii studiului.
     

  • Isi revine piata imobiliara?

    Cele mai pesimiste declaratii de la inceputul acestui an vorbeau de o crestere a preturilor apartamentelor noi de minim 20% si o majorare a numarului de locuinte noi vandute cu peste 50%. Dupa primele trei trimestre nu s-a inregistrat nici macar o crestere de zece procente a preturilor pentru locuintele noi – in contextul in care segmentul vechi a inregistrat o scadere, potrivit mai multor indici imobiliari, iar numarul tranzactiilor a scazut semnificativ, in principal ca urmare a disparitiei investitorilor.

    “Lucrurile nu au mers asa de bine precum in 2007, dar nici nu s-a prabusit piata”, considera Ilinca Paun, directorul departamentului rezidential din cadrul companiei de consultanta Colliers International. Dezvoltatorii si consultantii considera ca anul in curs ar putea fi caracterizat ca un an de reasezare, un prim pas spre maturitate al unei piete emergente care a permis investitorilor sa obtina profituri consistente, chiar daca activitatea de baza a acestora nu era dezvoltarea imobiliara.

    “2007 a fost un an bun pentru dezvoltatori, poate cel mai bun”, spune Ionut Bordei, directorul departamentului rezidential din cadrul companiei de consultanta imobiliara CBRE Eurisko. In opinia celor doi directori din cadrul celor mai importante companii prezente pe segmentul de consultanta si intermediere a tranzactiilor imobiliare rezidentiale, 2008 a adus numeroase schimbari in piata rezidentiala, schimbari care nu ar denota insa aparitia unei crize la orizont, desi nici nu anticipeaza un 2009 mai bun pentru piata imobiliara locala decat anul in curs.

    “2009 nu il vad departe de 2008. Va fi un an de asezare si de intelegere a pietei. Anul viitor va avea insa un rol mai bun pentru 2010, cand cred ca lucrurile vor merge bine”, declara increzator Ionut Bordei. Cel mai important argument folosit pentru creionarea unui viitor pozitiv, desi destul de incert pe termen scurt, este dat de cererea de locuinte de pe plan local sau, mai bine spus, de nevoia de locuinte.

    Aceasta nevoie ar trebui sa puna Romania la adapost de criza financiara de pe plan global, coroborata cu crizele imobiliare prin care trec tari precum Spania, Irlanda sau, mai recent, Estonia. Estimarile privind necesarul de locuinte noi variaza foarte mult, de la cateva zeci de mii la mai multe sute de mii, chiar si numai la nivelul Capitalei, toate estimarile fiind insa superioare numarului total de locuinte finalizate pana in prezent in cadrul noilor ansambluri rezidentiale.

    “Piata nu va pica, pentru ca exista o cerere mare si pentru ca oamenii nu sunt supraindatorati, salariile cresc, iar numarul somerilor scade. Picajul presupune ajungerea la maxim, iar noi nu am ajuns la maxim”, considera Ilinca Paun.

    In lipsa unor date oficiale, necesarul de locuinte doar din Bucuresti a fost estimat spre exemplu prin raportarea suprafetei totale a cladirilor de birouri, de aproximativ un milion de metri patrati; la o medie de zece metri patrati disponibili pentru fiecare angajat, ar rezulta ca in jur de 100.000 de persoane lucreaza intr-o cladire moderna de birouri doar in Bucuresti – persoane care ar trebui sa aiba macar in proportie de 50% venituri peste media locala si care ar avea nevoie de o noua locuinta.

    Alte metode de calcul folosite de catre consultantii Colliers se refera la o comparatie dintre Bucuresti si Varsovia, la numarul anual de studenti prezenti in Capitala sau la numarul cladirilor construite inainte de 1977. Cererea potentiala este insa puternic dependenta de nivelul preturilor finale de vanzare, o asteptare a unei eventuale scaderi fiind unul dintre factorii care au determinat scaderea numarului de tranzactii rezidentiale din acest an.

    “Nu vor mai fi cresteri de preturi de 30-50% pe an”, spune Bordei, a carui opinie este impartasita si de catre alti consultanti sau dezvoltatori, niciunul nepreconizand insa o posibila scadere a preturilor, nici macar dupa aplicarea noilor norme ale bancii centrale privind creditarea populatiei, norme care vor reduce cererea potentiala eligibila pentru locuinte noi.

    In acest context, o posibila prelungire a starii de asteptare manifestata de catre utilizatorii finali, coroborata cu disparitia investitorilor – ca urmare a dificultatilor financiare de pe plan global, ar putea duce la accentuarea starii negative actuale.

    “Nu se pune problema ca Romania sa intre in recesiune”, considera Bordei, argumentand prin faptul ca nevoia de locuinte noi este reala aici, spre deosebire de Estonia, unde in opinia sa au existat o serie de investitori care au cumparat locuinte cu scopul de a le revinde cu profit, fara a avea insa si o piata potentiala de cumparatori.

    “Si Spania a picat, fiindca realmente acolo s-au construit zeci de ani milioane de locuinte si nu mai are cine sa le cumpere. Si la noi au fost investitori care au cumparat, insa nevoia de locuinte este reala.” Actorii principali ai pietei rezidentiale spun, mai raspicat sau mai voalat, ca multi doresc sa isi achizitioneze o locuinta noua fara a isi si putea permite.

    In plus, scaderea numarului de tranzactii incheiate de catre utilizatorii finali nu este drastica fata de anul precedent, un argument fiind si faptul ca tranzactiile se impart in acest moment intre mai multe proiecte, de unde rezulta vanzari mai mici per proiect comparativ cu 2007.

    Vanzarile sunt insa mai mici daca avem in vedere disparitia investitorilor, acest fapt urmand sa aiba un efect mai puternic asupra unor dezvoltatori care s-au bazat in planul lor de afaceri pe o vanzare rapida a unei parti din locuinte incluse in proiect.

    “Nu am auzit inca de proiecte blocate, dar vor fi cu siguranta. Ganditi-va la un dezvoltator care a cumparat terenul in toamna anului 2007, la maximul de pret, a obtinut finantarea in decembrie si a lansat in primele luni ale anului, tocmai cand a inceput stagnarea”, descrie Ilinca Paun un posibil scenariu pesimist.

    De altfel, o serie de dezvoltatori au precizat ca se vor concentra pe dezvoltarea fazelor si a proiectelor rezidentiale demarate deja, urmand ca intentiile din trecut sa fie materializate in functie de evolutia ulterioara a pietei.
    In acest context, o serie de investitori speculativi vor iesi de pe piata, companiile cu lichiditati consistente si care isi pot permite sa vanda un proiect pe parcursul mai multor ani fiind net avantajate.

    “Noi vindem cam una-doua locuinte pe luna, dar nu imi fac probleme”, declara Stefano Albarosa, presedintele si unul din actionarii grupului Cefin, care are in derulare pe plan local proiecte care cumuleaza investitii de cateva sute de milioane de euro, mai multe dintre acestea pe segmentul rezidential. “Ar trebui sa spunem ca inainte era mult mai usor decat ar fi normal, nu ca acum este mai greu.”  

  • Piata imobiliara la pamant. A fost lovita in plin de deprecierea leului

    Nu e de mirare ca locuintele se vand greu. Bucurestiul si Ilfovul, unde s-a construit cel mai mult ,sunt primele zone afectate. Ca sa-i atraga pe clienti, investitorii le ofera "la pachet" tot felul de cadouri, de la masini sau locuri de parcare, pana la mobila ori preturi fara TVA. Chiar si asa, oamenii nu se reped sa semneze un contract. Un imprumut pentru casa e greu de obtinut si mai greu de platit.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Plaza Centers ar putea face al saptelea mall din Constanta

    Dezvoltatorul de centre comerciale Plaza Centers, care are pe plan proiecte care vor atrage o investitie cumulata de doua miliarde de euro potrivit estimarilor actuale, a achizitionat recent un teren in Constanta si "analizeaza oportunitatea de a dezvolta aici un centru comercial", potrivit reprezentantilor companiei.

     

    Daca Plaza Centers va decide sa dezvolte un centru comercial in Constanta, acesta ar urma sa fie al saptelea centru comercial din oras, dupa cele deja existenta – Tomis Mall, TOM si City Park Mall of Constanta care a fost inaugurat in urma cu cateva luni, si cele trei aflate in diverse stadii de dezvoltare in prezent – un parc de retail dezvoltat de catre Meinl Europe Land, World Trade Center dezvoltat de catre RED Management si Polus Center, dezvoltat de catre Trigranit (ultimele doua au fost achizitionate de catre fondul austriac de investitii Immoeast).

     

    Plaza Centers are in dezvoltare sapte proiecte de retail pe plan local, in Bucuresti (fosta Casa Radio), Hunedoara, Iasi, Miercurea Ciuc, Slatina, Targu Mures si Timisoara. Pana in prezent au fost realizate investitii de 200 de milioane in cele opt prtiecte de pe plan local – incluzand si valoarea terenului din Constanta.

     

    "Piata imobiliara de aici este in plin proces de maturizare, si credem ca dezvoltarile imobiliare pot reprezenta in continuare o afacere de succes pentru un dezvoltator serios. Avem experienta si dorinta de a realiza proiecte imobiliare de calitate in Romania, iar strategia noastra este de a ne dubla prezenta aici in viitorul apropiat", declara presedintele grupului Europe Israel, Mordechay Zisser, din care face parte si dezvoltatorul Plaza Centers.

     

    Unul din cele mai avansate proiecte locale ale Plaza Centers este Csiki Plaza, din Miercurea Ciuc, care va fi dezvoltat printr-o investitie de 25 de milioane de euro. Mall-ul va avea o suprafata inchiriabila de 14.000 de metri patrati si va include 70 de magazine.

     

    Mall-ul din Hunedoara va avea o suprafata inchiriabila de 18.000 de metri patrati, iar compania estimeaza ca va fi inaugurat la finalul anului 2010, in urma unei investitii de 38 de milioane de euro. Dezvoltarea Slatina Plaza (17.000 mp inchiriabili) va fi de 40 de milioane de euro in timp ce pentru dezvoltarea centrului comercial din Targu Mures sunt estimare investitii de 80 de milioane de euro, proiectul urmand sa includa si spatii de birouri.

     

    Timisoara si Iasi vor beneficia de investitii cumulate 285 de milioane de euro, proiectul din Iasi urmand sa includa si spatii de birouri. Pentru Dambovita Center – cel mai important proiect Plaza Centers din Europa Centrala si de Est potrivit reprezentantilor companiei, compania va aloca aproximativ un miliard de euro, pana acum investindu-se 120 mil. in lucrari de demolare, in constructia peretelui mulat care sa opreasca apa din raul Dambovita sa se infiltreze in subsolul proiectului, precum si in pregatirea structurii existente pentru constructia proiectului.

     

    Click aici pentru a citi mai multe despre planurile Plaza Centers pentru Romania.
     

  • Zisser: Avem inca 2 mld. euro pentru investitii in Romania

    "Avem planuri de investitii in Romania de doua miliarde de euro pentru urmatorii trei ani. Suntem pe cash, avem o situatie financiara buna si rapoartele noastre sunt bune. |nsa vom investi aceste sume numai daca vom obtine toate permisele si autorizatiile", a declarat Mordechay Zisser, care considera ca procesele de autorizare dureaza mult in cazul unor proiecte.

     

    Lucrarile la proiectul cunoscut sub numele de Casa Radio din Bucuresti ar putea incepe in urmatoarele saptamani, potrivit lui Zisser, autoritatile locale urmand sa acorde ultimele autorizatii si permise in urmatoarele saptamani.

     

    Casa Radio va fi un proiect mixt care va atrage investitii estimate la circa 600 milioane de radio euro, urmand sa includa un centru comercial cu o suprafata inchiriabila de 110.000 de metri patrati, doua cladiri de birouri cu 40 de etaje fiecare, un hotel care ar urma sa fie clasificat la cinci stele si o zona rezidentiala.

    "Nu cred ca s-a ajuns la un maxim privind numarul de centre comerciale, chiar mai este loc", considera presedintele Europe Israel, din care face parte si dezvoltatorul Plaza Centers. Dezvoltatorul a anuntat investitii de cateva sute de milioane de euro intr-o retea de peste zece centre comerciale care vor fi construite pe termen mediu in Romania, cele mai avansate proiecte fiind cele din Miercurea Ciuc, Hunedoara si Slatina; printre orasele unde Plaza Centers va mai dezvolta un centru comercial se numara si Timisoara si Iasi.

     

    "Anul acesta vom termina al 40-lea centru comercial. Acum doi ani am decis sa construim un centru comercial in centru Budapestei. Toata lumea ne-a zis ca suntem nebuni ca facem al 36-lea centru comercial din oras si l-am vandut", spune Zisser in legatura cu proiectul Arena Plaza, vandut intr-o tranzactie de peste 245 mil. euro catre grupul britanic de investitii Active Asset Investment Management.

     

    Grupul Europe Israel a inaugurat ieri oficial hotelul Radisson SAS, fostul hotel Bucuresti, in urma unei investitii de 70 de milioane de euro. "Cand am venit in 2000 pentru prima oara in Romania, am gasit 1.200 de angajati care nu zambeau, care erau platiti prost si mereu tristi. Astazi avem 800 de angajati care zambesc iar potentialul hotelului este de 1.000 de angajati pe termen mediu", a mai precizat Zisser.
     

  • Zisser: Avem inca 2 mld. euro pentru investitii in Romania

    "Avem planuri de investitii in Romania de doua miliarde de euro pentru urmatorii trei ani. Suntem pe cash, avem o situatie financiara buna si rapoartele noastre sunt bune. |nsa vom investi aceste sume numai daca vom obtine toate permisele si autorizatiile", a declarat Mordechay Zisser, care considera ca procesele de autorizare dureaza mult in cazul unor proiecte.

     

    Lucrarile la proiectul cunoscut sub numele de Casa Radio din Bucuresti ar putea incepe in urmatoarele saptamani, potrivit lui Zisser, autoritatile locale urmand sa acorde ultimele autorizatii si permise in urmatoarele saptamani.

     

    Casa Radio va fi un proiect mixt care va atrage investitii estimate la circa 600 milioane de radio euro, urmand sa includa un centru comercial cu o suprafata inchiriabila de 110.000 de metri patrati, doua cladiri de birouri cu 40 de etaje fiecare, un hotel care ar urma sa fie clasificat la cinci stele si o zona rezidentiala.

    "Nu cred ca s-a ajuns la un maxim privind numarul de centre comerciale, chiar mai este loc", considera presedintele Europe Israel, din care face parte si dezvoltatorul Plaza Centers. Dezvoltatorul a anuntat investitii de cateva sute de milioane de euro intr-o retea de peste zece centre comerciale care vor fi construite pe termen mediu in Romania, cele mai avansate proiecte fiind cele din Miercurea Ciuc, Hunedoara si Slatina; printre orasele unde Plaza Centers va mai dezvolta un centru comercial se numara si Timisoara si Iasi.

     

    "Anul acesta vom termina al 40-lea centru comercial. Acum doi ani am decis sa construim un centru comercial in centru Budapestei. Toata lumea ne-a zis ca suntem nebuni ca facem al 36-lea centru comercial din oras si l-am vandut", spune Zisser in legatura cu proiectul Arena Plaza, vandut intr-o tranzactie de peste 245 mil. euro catre grupul britanic de investitii Active Asset Investment Management.

     

    Grupul Europe Israel a inaugurat ieri oficial hotelul Radisson SAS, fostul hotel Bucuresti, in urma unei investitii de 70 de milioane de euro. "Cand am venit in 2000 pentru prima oara in Romania, am gasit 1.200 de angajati care nu zambeau, care erau platiti prost si mereu tristi. Astazi avem 800 de angajati care zambesc iar potentialul hotelului este de 1.000 de angajati pe termen mediu", a mai precizat Zisser.
     

  • CEO-ul Dimri: Situatia actuala din imobiliare e chiar buna

    "Noi avem o strategie pe termen lung si nu ma intereseaza contextul actual din sectorul imobiliar local. Eu vad chiar o oportunitate in situatia actuala, este aproape ideal, un moment in care trebuie sa cumperi", a declarat Ygal Dimri, CEO-ul dezvoltatorului israelian Dimri International.

     

    Potrivit acestuia, compania a platit preturi duble pentru cele patru terenuri detinute in Romania (trei in Bucuresti si unul in Ploiesti) comparativ cu preturile actuale, "stabilizarea preturilor" pe segmentul de terenuri fiind in opinia sefului dezvoltatorului israelian o consecinta pozitiva a stagnarii segmentului rezidential autohton.

     

    Compania a lansat primul sau proiect local, ansamblul rezidential Allegro, amplasat in partea de vest a Capitalei (Prelungirea Ghencea). Ansamblul va cuprinde in total 3.600 de apartamente, primele 332 urmand a fi livrate in 2010 iar alte aproximativ 700 pana in 2013. Proiectul se va finaliza abia dupa a treia faza a constructiei, care va include inca aproximativ 2.500 de locuinte.

     

    "Preturile cu care pornim sunt de 1.100 de euro + TVA pe metru patrat. Sunt un pic mai mici decat cele ale vecinilor nostri dar dorim sa ne facem cunoscuti. Daca am fi fost la al doilea proiect am fi inceput probabil vanzarea de la 1.250 euro + tva / mp. Dimri este, acasa in Israel, mai scump decat cei care dezvolta un ansamblu rezidential in aceeasi zona", a mai spus Ygal Dimri.

     

    Acesta considera ca preturile vor creste foarte mult pe termen mediu si lung, "pana la un nivel similar cu cel inregistrat in pietele din regiune. Cehia este unde va fi Romania peste trei ani. Daca ma uit la Cehia, cred ca preturile vor creste foarte mult."

     

    Reprezentantii companiei au precizat ca investitiile in terenurile achizitionate pana in acest moment s-au ridicat la 35 de milioane de euro, fonduri proprii, valoarea investitiei in primele doua faze ale Allegro urmand sa fie de 135 mil. euro. In plus, Dimri intentioneaza sa investeasca 60-70 de milioane de euro pentru constructia a aproximativ 550 – 600 de locuinte, compania detinand si un teren in zona Pipera din Bucuresti, unde intentioneaza sa dezvolte un proiect rezidential cu circa 1.100 de locuinte.

     

    Antreprenorul general al proiectelor companiei israeliene va fi Dimri Construction, companie care face parte din acelasi grup, si care va avea ca angajati muncitori romani care au lucrat in constructii in Israel pentru companie. "Stiu din discutiile cu muncitorii ca mai mult de patru – cinci ani nu rezisti sa lucrezi departe de casa. Asa ca le-am propus celor care s-au intors in tara sa lucreze pentru noi si au acceptat. Pe termen mediu va fi vorba de cateva sute de muncitori doar in cazul proiectului Allegro", a mai spus seful dezvoltatorului.
     

  • Pitesti va avea doua mall-uri din 2009

    Allegria Mall va avea o suprafata inchiriabila de 64.000 de metri patrati, principala ancora a centrului comercial urmand sa fie fi un hipermarket Cora, cu o suprafata de 16.000 de metri patrati. Hipermarketul va fi amplasat la parter, alaturi de un retailer de electrocasnice (1.500 mp) si mai multe spatii de servicii (banci, optica, farmacie, gsm, spalatorie, show-room auto etc).

     

    Primul etaj va fi dedicat in exclusivitate segmentului fashion iar cel de-al doilea etaj, compus din 18.500 mp va include un cinema cu 10 sali, o sala de bowling, casino, biliard, health club, zona de joaca pentru copii, food court si o zona importanta de fashion.

     

    „In ultimii ani, piata locala a spatiilor comerciale din Pitesti a inregistrat o cerere mare mai ales pentru locatii stradale, tocmai din cauza lipsei spatiilor moderne in centre comerciale", a declarat Luiza Moraru, Head of Retail Department din cadrul companiei de consultanta imobiliara CBRE Eurisko.

     

    Allegria Mall va fi amplasat pe Bd. Nicolae Balcescu, in zona de nord-est a orasului, termenul de finalizare anuntat fiind toamna anului 2009. In Pitesti exista in acest moment doar un centru comercial de tip mall, Euromall Pitesti (22.400 mp), inaugurat in primavara anului 2007. Centru comercial, amplasat in imediata apropiere a autostrazii Bucuresti – Pitesti, a fost achizitionat imediat dupa deschidere de catre fondul austriac de investitii Immoeast, intr-o tranzactie cu o valoare de 87 mil. euro.