BusinessMagazin

Tag: rate

  • Elon Musk aduce veştile proaste pentru economia SUA: Miliardarul consideră că Statele Unite se află într-o recesiune care va dura între un an şi 18 luni

    Elon Musk a declarat luni că SUA se află într-o recesiune care se va agrava în următoarea perioadă, scrie Business Insider.
     
    Fondatorul şi CEO-ul Tesla a făcut comentariul prin video în cadrul unei conferinţe tehnologice din Miami găzduită de podcastul All-In, unde a declarat că recesiunea ar putea dura de la un an la 18 luni.
     
    Când această situaţie „scăpa de sub control”, economia comportă o alocare greşită a capitalului uman „în care oamenii fac lucruri care nu sunt utile semenilor lor”, a continuat el în cadrul conferinţei.
     
    Musk a glumit spunând că o „clismă economică” va trebui în cele din urmă „să cureţe ţevile”.
     
    Miliardarul pare să dea vina pentru recesiune pe preşedintele Joe Biden şi administraţia sa.
     
    „Această administraţie nu pare să facă mare lucru”, a spus Musk. „Administraţia Trump, lăsându-l pe Trump deoparte, a cuprins mulţi oameni competenţi care au fost eficienţi în a-şi îndeplini sarcinile”.
     
    Miliardarul a criticat administraţia Biden şi în trecut. La începutul acestui an, Musk l-a numit pe Biden o „păpuşă de şosete umede în formă umană”. El a criticat continuu administraţia după ce Casa Albă nu a reuşit să invite Tesla la un summit EV şi a lăudat General Motors şi Ford faţă de Tesla.
     
    Musk nu este un economist, dar nu este nici primul individ de profil care a pus problema unei recesiuni care ar putea fi la orizont. Duminică, fostul CEO al Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, a declarat pentru CBS că există un risc „foarte, foarte mare” de recesiune. În aprilie, economiştii Deutsche Bank au prezis că SUA vor atinge o recesiune în 2023, invocând inflaţia şi ratele mai mari ale dobânzilor.
     
    Preşedintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a negat posibilitatea unei viitoare recesiuni după ce Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor la începutul acestei luni. El le-a spus reporterilor că nimic nu sugerează că economia este „aproape de o recesiune”. 

  • Ce soluţii propun bancherii pentru clienţii ce nu pot plăti ratele

    Soluţiile propuse de bancheri pentru clienţii care anticipează că vor avea problemele la plata ratelor este de a începe un dialog cu banca, iar ulterior se poate negocia rata, se poate veni cu o rescadenţare sau reeşalonare, eventual şi suspendarea ratelor, au spus reprezentanţi ai băncilor în cadrul unor interviuri pentru Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB).

    “În secunda în care consumatorul nu mai poate, din diverse motive, să continue rambursarea creditului în condiţiile asumate la semnarea contractului, ideal ar fi să vină către bancă şi să spună: am această problemă! Noi vom găsim soluţii: negocierea ratei, rescadenţare, reeşalonare, suspendarea ratelor. Cea mai bună prevenţie este să te gândeşti dacă pasul pe care îl faci astăzi este sustenabil, pe ce perioadă este sustenabil şi care sunt factorii pe care nu-i poţi controla. De exemplu, inflaţia. Sau că după doi ani de pandemie ne aflăm la graniţa unui conflict armat! Nu avem cum să controlăm aceste lucruri, dar ne afectează şi trebuie să avem un răspuns la ele”, a explicat Roxana Maria Hidan, vicepreşedinte al OTP Bank.

    Din perspectiva soluţiilor, Dana Dima, vicepreşedinte al BCR, este de părere că timpul este foarte importat, iar dacă aceste cazuri, în care clienţii nu mai pot plăti ratele, ajung în instană, timpii de soluţionare sunt foarte lungi.

    “Timpul este foarte important, însă în instanţă timpii de soluţionare sunt foarte lungi, fapt care vine în contradicţie cu nevoia imediată de găsire a unei rezolvări la o problemă financiară. Avem peste 1.000 de negocieri purtate în cadrul CSALB, procesul s-a îmbunătăţit de la un an la altul şi am devenit mult mai eficienţi. Mesajul pe care îl transmit consumatorilor este că, indiferent dacă există sau nu o fluctuaţie vizibilă în veniturile pe care le au în prezent, dar anticipează că va urma o perioadă de acest gen, este bine să anunţe banca, să intre în dialog cu noi, direct sau prin intermediul CSALB”, a spus Dana Dima.

    În ceea ce priveşte vicepreşedintele Raiffeisen Bank, Vladimir Kalinov, este de acord privind timpul lung al instanţelor şi este de părere că acestea pot fi evitate prin dialog.

    “Dacă ne uităm la calendarul instanţelor, orice caz care intră acolo este luat în discuţie după un an sau doi, timp în care ambele părţi au de pierdut. Vorbim de bani, de timp, vorbim de emoţii şi nervi. Lucruri care pot fi evitate. Dialogul care se face prin intermediul CSALB are un rol foarte important, tocmai pentru că promovează această practică a dialogului în societate. În alte ţări doar cazurile complicate ajung în instanţă, cazuri care nu pot fi judecate altfel. Există acest mit că banca pândeşte şi aşteaptă ca un client să aibă probleme ca să îi ia casa. Nu, noi nu suntem o instituţie care se ocupă cu imobilele şi nici nu suntem interesaţi să devenim”, a spus Vladimir Kalinov.

    Pentru a evita executări silite sau alte probleme care pot să apară în cazul în care clienţii nu reuşesc să mai plătească rata, banca poate deschide, la cererea clientului, dosare de restructurare pentru consumatorii care întâmpină probleme în derularea contractelor, a explicat Virginia, Oţel, director în cadrul Garanti BBVA.

    “Interesul băncii este să găsească soluţii pentru consumatorii care apelează la noi direct sau prin intermediul CSALB. Nu ne dorim să ajungem la executări silite, cu atât mai mult cu cât această perioadă este una dificilă şi dorim să o depăşim cu bine, împreună cu clienţii noştri. Banca poate deschide, la cererea clientului, dosare de restructurare pentru consumatorii care întâmpină probleme în derularea contractelor şi putem oferi perioade de graţie în plata ratelor. De fapt, încercăm să răspundem personalizat, în funcţie de problema cu care se confruntă fiecare client. Altfel, dacă standardizezi prea mult, este greu să răspunzi unor nevoi specific”, a spus Virginia Oţel.

     

  • Florin Cîţu: Esenţa unei măsuri de amânare a ratelor la bancă este cine suportă costul

    „Aici, dar dacă este luată această decizie, atunci este luată împreună cu sistemul financiar bancar. Trebuie să ştim că toate aceste măsuri reprezintă costuri şi esenţa unei măsuri de amânare a ratelor la bancă este cine suportă costul. Se împarte costul pe cetăţeni şi pe sistemul bancar, se împarte la 3 şi cu statul român?… Eu nu ştiu dacă băncile pot să amâne împrumuturile fără să facă provizioane, pentru că atunci, în 2020, această decizie a fost la nivelul Uniunii Europene… Dar dacă s-a ajuns la o decizie – şi nu am de ce să nu îl cred pe preşedintele PSD, Ciolacu, că deja e o decizie, atunci oamenii ar trebui să aştepte că de luni această măsură este implementată”, spune fostul premier Florin Cîţu.

    El afirmă că nu pot fi ascunse costurile unei astfel de decizii.

    „Deci nu pot să ascunzi costurile, cineva le va suporta. Le vor suporta clienţii, vor suporta băncile, dar dacă s-au înţeles cu băncile, atunci vor prezenta exact că cumva cine suportă costurile. Dar costurile sunt. Problema este alta, că suntem într-un mediu în care dobânzile cresc şi atunci e complicat să spui că amâni ratele pentru 9 luni de zile, când dobânzile cresc de la o lună la alta, Banca Naţională tocmai cu dobânzile cu 0, 5 puncte procentuale. Eu cred că va creşte acest acest pas, poate nevoie de 0.75, poate 1 data viitoare, când inflaţia deja ajunge la două cifre şi se pare că Banca Centrală încă nu poate să stăpânească fenomenul”, conchide Cîţu.

    Reacţia fostului premier şi lider PNL vine după ce preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus joi că liderii coaliţiei de guvernare analizează varianta amânării ratelor la bănci. Ciolacu a mai precizat că decizia detaliată va fi prezentată luni de liderii formaţiunilor din coaliţie.

  • Lecţiile tuturor crizelor pentru bankingul din România

    România este expusă doar marginal la conflictul din Ucraina. Expunerea comercială este redusă, autonomia energetică a ţării este în mare parte asigurată din resurse interne. Sistemul bancar se bucură de lichiditaTe abundentă şi este capabil să finanţeze economia. Iar România beneficiază de protecţia economică şi militară oferită de apartenenţa la UE şi NATO, susţine François Bloch, CEO al BRD. Pe de altă parte, el aminteşte că războiul şi efectele sale creează o presiune suplimentară şi contribuie la o inflaţie ridicată, iar ratele dobânzilor vor urma tendinţa inflaţiei.

    Ceea ce ne-au învăţat ultimii 2-13 ani este, mai presus de toate, să fim întotdeauna gata să acţionăm, să pregătim cu atenţie viitorul, să rămânem prudenţi şi responsabili faţă de clienţi, investitori şi societate, să comunicăm în mod transparent şi să cultivăm încrederea. În cele din urmă, întreaga economie se bazează pe încredere şi pe un parteneriat real între actorii ei”, este de părere François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale. Având în vedere invazia militară a Rusiei în Ucraina, trecem cu siguranţă printr-o perioadă dificilă, poate cea mai dificilă din ultimele decenii, dar solidaritatea şi puterea Europei nu trebuie subestimate, consideră şeful băncii româneşti cu capital francez. „România arată o empatie extraordinară faţă de refugiaţii din Ucraina învecinată.

    Şi noi, la BRD, contribuim în diferite moduri, prin solidaritatea angajaţilor noştri, dar şi prin participarea băncii. Datoria noastră este să ne gândim la viitor, la responsabilitatea noastră de a ne menţine ţara şi economia în mişcare”. România este expusă doar marginal la conflictul din Ucraina. Expunerea comercială este redusă, autonomia energetică a ţării este în mare parte asigurată din resurse interne. Sistemul bancar este mai puternic ca niciodată, se bucură de lichiditaţe abundentă şi este capabil să finanţeze economia. Iar România beneficiază de protecţia economică şi militară oferită de apartenenţa la UE şi NATO. Astfel, România are multe motive să fie optimistă, susţine şeful BRD, a treia cea mai mare bancă după active din România.

    În ceea ce priveşte criza pandemică, care a început să se manifeste începând din 2020 şi a  continuat şi în 2021, dificultăţile aduse de pandemia COVID-19 au avut deja impact asupra economiei româneşti, dar intensitatea acestuia a fost diferită, în funcţie de mărimea companiilor şi de sectorul în care activează, aminteşte François Bloch. „Unele sectoare economice au suferit mai mult decât altele, iar companiile mici au fost mai afectate decât cele mari. Anul 2022 se derulează cu evenimente care, cel mai probabil, vor continua să aibă impact asupra unor sectoare economice.

    Dar economia este întotdeauna supusă unui mix de condiţii şi măsuri care pot pondera influenţa unor astfel de evenimente – ne putem aştepta la continuarea unor programe guvernamentale de sprijin, la implementarea unor noi măsuri de suport şi, bineînţeles, la noi intrări de fonduri europene atât în cadrul programelor existente, cât şi în cadrul PNRR.” Principalul obiectiv, pentru fiecare dintre noi, în domeniile noastre de competenţă, este să  contribuim la progresul şi succesul României, spune François Bloch. „Rolul nostru, ca bancă, este de a ne sprijini clienţii, persoane fizice şi companii. Privit din unghiul acestei oportunităţi uriaşe pe care o reprezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 2022 este un an extrem de important pentru România, un moment care va pune bazele evoluţiei acestei ţări în următoarele decenii.

    România are nevoie de infrastructură, de autostrăzi, de spitale, de educaţie, de energie verde, de pieţe financiare şi de capital puternice, de companii puternice capabile să se extindă la nivel internaţional. Lupta noastră trebuie să fie aceea de a face România mai puternică. Suntem aici pentru a ne face treaba de bancheri şi o vom face bine. Dar nu putem fi singuri în acest demers. România este o ţară extraordinară, viitorul ei este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, indivizi sau companii! ” Una dintre provocările la nivel macroeconomic este inflaţia, care a început să crească în mod semnificativ înainte de războiul din Ucraina, fiind determinată în special de preţurile energiei şi ale materiilor prime, aminteşte Bloch. „Războiul şi toate efectele sale colaterale creează o presiune suplimentară asupra acestor elemente şi asupra lanţurilor de aprovizionare. Această situaţie contribuie la o inflaţie ridicată.” Ca şi în cazul inflaţiei, şi ratele dobânzilor au început să crească înainte de începerea războiului. Dar, de atunci, putem observa că acestea cresc mai repede şi mai mult decât se aştepta iniţial, completează şeful BRD.

    Previziuni

    ► BRD SocGen anticipează pentru 2022 o încetinire a creşterii creditării, la 0,7%, până la un sold net de 34,4 mld. lei.

    ► BRD anticipează o creştere a venitului net bancar în 2022 cu peste 5% faţă de 2021.

    ► Pentru 2022, BRD SocGen nu include în buget estimări privind nivelul profitului sau ritmul de creştere faţă de 2021.

    ► Anul trecut, BRD SocGen a reuşit să obţină un profit net de aproape 1,28 mld. lei, în creştere cu 34,4% faţă de rezultatul din 2020.

     

    „Estimăm că ratele dobânzilor vor continua să urmeze tendinţa inflaţiei. În ceea ce priveşte împrumuturile, o creştere mecanică a costurilor este determinată de evoluţia ratelor dobânzilor de pe piaţă. Pe partea de depozite, un alt parametru important în stabilirea ratelor de remunerare este lichiditatea pieţei.” Nivelul de incertitudine din prezent are o influenţă negativă asupra încrederii. Iar în combinaţie cu inflaţia în creştere, ar putea duce la o cerere mai mică de credite pe termen scurt. Cu toate acestea, fundamentele economice rămân solide, susţinând activitatea de creditare. În special Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi un catalizator pentru creştere, susţine şeful BRD. Bloch spune că nu a observat nicio ieşire netă semnificativă de la începutul războiului, deşi au fost îngrijorări printre unii oameni – puţini – timp de câteva zile, la începutul războiului. „Ca de obicei, s-a dovedit că nu exista niciun motiv pentru aşa ceva, şi că banca rămâne cel mai sigur loc în care să păstrăm banii.” Cât priveşte evoluţia cursului de schimb leu/euro deocamdată acesta a rămas „remarcabil de stabil”, menţionează Bloch. „Aşa cum a făcut-o şi în trecut, ne aşteptăm ca BNR să rămână pregătită să reacţioneze pentru a preveni fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb folosind instrumentele sale. Rezervele valutare ale BNR, de 41,9 mld. euro (Â17,5% din PIB), oferă suficient spaţiu de manevră în acest sens. Deşi limitate, am observat unele achiziţii de valută, care se află pe o tendinţă de scădere în ultima vreme. Acestea ar putea fi determinate probabil de căutarea unei protecţii împotriva creşterii inflaţiei. Economiştii noştri se aşteaptă ca rata de schimb EUR/RON să fluctueze într-un interval strâns faţă de nivelul actual până la sfârşitul anului 2022.”

    Dar ce se întâmplă cu băncile? Cum trebuie să acţioneze? Băncile vor trebui să monitorizeze îndeaproape riscurile, să fie mai flexibile ca niciodată şi pregătite să se adapteze imediat la evoluţia pieţelor, apreciază CEO-ul BRD SocGen. „Nu există temeri deosebite, deoarece sistemul bancar românesc este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de Banca Centrală şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. Toate băncile trebuie să rămână în continuare foarte atente şi pregătite să se adapteze la evoluţiile neaşteptate ale pieţelor în noul context. Nu pot fi excluse schimbări de planuri/strategii, dar lucrul pe care toată lumea ar trebui să-l aibă în vedere este că băncile vor acţiona întotdeauna în interesul clienţilor lor”. În ceea ce priveşte BRD, Bloch se declară încrezător şi susţine că este o bancă solidă, cu lichiditate abundentă, cu un bilanţ foarte solid, cu o bază mare de clienţi şi o echipă foarte dedicată, şi este una dintre cele mai bune bănci româneşti în ceea ce priveşte managementul riscului – iar toate aceste aspecte vor permite BRD să facă faţă cu succes provocărilor aduse de anul 2022. „Originăm credite foarte bune, avem un bilanţ foarte solid, monitorizăm clienţii, lichidităţile lor, rămânem precauţi şi vigilenţi. Monitorizăm cu atenţie riscurile şi le controlăm.” În sectorul bancar, două tendinţe foarte importante vor rămâne la fel: digitalizarea şi sustenabilitatea. „Pentru BRD, aceasta înseamnă că ne vom continua activitatea pe aceste două direcţii.” BRD SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a revizuit în luna martie proiecţiile financiare incluse în bugetul pentru 2022 şi indicatorii-cheie luând în considerare noul context macroeconomic şi geopolitic, după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Astfel, BRD SocGen anticipează pentru 2022 o încetinire a creşterii creditării, la 0,7%, până la un sold net de 34,4 mld. lei, ascensiunea urmând să fie susţinută atât de majorarea creditării retail, cât şi de creşterea împrumuturilor pentru firme. Pe segmentul retail, BRD bugetează pentru 2021 creşterea creditării cu 0,7% (dacă se calculează variaţia la curs de schimb constant), până la un sold net de 23,3 mld. lei. La nivelul împrumuturilor corporate, BRD SocGen anticipează o creştere tot de 0,7% a volumelor de credite până la un sold de 11,1 mld. lei.

  • 3-4 ani de dobânzi negative pentru cei care îşi ţin banii la bancă: după câţiva ani de pauză, Isărescu vrea din nou stimularea economisirii prin creşterea dobânzilor bancare, dar problema este că băncile sunt cu dobânzile la depozite cu mult sub inflaţie şi nici nu vor creşte ratele aşa de repede/mult

    În comunicatul oficial de miercuri, 9 februarie 2022, prin care a anunţat creşterea dobânzii de referinţă de la 2 la 2,5% şi a dobânzii Lombard la care se împrumută băncile de la 3 la 3,5%, BNR a menţionat:

    “Deciziile CA ale BNR urmăresc ancorarea anicipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală”.

    BNR prognozează o rată a inflaţiei pentru acest an de 9,6%, cu un maxim de două cifre în aprilie, după care ar urma o scădere din toamnă, dacă piaţa de energie se va calma iar preţurile vor scădea.

    La această inflaţie dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.

    Spre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are o dobândă la 12 luni de 1,9% pe an, la 24 de luni de 2,1%, iar la 36 de luni de 2,3%.

    BCR,a doua bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,6%, asta dacă clientul îşi încasează salariul prin bancă, iar la 24 de luni de 1,95%.

    BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,05%, iar la 24 de luni o dobândă de 1,25%.

    CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă şi una dintre principlele bănci care atrage economiile populaţiei, are o dobândă de 3,1% pe 12 luni, 3,35% pe 24 de luni şi 3,5% pe 36 de luni.

    Probabil că sunt bănci mai mici care au dobânzi mai mari la depozite, dar sumele atrase de la populaţie sunt reduse.

    La aceste dobânzi, cei care îşi ţin banii la bancă în lei, dar şi în euro, s-au trezit cu dobânzi real negative începând cu a doua parte a anului trecut, atunci când inflaţia a început să crească accelerat şi foarte mult.

    Cineva care are un depozit pe un an de 3,1% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere de 6,5%. Practic, câştigul obţinut în doi ani anteriori este spulberat de inflaţie.

    Dacă cineva are un depozit de 1,05% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere în valoare reală de nu mai puţin de 8,45%.

    Ministerul Finanţelor are dobânzi mai bune la titlurile de stat Tezaur: la un an dobânzile sunt de 4,5%, la trei ani de 5%, iar la cinci ani de 5,35%. Chiar şi la aceste dobânzi, cu mult peste dobânzile bancare la depozite, rezultatul este negativ pentru cei care apelează la această formă de economisire.

    Demersul Ministerului de Finanţe de a oferi dobânzi mai mari populaţiei la vânzarea de titluri de stat este lăudabil, dar sumele atrase încă nu pot ataca depozitele bancare. Anul trecut, 114.000 de români au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 5 miliarde de lei.

    La finalul anului trecut, depozitele bancare în lei ale populaţiei au fost de 165 de miliarde de lei, în creştere cu 9%, adică o creştere de 15 miliarde de lei. Chiar în condiţiile în care dobânzile au fost extrem de mici, real negative. Populaţia a economisit anul trecut mai mult în valută, unde creşterea a fost de 12,9%, soldul depozitelor în valută fiind echivalentul a 118,8 miliarde de lei.

    Băncile, în special cele mari (top 10 bănci deţin 82% din activele bancare şi probabil 85% din totalitatea depozitelor bancare), au exces de lichiditate, având în vedere că soldul creditelor este cu mult sub soldul depozitelor atrase atât de la populaţie, cât şi de la companii. Spre exemplu, creditele acordate populaţiei în lei au crescut anul trecut cu 15,3%, peste creşterea depozitelor, dar sunt la 136 de miliarde de lei, versus depozite de 165 de miliarde de lei.

    Situaţia este “dramatică” pe componenta de valută: creditele în valută acordate populaţiei au coborât la echivalentul a 27,5 miliarde de lei, în timp ce depozitele în valută sunt de 118,8 miliarde de lei, adică băncile au un exces de 91 de miliarde de lei, echivalent în valută. Tocmai de aceea sunt bănci care nu mai oferă clienţilor români depozite în euro, sau dacă au această formă de economisire, dobânzile sunt “zero”. Spre exemplu, Banca Transilvania oferă la un an o dobândă la euro de 0,01%, iar la doi ani de 0,05%.

    În încercarea de a prelua din nou controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat peste tot în lume, depăşind toate previziunile, BNR dar şi celelalte bănci centrale sunt nevoite să majoreze dobânzile, într-un context în care economiile încă nu şi-au revenit după criza Covid.

    Băncile centrale nu au apăsat pedala pe acceleraţie pentru creşterea dobânzilor ca să nu afecteze revenirea economică.

    La Bucureşti BNR ar fi majorat mai mult dobânzile şi mai repede, dar a încercat să protejeze economia în trimestrul patru, care a dat semne de reducere a creşterii cu impact asupra businessului şi a consumului.

    Dacă inflaţia se va menţine la aceste niveluri ridicate mai mult timp, aşa cum cred analiştii, economiile celor care îşi ţin banii la bancă vor fi practic spulberate.

    Băncile nu au cum să ţină pasul cu inflaţia (spre exemplu în SUA, la o inflaţie de 7%, în cel mai bun caz dobânda de referinţă a Fed va creşte la 1%), aşa că dobânzile real negative vor persista.

    Până anul trecut, dobânda real negativă era mai mică: spre exemplu, la o inflaţie de sub 2% în Europa, dobânda la Banca Centrală Europeană era de minus 0,5%, rezultând o dobândă real negativă de 2,5%. La o inflaţie de 5% în Europa, dobânda real negativă a urcat la 5,5%. La Bucureşti, analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 3,5-4%, în condiţiile unei inflaţii de 7-11%.

    Problema este ce se va întâmpla în 2023, când BNR prognozează o reducere a inflaţiei spre 3,5%, asta într-un caz fericit. Băncile nu vor creşte dobânzile la depozite pentru că nu au niciun interes, pentru că au lichiditate suficientă şi pentru că dobânda la care pot să se împrumute la BNR (acum este de 3,5%) este cu mult sub inflaţie.

    Creditele sunt legate de ROBOR pentru companii, la care se adaugă marja băncii. ROBOR-ul a urcat acum la 3,59% şi se îndreaptă spre 4%.

    Pentru persoanele fizice dobânzile de referinţă sunt IRCC şi ROBOR. La IRCC există acest decalaj de 6 luni în urmă, care ţine IRCC-ul jos (acum este de 1,17%, nivel de referinţă pentru primul trimestru din acest an).

    Deşi ROBOR-ul a crescut substanţial (spre exemplu, faţă de acum un an creşterea este de aproape 250%), dobânzile efective de tranzacţionare de pe piaţa interbancară sunt mai mici, aşa că IRCC-ul, care se calculează pe baza tranzacţiilor efectuate, nu va ajunge la acelaşi nivel ca ROBOR-ul.

    ROBOR este mai mult o dobândă de viitor, care urmăreşte inflaţia şi alte evenimente, şi oricum băncile tranzacţionează prea puţin între ele la aceste cotaţii.

    Populaţia îşi poate proteja prea puţin economiile de această inflaţie întrucât dobânzile de la bancă şi dobânzile de la titlurile de stat nu vor creşte la nivelul inflaţiei. Problema este că şi la euro dobânzile sunt real negative.

    Dacă îţi ţii banii în euro, te poţi proteja de o creştere a cursului valutar leu/euro.

    Dar dacă creştea cursului valutar este sub dobânda bancară la lei, cei care au depozite în euro pierd.

    Oricum ar fi, cei care au depozitele bancare în lei şi în euro în această perioadă, care va ţine mai mult decât aşteptările, pierd din valoarea banilor.

  • De ce aleg românii să cumpere produse în rate de la retailer în loc să cumpere prin credite bancare?

    Românii întotdeauna au fost puternic orientăţi către consum şi achiziţionarea produselor, chiar dacă bugetul nu a fost întotdeauna suficient. Acest lucru de multe ori duce la credite sau carduri de cumpărături, mai ales de sărbători. Cum au ajuns IFN-urile să fie mai la îndemână comparativ cu băncile?

    Traian Baicu, CEO al Credex, o instituţie financiară nebancară, este de părere că avatajul, în ceea ce priveşte strict achiziţionarea de produse, este de a fi prezenţi la punctul de vânzare, fie fizic în magazine sau chiar online când produsele sunt adăugate în coş.

    “Clientul continuă procesul de achiziţie produse în acelaşi timp cu finanţarea şi nu invers, cum ar fi în cazul accesării unui credit din bancă. Comparativ cu un credit de consum bancar, putem enumera câteva beneficii: accesarea unor sume mici începând de la 500 lei, perioadă mai scurtă de rambursare începând de la 2 luni, birocraţie redusă, aplicare 100% online şi timp foarte scurt de obţinere al creditului. Valoarea medie a unui credit de consum, conform cifrelor noastre, este de aproximativ 2.700 lei, o medie mult mai mică comparativ cu o creditare bancară”, a spus Traian Baicu, pentru ZF.

    Contextul pandemic a forţat toate industriile spre o digitalizare accelerată, mutând aproape toate activităţile pe zona de online. Cu toate acestea, de ce românii preferă să cumpere produsele pe care şi le doresc printr-o finanţare, alta decât cea bancară?

    “Pentru creditele accesate online folosim un proces 100% digital pentru aplicaţii şi semnătură electronică pentru contractele de credit. Clienţii adaugă produsele în coş, aleg finanţarea prin Credex şi primesc produsele acasă prin curier. Creditul pentru bunuri de consum poate fi accesat şi fizic din reţeaua magazinelor comercianţilor parteneri. Procesul este unul foarte rapid şi facil pentru clienţi, pentru că aceştia îşi pot alege produsele din magazin şi pot pleca cu acestea acasă întrucât procesul de aplicare şi aprobare al creditului, chiar şi în magazin, este foarte rapid”, susţine Traian Baicu.

    El a mai explicat că IFN-urile sunt instituţii financiare care respectă condiţiile de creditare şi măsurile legislative reglementate de BNR, acestea fiind aceleaşi ca în cazul băncilor.

    “Spre exemplu, se respectă acelaşi grad maxim de îndatorare la credite, care este în prezent de 40% din venitul net. Comparativ cu băncile, IFN-urile adoptă în relaţia cu clienţii un grad de risc mai mare. Şi apoi, la rândul lor IFN-urile diferă în funcţie de politicile interne şi criteriile de eligibilitate. Putem vedea aici diferenţe de sume minime şi maxime accesate, vârsta minimă sau maximă eligibilă, nivelul minim al veniturilor, vechimea la locul de muncă etc”, a mai adăugat Traian Baicu.

    Pe lângă beneficiile de bază, respectiv integrarea opţiunii de finanţare în momentul achiziţionării produselor de către români şi acceptarea IFN-urilor a unui grad de risc mai ridicat, parteneriatele dintre instituţiile financiare nebancare cu retailerii aduc şi dobânzi mult mai mici sau chiar 0, în funcţie de promoţiile pe care aceştia le desfăşoară în anumite perioade cheie, precum Black Friday sau diferite sărbători.

    În ceea ce priveşte Credex, instituţia financiară a demarat o serie de colaborări pe zona finanţării creditelor de consum, magazinele principale fiind Altex, Media Galaxy şi Mobexpert.

    “În cadrul Altex, pe tot parcursul lunii decembrie desfăşurăm campania cu 1% dobândă/lună pentru cumpărături de minim 4.500 lei, atât pentru cumpărăturile online cât şi cele din magazinele fizice. Dobânzile aplicate şi campaniile derulate sunt diferite de la un retailer la altul, în funcţie de negocierile periodice şi de contractul agreat. Colaborarea noastră cu Mobexpert a început în septembrie 2021 iar în primele 3 luni, septembrie – noiembrie inclusiv, am finanţat credite cu dobândă 0% în valoare de peste 3,6 milioane de lei. Astfel de beneficiu, de credit cu dobândă 0%, este în avantajul comerciantului pentru că stimulează volumul de vânzări şi creşterea achiziţiilor cu valori mai mari dar şi în avantajul clientului pentru că îşi poate lua produsele mult dorite fără să îi afecteze bugetul, cu cheltuiala realizată, plătind în rate egale”, a explicat Traian Baicu.

    Cu toate acestea, CEO-ul Credex a mai adăugat că pentru companie devine profitabilă finanţarea acelor clienţi, care sunt sub pragul de cumpărături de 10.000 lei, în cazul parteneriatului cu Mobexpert, pentru că se aplică o dobândă diferită, respective 9,99%.

    “Perioada de creditare pentru dobânda de 0% este predefinită la 24 de rate. Desigur, este necesar ca şi clientul să îndeplinească condiţiile de eligibilitate pentru creditul de consum. În ceea ce priveşte perioada de creditare, clienţii pot opta pentru o perioadă de rambursare între 2 şi 59 luni (maxim 5 ani). Perioada medie a unui credit, în general, este de aproximativ 22 luni. În ceea ce priveşte comisionul de rambursare anticipată, acesta este acelaşi pe care îl operează şi instituţiile bancare, respectiv 0,5% sau 1% dacă perioada de timp rămasă din credit este mai mică, respectiv mai mare de 12 luni”, a mai detaliat Traian Baicu.

    În luna noiembrie 2021, lună în care a fost şi Black Friday, valoarea totală a contractelor de credit de bunuri de consum a Credex a ajuns la 26,8 mil. lei (5,4 mil. euro). Ponderea finanţărilor online pentru produse în luna noiembrie a fost de 26%, în timp ce 74% au fost finanţări din magazinele retailerilor în format fizic.

     

  • Avertisment de răsunet pentru România: Leul, trecut pe lista celor 4 monede care s-ar putea prăbuşi. ”România ar putea avea o criză valutară gravă în următoarea perioadă”

    O analiză publicată recent de banca japoneză de investiţii Nomura arată că printre pieţele emergente cu cel mai mare risc de a se confrunta cu o criză a ratelor de schimb valutar de află România, Egipt, Turcia şi Sri Lanka, conform CNBC.

    Analiza a luat în calcul indicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele de valută şi importuri şi indicii pieţei de capital.

    „Uitându-ne înainte, perspectivele ca Rezerva Federală (banca centrală americană – n.r.) să normalizeze politica monetară şi înrăutăţirea economiei chineze nu reprezintă o combinaţie bună pentru pieţele emergente”, reiese din raportul Nomura.

    Potrivit furnizorului de date CME Group, şansele ca Fed-ul să mărească ratele dobânzilor până în iunie anul viitor ajung la 75%, de la 60% luna trecută.

    Datele vin într-un moment în care pieţele emergente se confruntă cu altă serie de probleme, precum mărirea deficitelor fiscale şi de cont, cât şi creşterea preţurilor alimentelor, spune gigantul financiar japonez.

    Ratele mai mari ale dobânzilor nu înseamnă neapărat „un declin major” în pieţe. Astfel, companiile cu venituri puternice şi marje solide vor performa bine într-un mediu marcat de rate ridicate ale dobânzilor, explică firma de investiţii Mobius Capital Partners.

    Ieri, lira turcească s-a prăbuşit după ce preşedintele Erdogan a salutat noua serie de micşorare a ratelor dobânzilor, decizia fiind urmată de o serie de proteste în Ankara şi Istanbul.

     

  • Lira turcească, în cădere liberă: Erdogan promite victoria în urma „războiului economic”, după ce banca centrală a redus ratele dobânzilor pentru a treia lună la rând

    Lira turcească a suferit una dintre cele mai grave scăderi de la criza monetară din urmă cu trei ani după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a lăudat o recentă reducere a ratelor dobânzilor şi a declarat că ţara se află într-un „război economic pentru independenţă”, transmite Financial Times.

    Moneda, care a scăzut anul acesta cu aproape 40% prin raport cu dolarul american, a înregistrat o scădere de 8,8% şi a străpuns bariera simbolică de 12 lire per dolar, în contextul în care Erdogan a folosit un discurs combativ pentru a-şi expune viziunea asupra economiei ţării.

    La un moment dat, declinul de marţi a ajuns la cel mai grav nivel din august 2018, când Turcia se confrunta cu o criză monetară. Recent, scăderea atingea circa 7%.

    „Seamănă cu un film de groază”, spune Enver Erkan, analist al Terra Investment din Istanbul, adăugând că este greu de prognozat cât va mai scădea moneda, având în vedere că autorităţile par dispuse să observe declinul.

    Erdogan, cunoscut oponent al ratelor mari ale dobânzilor, a declarat vineri seara că este „mulţumit” după ce banca centrală a redus ratele pentru a treia lună consecutivă, în pofida avertizărilor economiştilor, conform cărora decizia ar alimenta inflaţia, care deja ajunge la o rată anuală de 20% şi nu oferă niciun semn că s-ar opri din a destabiliza ţara.

    Pictând un peisaj al unei conspiraţii globale ce vrea să subjuge Turcia, Erdogan a declarat că ţara nu va ceda în faţa economiştilor, „oportuniştilor” şi „acrobaţilor financiari la nivel global” care cer majorarea ratelor dobânzilor.

    Guvernul prioritizează creşterea, adaugă preşedintele turc, cu ţelul de a încuraja investiţiile, producţia, exporturile şi forţa de muncă.

    „De aceea nu acordăm atenţie vociferărilor lansate de pesimişti. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi susţinerea poporului vom ieşi victorioşi în urma acestui război economic pentru independenţă”, susţine Erdogan.

    El a comparat chinurile actuale cu cele din perioada în care naţiunea a luptat împotriva cotropitorilor străini în urma Primului Război Mondial, care a culminat cu naşterea republicii în 1923.

    Semih Tumen, fost viceguvernator al băncii centrale din Turcia şi unul dintre oficialii de top concediaţi de Erdogan luna trecută, a vorbit în spaţiul public pentru prima dată de când a fost demis şi l-a rugat pe preşedinte să „renunţe la acest experiment iraţional care nu are nicio şansă de a reuşi”.

    „Trebuie să ne întoarcem imediat la politici de calitate înaltă care vor proteja valoarea lirei şi bunăstarea poporului turc”, a scris Tumen pe Twitter.

     

  • Bitcoinul se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele luni, pe măsură ce presiunile cu privire la vânzări rămân ridicate

    Bitcoinul a scăzut vineri la minimul ultimei luni şi se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele şase luni, pe măsură ce traderii au marcat profituri după un lung raliu, o parte din decizii fiind luate pe fondul prăbuşirii exchange-ului cu expunere pe crypto Mt Gox, transmite Reuters.

    Cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă atinge acum 57.000 de dolari, minus cu 4% în ultimele 24 de ore, şi ajunsese anterior la 55.980 de dolari, cel mai slab nivel de la mijlocul lunii octombrie, cu 20% sub maximul de săptămâna trecută.

    „Presiunile privind vânzările au fost constante”, spune Matthew Dibb, director operaţional al managerului de crypto-active Stack Funds, care se aşteaptă că moneda să îşi găsească un nou nivel de susţinere la 53.000 de dolari.

    Bitcoinul a scăzut cu 13% săptămâna aceasta, însă este pe plus cu peste 90% de la începutul anului.

    Dibb susţine că unii investitori se tem cu privire la posibilitatea unui nou val de vânzări, în contextul în care o instanţă de judecată din Tokyo îşi va da acordul cu privire la plata unor creditori ai Mt Gox, un exchange de criptomonede care s-a prăbuşit în 2014 după ce a pierdut jumătate de miliard de dolari în Bitcoin. La acea vreme, Mt Gox — care era cel mai mare exchange cu expunere pe crypto din lume — a pierdut monedele a mii de clienţi, o parte din deţineri fiind ulterior găsite. Bloomberg estimează că plăţile vor reprezenta o fracţiune din cantităţile deţinute iniţial de creditori.

    „Cei afectaţi vor primi o cantitate mare de Bitcoin, cel mai probabil în T1 sau T2 din 2022, ceea ce a stârnit frici în piaţă”, susţine Dibb, adăugând că majoritatea creditorilor vor vinde, cel mai probabil, deţinerile.

    Ether, a doua cea mai mare monedă virtuală, se află la cel mai scăzut nivel al ultimelor trei săptămâni, circa 4.100 de dolari, cu un minus de 13% săptămâna aceasta.

    Bitcoinul şi Ether au suferit pierderi într-o perioadă în care sentimentul general a pieţelor globale s-a îndreptat în ultimele zile către temerile privind creşterea economică, ratele dobânzilor şi ritmul inflaţiei.

    „Perspectivele pe termen lung ale Bitcoinului sunt în continuare pozitive. Însă apele din următoarele luni vor rămâne tulburi deoarece investitorii instituţionali vor fi atenţi dacă Rezerva Federală va ridica ratele dobânzilor, declanşând astfel un selloff al activelor de risc, incluzând aici şi Bitcoinul”, spune Edward Moya, analist al grupul de tranzacţionare Oanda.

     

  • Banca Angliei surprinde pieţele şi menţine neschimbată rata dobânzii la un minim istoric de 0,1%. Lira începe să scadă prin raport cu euro şi dolarul american

    Banca Angliei a anunţat joi că va menţine neschimbate ratele dobânzilor, sfidând astfel aşteptările multor investitori, conform cărora instituţia ar fi devenit prima bancă centrală majoră care ridică ratele în contextul pandemiei de coronavirus, transmite CNBC.

    Comitetul de Politică Monetară al Băncii (MPC) a votat 7-2 pentru a păstra ratele la un minim istoric de 0,1% şi 6-3 în favoarea continuării programului existent al guvernului britanic, care va susţine achiziţiile de bonduri la un stoc ţintă de 875 de miliarde de lire. MPC a votat în unanimitate de voturi pentru a menţine achiziţiile de obligaţiuni corporative la un nivel de 20 de miliarde de lire, păstrând programul de cumpărare de active la 895 de miliarde de lire.

    Pieţele nu erau sigure dacă Banca va anunţa o normalizare a politicii monetare astăzi sau în timpul următoarei întâlniri de la mijlocul lunii decembrie, însă o parte dintre analişti sunt de părere că schimbarea se va produce înainte de sfârşitul anului.

    La ora 16:45, lira sterlină scădea cu 1,15% prin raport cu dolarul american, în timp ce declinul prin raport cu euro şi yenul japonez ajunge la 0,64% şi, respectiv, 1,4%.

    În prezent, Banca Angliei monitorizează o serie esenţială de puncte de date, pe măsură ce inflaţia se menţine la un nivel ridicat, în timp ce creşterea economică îşi pierde din avânt, iar condiţiile de muncă încep să se înăsprească.

    „Comitetul consideră că, având în vedere datele, în special cele privind piaţa muncii, ne poziţionăm în linie cu estimările centrale ale Raportului de Politică Monetară din noimebrie. În următoarele luni va fi necesară o creştere a ratei pentru a readuce inflaţia CPI (indicele preţurilor de consum – n.r.) către targetul de sustenabilitate de 2%”, reiese dintr-o declaraţie a MPC.

    Randamentele negative ale obligaţiunilor europene devin tot mai greu de găsit pe măsură ce investitorii ignoră declaraţiile BCE