Tag: rata

  • Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii

    Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.

    „Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază  Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
    În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
    Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
    Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
    Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
    „În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după  perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
    Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
    Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
    „Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
    Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
    Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
    Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
    Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
    „Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
    În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
    Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
    Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
    „Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
    În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
    Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
    În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
    „Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
    O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
    Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
    În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
    Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”


    Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
    Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
    1992
    În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
    1999-2005
    Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
    2014 2016
    De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
    2017
    În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
    Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
    2018
    Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
    Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).


    BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
    405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.

    La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.

    Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
    31 mld. lei.

    Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.

    În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.

    La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.

  • Coronavirus 8 septembrie. Situaţia pe judeţe. Judeţul care urcă pe locul doi după Bucureşti. Bilanţ actualizat

    Până astăzi, 8 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 97.033 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.199. Dintre acestea, 460 sunt internate la ATI.  

     

    Judeţele cu cele mai multe cazuri

    Municipiul Bucureşti – 257

    Ilfov – 63

    Iaşi – 44

    Braşov -44

    Timiş – 40

     

    Judeţele cu cele mai puţine cazuri

    Giurgiu – 5

    Călăraşi, Botoşani, Maramureş, Mehedinţi – 7 

    Harghita – 8

     

    TABEL CU NUMĂRUL DE CAZURI DE COVID-19

     

    Nr. crt.

    Judeţ

    Număr de cazuri confirmate(total)

    Număr de cazuri nou confirmate

    1.

    Alba

    1224

    14

    2.

    Arad

    2064

    30

    3.

    Argeş

    5182

    26

    4.

    Bacău

    3250

    14

    5.

    Bihor

    2718

    35

    6.

    Bistriţa-Năsăud

    1252

    13

    7.

    Botoşani

    1386

    7

    8.

    Braşov

    4900

    44

    9.

    Brăila

    1903

    15

    10.

    Buzău

    2472

    23

    11.

    Caraş-Severin

    852

    30

    12.

    Călăraşi

    615

    7

    13.

    Cluj

    2288

    29

    14.

    Constanţa

    1901

    22

    15.

    Covasna

    882

    22

    16.

    Dâmboviţa

    3325

    23

    17.

    Dolj

    1985

    18

    18.

    Galaţi

    3496

    14

    19.

    Giurgiu

    804

    5

    20.

    Gorj

    1666

    12

    21.

    Harghita

    788

    8

    22.

    Hunedoara

    1820

    24

    23.

    Ialomiţa

    1040

    20

    24.

    Iaşi

    3465

    44

    25.

    Ilfov

    2425

    63

    26.

    Maramureş

    1365

    25

    27.

    Mehedinţi

    1217

    7

    28.

    Mureş

    1514

    7

    29.

    Neamţ

    2401

    36

    30.

    Olt

    1423

    11

    31.

    Prahova

    4641

    37

    32.

    Satu Mare

    371

    8

    33.

    Sălaj

    444

    11

    34.

    Sibiu

    1612

    26

    35.

    Suceava

    5568

    28

    36.

    Teleorman

    721

    23

    37.

    Timiş

    2881

    40

    38.

    Tulcea

    597

    7

    39.

    Vaslui

    2107

    28

    40.

    Vâlcea

    1388

    12

    41.

    Vrancea

    2473

    8

    42.

    Mun. Bucureşti

    12506

    257

    43.

    101

    3

     TOTAL

    97.033

     

    1.136

     

     

    În intervalul 7 septembrie (10:00) – 8 septembrie(10:00) au fost înregistrate 41 de decese (22 bărbaţi şi 19 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

     

    VEZI ŞI – CORONAVIRUS ÎN ROMÂNIA – SITUAŢIA GENERALĂ. BILANŢ ACTUALIZAT

     

    Situaţia din ziua precedentă – 7 septembrie

    Până pe 7 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 95.897 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    40.454 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 12.339 de pacienţi asimptomatici au fost externaţi la 10 zile după depistare.  

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 883 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.


    Judeţele cu cele mai multe cazuri

    Minucipiul Bucureşti – 187
    Buzău – 72
    Bacău – 65
    Iaşi – 55 –
    Prahova – 55


    Judeţele cu cele mai puţine cazuri

    Sălaj – 1
    Hunedoara – 2
    Vrancea – 2
    Mehedinţi – 4
    Tulcea – 3
    Arad – 5

    Până la această dată, 3.926 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

    În intervalul 06.09.2020 (10:00) – 07.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 33 de decese (24 bărbaţi şi 9 femei).

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.945.738 de teste. Dintre acestea 7.247 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.613 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.634 la cerere.
     

  • Ţara din Europa unde numărul de infecţii a înregistrat cea mai mare creştere din ultimele cinci luni. Rata de incidenţă este de şase ori mai mare decât media europeană

    Rata de incidenţă din Spania a ajuns la 221 de infecţii cu coronavirus per 100.000 de locuitori, aproape de şase ori peste media europeană, arată Datele Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).

    Numărul de cazuri raportate pe 1 septembrie a sărit la 8.115, cea mai mare creştere zilnică de la sfârşitul lunii martie încoace, notează Euronews. Totuşi, numărul include şi cazurile confirmate prin intermediul testelor anticorpi COVID-19, care arată dacă o persoană a contactat virusul şi a reuşit să se vindece.

    Autorităţile spaniole au raportat până acum 470.900 de cazuri şi 29.152 de decese cauzate de coronavirus. În ultimele şapte zile, au fost confirmate peste 50.000 de infecţii şi, raportându-ne la populaţie, virusul se răspândeşte mai repede decât în Statele Unite.

    În ceea ce priveşte rata de incidenţă din ultimele două săptămâni, Franţa se clasează pe locul al doilea, cu 92,5 cazuri per suta de mii de locuitori.

    Totodată, Institutul Robert Koch din Germania (RKI) subliniază faptul că transmiterea virusului de la tineri către grupurile vârstnice trebuie prevenită sub orice formă. În Spania, de când autorităţile au început să ridice restricţiile de circulaţie în luna iunie, evenimentele familiale, cluburile de noapte şi activităţile turistice au fost învinuite constant pentru reapariţia coronavirusului.

    „Imediat după ce numărul de infecţii va creşte în rândul cetăţenilor vârstnici, spitalizările şi decesele vor creşte din nou”, spune RKI.

    Între timp, Statele Unite au rămas cea mai afectată ţară, cu aproape 185.000 de morţi şi circa 6 milioane de cazuri.

     

  • O nouă ţară a depăşit pragul de 500.000 de cazuri de coronavirus. Rata de deces este cea mai mare din regiune

    Peru a depăşit jumătate de milion de cazuri de coronavirus şi are cea mai mare rată de fatalitate din America Latină, potrivit datelor publicate de Ministerului Sănătăţii.

    Peru are 507.996 de cazuri confirmate şi 25.648 de decese, a declarat ministrul adjunct pentru Sănătate, Luis Suarez, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Ţara are cea mai mare rată de deces a persoanelor infectate din America Latină, 78,6 la 100.000 de persoane, arată un raport al Reuters. Astfel Peru depăşeşte vecinii regionali care au fost puternic loviţi de pandemie: Chile şi Brazilia.
    Preşedintele Martin Vizcarra, vorbind joi, în cadrul unui eveniment public, pentru a aduce un omagiu celor 120 de medici care au murit din cauza COVID-19, a învinovăţit pentru recenta creştere a cazurilor: evenimente sociale şi sportive şi atitudine relaxată a publicului, relatează Reuters.
    „Există prea multă încredere din partea populaţiei”, a spus Vizcarra.
    „Trebuie să învăţăm din istorie, să corectăm greşelile şi trebuie să fim uniţi în ciuda discrepanţelor”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nici urmă de un „al doilea val”: În ciuda faptului că Franţa există în prezent până la 500 de focare cu coronavirus, autorităţile anunţă că situaţia este ţinută sub control

    Autorităţile franceze au raportat între 400 şi 500 de focare cu coronavirus, însă nu existe semne care să anunţe un „al doilea val”, a spus ministrul sănătăţii Olivier Veran, potrivit France24.

    „Momentan suntem foarte departe de al doilea val. Ţelul nostru nu este să alarmăm în exces populaţia, ci de a o ţine în gardă”, a declarat Veran luni, 20 iulie, când purtatul măştilor în spaţiile publice închise a devenit obligatoriu pe teritoriul Franţei.

    La nivel naţional, numărul de reproducţie „R” care indică rata de transmitere este de 1,2, ceea ce înseamnă că 10 oameni infectaţi vor da boala mai departe către alte 12 persoane, în medie.

    Însă în unele zone ale ţării, rata este mult mai mare, incluzând aici zona mediteraneeană – Marsilia şi Nisa – care înregistrează o rată de 1,55. Totodată, regiunea Bretania raportează o rată de 2,6, adică 10 oameni pot infecta mai departe 26 de persoane.

    Cetăţenii care nu vor purta mască în spaţiile publice riscă să primească o amendă de 135 de euro. Guvernul francez plănuieşte să aibă un stoc de 60 de milioane de măşti până în octombrie, comparativ cu 3,5 milioane la începutul pandemiei.

     

  • O persoană moare la fiecare 18 secunde de COVID-19. Rata de deces a noului coronavirus a depăşit SIDA şi malaria

    Bilanţul deceselor cazuate de Covid-19 a depăşit 500.000, duminică, reletează Reuters.

    Boala respiratorie cauzată de noul coronavirus este deosebit de periculoasă pentru vârstnici, deşi şi adulţi şi copii sunt, de asemenea, printre 500.000 de victime şi peste 10 milioane de cazuri raportate.

    În timp ce rata totală deceselor s-a aplatizat în ultimele săptămâni, experţii în sănătate şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la un număr record de cazuri noi în ţări precum Statele Unite, India şi Brazilia, precum şi noi focare în unele părţi din Asia.
    Peste 4.700 de oameni mor la fiecare 24 de ore din cauza bolii, conform calculelor Reuters, bazate pe o medie în perioada 1 – 27 iunie. Aceasta echivalează cu 196 de persoane pe oră sau o persoană la fiecare 18 secunde.

    În doar cinci luni, numărul de morţi COVID-19 a depăşit numărul de persoane care mor anual din cauza malariei, una dintre cele mai mortale boli infecţioase.

    Rata de deces medie se ridică la 78.000 pe lună, comparativ cu 64.000 de decese provocate de SIDA şi 36.000 de decese de malarie, potrivit cifrelor din 2018 ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia coboară în mai la 2,3%, de la 2,7% în aprilie şi 3% în martie. Fructele şi cartofii au înregistrat cele mai scumpiri

    Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,3% în mai, după 2,7% în aprilie, susţinută de scumpirea alimentelor cu 5,2%, faţă de 5,7% în aprilie, a serviciilor cu 2,6% şi a mărfurilor nealimentare cu 0,15%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%., în timp ce rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2019 – mai 2020) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2018 – mai 2019), calculată pe baza IPC, este 3,4%.

    Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,3%.

    De la începutul anului, cele mai mari creşteri preţ au fost înregistrate la fructele proaspete (24,65%), şi cartofi (20,8%), în timp ce ouăle s-au ieftinit cu 3,9%, iar combustibilii cu peste 9%.

    Faţă de aprilie, în mai preţurile de consum s-au majorat cu 0,05%, cu 0,3% la alimente şi 0,1% la servicii, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,18%.

    (Sursa:INS)

     

    BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,8% la finalul lui 2020 şi de 2,5% în 2021, faţă de 4,04% în 2019, potrivit datelor din raportul trimestrial al băncii centrale publicat de instituţie la finalul lunii mai.

  • Rata şomajului a crescut în aprilie la 4,8%, maximul din septembrie 2017. Banca Transilvania: Estimăm o rată medie anuală a şomajului de 4,6% în intervalul 2020-2022

    Rata şomajului a crescut în aprilie la 4,8%, faţă de 4,6% în martie, atingând nivelul maxim din septembrie 2017, pe fondul deteriorării climatului din piaţa forţei de muncă, în contextul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc.

    Potrivit datelor INS, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a urcat la 432.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă ( de la 414.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (355.000 persoane).

    Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,4% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,9% în cazul celor de sex feminin).

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3,8% pentru luna aprilie 2020 (4,5% în cazul bărbaţilor şi 3,0% în cel al femeilor).

    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2020.

    ”Prin urmare, în perioada ianuarie-aprilie rata medie a şomajului s-a situat la 4.4%, în creştere cu 0.53 puncte procentuale an/an, evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi implementarea de măsuri pentru contracararea crizei sanitare, cu impact nefavorabil pentru dinamica economiei (ritm sub potenţial în T1 şi scădere în T2)”, a comentat Andrei Rădulescu, director ANaliză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    În acest context, Banca Transilvania estimează o rată medie anuală a şomajului de 4,6% în intervalul 2020-2022, creşterea din acest an (pe fondul evoluţiei economiei la un ritm sub potenţial) urmând să fie contrabalansată de scăderea din 2021-2022.

    ”Ne aşteptăm la intrarea economiei interne într-un nou ciclu economic pe termen scurt şi la creşterea gradului de flexibilitate pe piaţa forţei de muncă în trimestrele următoare”. 
  • Rata de dobândă la 10 ani a ajuns la minimul din 11 martie

    Rata de dobândă la 10 ani a înregistrat un declin cu 43 puncte de bază până la 4.075%, minimul din 11 martie, în timp ce curba randamentelor din România s-a deplasat în jos săptămâna trecută, pe fondul ameliorării percepţiei de risc pe pieţele financiare şi al perspectivelor de relansare rapidă a economiei după punctul minim înregistrat în aprilie, conform datelor prezentate de Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

    Spread-ul de dobândă, care reflectă diferenţa între dobânda la titlurile de stat pe termen lung, de 10 ani, şi dobânda pe termen scurt, s-a redus cu 22,8% până la 1,34 puncte procentuale. Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 7,7 mld. lei pe piaţa internă, cu 70% peste volumul programat şi cu 3,3 mld. lei pe pieţele internaţionale. Administraţia a planificat licitaţii cu titluri scadente în iulie 2027 în valoare de 805 mil. lei şi octombrie 2023 în valoare de 575 mil. lei. În luna iulie 2020 sunt programate licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 mld. lei. 

  • Care sunt motivele pentru care cea mai mare rată de deces din lume în cazul coronavirusului nu este în Italia, Spania sau America, ci in Capitala Europei

    Chiar dacă are doar 11 milioane de locuitori, Belgia a raportat mai multe decese  decât China. Numărul fatalităţilor a ajuns aici la 57 la 100.000 de locuitori, cea mai mare rată din lume – de aproximativ patru ori mai mare decât în Statele Unite.

    Potrivit autorităţilor belgiene, motivul din spatele acestor cifre nu ţine de spitalele aglomerate, în condiţiile în care 43% din paturile de terapie intensivă erau vacante chiar înainte de vârful crizei, ci din cauza rigorilor birocratice ale ţării, scrie Blooomberg.

    Spre deosebire de alte ţări, casa instituţiilor de top ale Uniunii Europene înregistrează decesele de la casele de  bătrâni chiar dacă acolo nu există o infecţie confirmată.

    „Suntem criticaţi deseori că facem Belgia să arate rău, dar noi credem contrariul”, spune Steven Van Gucht, şeful diviziei de boli virale al unui institut de sănătate belgian. „Dacă vrei să compari numerele raportate de noi cu ale multor alte ţări, trebuie să tai practic jumătate din această valoare.”

    Aproximativ 95% din decesele de la azilele de  bătrâni nu au fost diagnosticate, dar Belgia a decis să le înregistreze bazându-se pe simptomele arătate şi pe oamenii cu care cei care au decedat au intrat în contact. Scopul este de a obţine o imagine mai limpede asupra pandemiei şi a găsi focarele de infecţie.

    Nu toate ţările europene măsoară impactul la fel, prin urmare numărul oficial ar putea să fie mai ridicat la nivel european decât cel raportat, de circa 110.000. În Franţa, de exemplu, numărul deceselor s-a dublat după ce au început să se înregistreze şi cele din căminele de bătrâni.

    La polul opus, rata extrem de scăzută a fatalităţilor din Germania ar putea fi ajutată de faptul că ţara numără doar decesele celor care au fost confirmaţi pozitiv cu coronavirus în urma testelor.

    Astfel de discrepanţe apar într-un concept denumit „mortalitate în exces”, în care numărul fatalităţilor este în plus faţă de trendurile tipice. În Belgia, mor în jur de 300 de persoane zilnic, dar anul acesta numărul a crescut la aproximativ 600.

    Un proiect denumit euroMOMO, dezvoltat iniţial pentru a măsura scala epidemiilor de gripă, este folosit acum pentru a urmări impactul coronavirusului în Europa.