BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • BIOGRAFIE: Igor Dodon, economistul care reuşeşte să aducă PSRM direct pe primul loc în Parlamentul Republicii Moldova

    Igor Dodon, în vârstă de 39 de ani, s-a născut la 18 februarie 1975, în satul Sadova, raionul Călăraşi. El a absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat în 1997, iar în 1998 a absolvit Academia de Studii Economice, specialitatea Management. El a urmat, de asemenea, cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Institutului Internaţional de Management, al cărei absolvent a fost în 2005. În 2002, i-a fost conferit titlul ştiinţific de Doctor în Ştiinţe Economice.

    În perioada 1997-2001, Dodon a deţinut funcţiiile de Specialist Principal al Departamentului Clearing, al Departamentului Listing, de Administrator al Sistemului Electronic de Licitaţii şi Director al Departamentului Marketing, Listing şi Cotări al Bursei de Valori din Republica Moldova.

    În perioada 2001-2005, a deţinut funcţia de preşedinte al Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare din R.Moldova, iar între 2003 şi 2005 a fost preşedinte al Bursei Universale de Valori din Moldova.

    În perioada 1997-2005, în paralel cu activitatea de bază, de lector superior al Academiei de Studii Economice din Moldova, a activat şi în calitate de lector la Universitatea Liberă Internaţională din R.Moldova, Institutul Internaţional de Management, Universitatea de Stat din R.Moldova.

    În perioada 18 septembrie 2006 – 31 martie 2008, Dodon devine ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul lui Vasile Tarlev. În Guvernul următor, condus de Zinaida Greceanîi şi format la 31 martie 2008, Dodon şi-a păstrat portofoliul dar a ocupat şi funcţia de prim-vicepremier. În 2009, el este ales deputat din partea PCRM, atât după alegerile din 5 aprilie, cât şi după cele anticipate din 29 iulie.

    În urma alegerilor din 2010, Dodon este reales deputat pe listele Partidului Comuniştilor (PCRM).

    La 11 noiembrie 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramaciuc, Dodon a părăsit PCRM şi s-a alăturat Partidului Socialiştilor (PSRM), al cărui preşedinte a devenit în urma congresului organizat în acelaşi an.

    În martie 2012, grupul lui Dodon l-a votat împreună cu Alianţa pentru Integrare Europeană pe Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Atunci, deputatul PCRM Mark Tkaciuk a declarat că Igor Dodon a fost plătit cu trei milioane de euro pentru ca grupul său să voteze preşedintele. Ulterior, aceleaşi acuzaţii au venit şi din partea preşedintelui PCRM, Vladimir Voronin.

    La jumătatea lui 2013, între vechii membri ai partidului PSRM şi echipa nouă condusă de Dodon au apărut disensiuni, una dintre ele fiind legată de intenţia lui Dodon de a organiza un referendum în capitală pentru demitarea primarului Dorin Chirtoacă.

    În consecinţă, Igor Dodon a înregistrat iniţiativa de a-l demite pe primarul Chişinăului ca un proiect al Fundaţiei Soluţia, iar ulterior a organizat un congres de la care vechea conducere a PSRM a fost exclusă din partid. În prezent, aceasta se judecă cu Dodon.

    La alegerile locale din iunie 2011, Igor Dodon a fost contracandidatul lui Dorin Chirtoacă la funcţia de primar al Chişinăului. Atunci, Chirtoacă a câştigat 50,6 la sută din voturi, iar Dodon 49,4 la sută.

    După instaurarea embargoului de către ruşi, Vlad Filat şi Vladimir Voronin l-au acuzat pe liderul socialiştilor că el şi Renato Usatîi se fac vinovaţi de interdicţiile impuse de Rusia. “Dodon şi Usatîi se uită în oglindă? Cum pot ei să creeze probleme propriilor cetăţeni? Eu aş numi asta trădare de ţară”, a spus atunci Vlad Filat într-o emisiune televizată.

    Dodon a creat o surpriză la alegerile parlamentare de duminică, partidul său clasându-se pe primul loc. Deşi unele sondaje de opinie nu îl creditau cu şanse de a intra în Parlament, PSRM a obţinut peste 20 la sută din voturi, potrivit rezultatelor parţiale. PSRM ar fi putut profita de excluderea din cursa electorală a Partidului Patria al lui Renato Usatîi. În pofida faptului că PSRM s-a clasat pe primul loc, şansele lui Dodon de a forma un Guvern sunt destul de reduse.

    Igor Dodon vorbeşte fluent limbile română, rusă şi franceză şi are cunoştinţe de engleză şi germană. El este căsătorit şi are doi copii.

  • Cetăţenii moldoveni din România au votat într-o proporţie covârşitoare cu partidele proeuropene

    În secţiile de votare din România, PSRM, aflat pe primul loc în alegerile din R.Moldova, nu a primit niciun vot, în schimb PLDM şi PL au obţinut împreună peste 70 la sută din voturi.

    Cetăţenii moldoveni care au votat în România au optat în principal pentru PLDM, care a obţinut 40 la sută şi Partidul Liberal – 33 la sută. Partidul Democrat din R.Moldova a obţinut 5 la sută (sub pragul de 6 la sută necesar intrării în Parlament), PCRM 1 la sută, iar candidatul independent Oleg Brega, 2 la sută.

    Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din R.Moldova urmează să fie anunţate la ora 11.00 de Comisia Electorală Centrală.

    După numărarea a 88,37 la sută din voturi, partidele proeuropene aveau un uşor avans, în pofida faptului că PSRM (prorus) se menţinea pe primul loc cu 21,43 la sută din voturi. Socialiştii sunt urmaţi de PLDM cu 19,47 la sută, PCRM cu 17,85 la sută, PDM cu 15,75 la sută şi PL cu 9,39 la sută.

  • Ponta îl felicită pe Marian Lupu şi salută rezultatele per ansamblu ale alegerilor din Republica Moldova

    ”Felicit Partidul Democrat din Moldova şi preşedintele său, Marian Lupu, pentru rezultatul foarte bun obţinut la alegerile de duminică, aşa cum este arătat el acum, de către numărătorile preliminare. Votul primit de PDM confirmă consolidarea forţelor social-democrate, pe scena politică din Republica Moldova, cu o creştere a numărului de mandate pentru acest partid”, a transmis Ponta, citat în comunicat.

    Liderul PSD salută, de asemenea, rezultatele per ansamblu ale alegerilor din Republica Moldova, “care confirmă continuarea direcţiei pro-europene impusă în ultimii ani”.

    “Atât ca preşedinte al PSD, cât şi ca prim-ministru al Guvernului României, asigur toate forţele politice democratice din Republica Moldova de întregul sprijin pentru realizarea proiectului de integrare europeană”, a mai afirmat Victor Ponta.

    După numărarea a 87,7 la sută din voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică din R.Moldova, PSRM se situa pe primul loc, cu 21,16 la sută din voturi, fiind urmat de PLDM, cu 19,23 la sută. PCRM se află pe locul al treilea, cu 17,87 la sută, urmat de PDM cu 15,76 la sută şi Partidul Liberal cu 9,3 la sută.

    Conform acestor procente, PSRM ar obţine 26 de mandate, PLDM – 23, PCRM – 21 de mandat, PDM – 19 şi PL – 12 mandate.

     

     

     

  • ALEGERI PARLAMENTARE în Republica Moldova: Peste 43.000 de oameni au votat în decurs de o oră. Coadă la o secţie de vot din Moscova – VIDEO, LIVE TEXT

    UPDATE 12:00 – Numeroşi moldoveni stau la coadă pentru a putea vota la o secţie din Moscova

    Un rând imens s-a format la secţia de votare de la Ambasada Republicii Moldova în Rusia, relatează PRO TV Chişinău, adăugând că într-o înregistrare video postată pe o reţea de socializare se poate vedea că zeci de oameni aşteaptă să-şi exercite dreptul la vot.

    “Ruşine. Cu fiecare minut rândul devine tot mai mare”, a scris Aleoshka Ciukin pe Facebook, informează Jurnal de Chişinău, care precizează că în Rusia au fost deschise în total cinci secţii de votare, dintre care două la Moscova şi celelalte trei la Sankt-Petersburg, Soci şi Novosibirsk.

    Potrivit preşedintelui Consiliului electoral de circumscripţie Chişinău, Iulian Bălan, peste 600 de moldoveni stau la coadă la cele două secţii din Moscova şi cam tot atâţia au votat deja. “Este un proces normal pentru că oamenii ies cam în acelaşi timp la vot”, a declarat Bălan, citat de site-ul ÎnProfunzime.md.

    PRO TV Chişinău informează de asemenea că şi la secţia de votare deschisă la Roma s-a format o coadă, însă aceasta nu este nici pe departe atât de mare ca la Moscova.

    Un moldovean, care a votat la secţia de la Ambasada Republicii Moldova în Italia, a postat o fotografie pe Facebook, unde arată că deja s-a format rând, însă oamenii trec destul de repede. “Am votat alături de basarabenii din Diaspora, la secţia de vot de la Ambasada Republicii Moldova de la Roma, Italia. Când am intrat, în faţa mea erau vreo 10 persoane. Peste 15 minute, la ieşire, coada era deja de peste 50 de persoane. Diaspora se mobilizează!”, scrie Dorin Dusciac pe Facebook.

    De asemenea, zeci de moldoveni aşteaptă în faţa secţiei amenajate la Timişoara ca să îţi exercite dreptul la vot, potrivit unei înregistrări video postate pe Facebook de Ghenadie Rudei. Câţiva dintre aceştia flutură drapelele, iar unii chiar au început să cânte piese patriotice.

    UPDATE 09:15 – Peste 43.000 de cetăţeni moldoveni au votat în decurs de o oră de la deschiderea urnelor

    Comisia Electorală Centrală a anunţat duminică dimineaţă că peste 43.000 de cetăţeni moldoveni şi-au exercitat dreptul la vot până la ora 08.00, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia electronică.

    Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a anunţat de asemenea că s-au înregistrat o serie de probleme tehnice la implementarea Registrului electronic al alegătorilor. Două sute de computere nu au putut fi conectate din prima încercare la sistem, însă procesul electoral nu a fost periclitat.

    “La sistem au fost conectate 93 la sută dintre birourile electorale. Două sute de computere nu au putut fi conectate din prima, dar ulterior s-a reuşit. Este vorba de câteva localităţi din raioanele Cimişlia şi Floreşti. Au fost unele defecţiuni ale computerelor sau pană de curent”, a declarat Iurie Ciocan. “Procesul electoral nu este periclitat”, a subliniat preşedintele Comisiei Electorale Centrale.

    El a mai anunţat că toate secţiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova s-au deschis, iar deocamdată nu a fost depusă nici o contestaţie cu privire la eventuale nereguli. “O parte dintre cele 95 de birouri electorale de peste hotare au fost deschise. Altele vor fi deschise în conformitate cu ora locală”, a pecizat Ciocan.

    Registrul electronic este implementat pentru prima dată în Republica Moldova, astfel că alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.

    Urnele s-au deschis la ora 07.00 şi se vor închide la ora 21.00, urmând ca primele rezultate să fie anunţate de Comisia Electorală Centrală la ora 23.00.

    Cei 3,2 milioane de alegători pot vota în una dintre cele 2.073 de secţii de votare, dintre care 95 se află în străinătate. Cetăţenii pot vota în baza buletinului de identitate, indiferent dacă este sau nu valabil, a actului de identitate provizoriu, precum şi a legitimaţiei de serviciu pentru militarii în termen. Alegătorii din străinătate îşi vor putea exprima dreptul la vot cu paşaportul sau livretul de marinar, dar nu înainte de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

    Alegerile parlamentare din Republica Moldova, în urma cărora vor fi desemnaţi 101 deputaţi pentru un mandat de patru ani, se desfăşoară în baza scrutinului proporţional, pe liste. Numărul participanţilor era, miercuri, de 20 de partide şi coaliţii şi patru candidaţi independenţi, dar o decizie a Curţii de Apel din Chişinău, confirmată de Curtea Supremă de Justiţie, a exclus în ultimul moment din cursa electorală Partidul Patria al lui Renato Usatîi, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta din urmă a acuzat formaţiunea că a primit bani din străinătate.

    Scrutinul este monitorizat de circa 4.000 de observatori naţionali şi internaţionali. Observatorii internaţionali vor prezenta declaraţia preliminară post-electorală în cadrul unei conferinţe de presă luni, la ora 15.00. Misiunea internaţională de observare a alegerilor cuprinde aproximativ 420 de observatori din 43 de ţări, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia electronică.

    O noutate a acestui scrutin este registrul electronic, implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Astfel, alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.

    Aceste alegeri pot fi declarate valabile doar dacă la urne se vor prezenta cel puţin 33,3 la sută dintre alegători. Dacă în procesul alegerilor sau la numărarea voturilor vor fi comise încălcări ale Codului Electoral, alegerile pot fi declarate nule de Curtea Constituţională.

    Opinia publică din R.Moldova este împărţită între apropierea de Uniunea Europeană şi participarea la Uniunea Vamală susţinută de Rusia. O majoritate solidă continuă să susţină relaţii foarte bune cu Rusia, în pofida semnării Acordului de Asociere cu UE, atât dintr-o teamă faţă de Rusia, cât mai ales din motive economice, consideră analiştii. Un număr mare de moldoveni aleg să meargă să muncească în Rusia, în condiţiile în care R.Moldova supravieţuieşte economic din banii pe care aceştia îi trimit acasă. Această diviziune se va reflecta, cel mai probabil, şi în noul Legislativ.

  • Angela Merkel îi transmite un mesaj de susţinere lui Iurie Leancă înaintea alegerilor de duminică

    Merkel i-a urat succes premierului, dar şi întregului Partid Liberal-Democrat, din care face parte acesta, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului de la Chişinău.

    “Sub conducerea dumneavoastră au fost consolidate eforturile pentru apropierea Republicii Moldova de Europa şi, astfel, au fost aprofundate relaţiile cu Uniunea Europeană. Scrutinul de duminică va decide dacă moldovenii îşi doresc să continue calea spre integrarea europeană şi să devină membri ai Uniunii Europene“, afirmă cancelarul german.

    Angela Merkel s-a arătat convinsă că este în interesul Republicii Moldova să continue calea modernizării. “Tocmai din acest considerent doresc să vă încurajez în angajamentul dumneavoastră de a convinge populaţia Republicii Moldova de necesitatea politicii de reformare”, afirmă Merkel.

    Ultima dată, Iurie Leancă şi Angela Merkel au avut o întrevedere în luna iulie, la Berlin, în cadrul vizitei oficiale a premierului moldovean în Germania, la invitaţia cancelarului.

  • Păreri împărţite în Republica Moldova privind decizia de eliminare a Partidului Patria din cursa electorală

    Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova s-a declarat îngrijorată în legătură cu respectarea legii. “Deşi nu suntem la curent cu toate dovezile luate în considerare de Curtea de Apel în cazul dat, suntem extrem de îngrijoraţi de respectarea supremaţiei legii şi asigurarea unui proces electoral democratic şi corect”, se arată într-un comunicat al ambasadei.

    Preşedintele Asociaţiei Justiţie şi Dreptate, Ion Dron, a declarat că din punct de vedere juridic, autorităţile au acţionat corect. “Cred că scena politică din R.Moldova a scăpat de un Ostap Bender. Eu nu văd probleme în aspectele procedurale pe care s-au bazat autorităţile. Legislaţia interzice finanţarea partidelor din exterior şi autorităţile trebuiau să acţioneze. Problema ar fi în cazul în care autorităţile ar fi acţionat la iniţiativa unui lider”, a declarat juristul, citat de IPN.

    Fostul ministru adjunct de Externe, Valeriu Ostalep, consideră că atât excluderea din cursa electorală a lui Renato Usatîi, cât şi percheziţiile la domiciliile activiştilor “Antifa”, nu reprezintă altceva decât o manipulare a electoratului de către partidele aflate la guvernare. “Deşi nu am văzut documentul care îl incriminează pe Usatîi, pentru mine este clar că este o manipulare sută la sută“, a declarat Ostalep.

    Directorul Institutului European de Studii Politice, Viorel Cibotaru, a salutat excluderea din cursa electorală a formaţiunii care l-a inclus în listă pe Renato Usatîi. “Sunt categoric nemulţumit că autorităţile au permis lansarea în politica moldovenească a acestui personaj dubios, care a încălcat toate normele etice şi morale. Am întâlnit foarte mulţi cetăţeni, care erau de-a dreptul stupefiaţi de faptul că autorităţile nu iau măsuri cu Usatîi. De această dată mă asociez cu organele de drept, cu clasa politică şi cu cetăţenii. Nu înţeleg de ce se face atâta zarvă şi sunt învinuite de implicare partidele de la guvernare, deoarece electoratul lui Usatîi nu va vota pentru ele, voturile se vor duce la partidele din opoziţie”, a declarat Cibotaru.

    Pe de altă parte, analistul politic Alexei Tulbure s-a arătat indignat de excluderea Partidului Patria. “Autorităţile au procedat în stilul anilor ’30. Este imposibil ca timp de o oră să studiezi un dosar de peste 600 de pagini, după cum pretind cei de la CEC (Comisia Electorală Centrală). Partidul Patria, pur şi simplu, a fost pedepsit selectiv. De ce n-a fost scos din campania electorala şi Partidul Democrat? Ultimele două concerte din Piaţa Marii Adunări Naţionale, care costă fabulos, reprezintă un temei foarte serios pentru excluderea acestei formaţiuni din cursa pentru parlamentare”, a spus Tulbure.

    Analistul politic Roman Mihăeş a declarat că Renato Usatîi a picat prosteşte cu câteva milioane, după ce au fost puse în joc sute de milioane. “Probabil ca l-au dus în eroare contabilii. Dar a fost comisă o încălcare a legii şi a trebuit să raspundă pentru aceasta”, a subliniat Mihăeş.

    Expertul în drept internaţional Vitalie Gămurari, a declarat că acest caz trebuie să devină un precedent pentru R.Moldova. “Acest caz trebuie să devină un exemplu şi pentru alţii, că în acest stat sunt nişte reguli care trebuie respectate”, a conchis expertul.

    Directorul IMAS, Doru Petruţi, a lăudat instituţiile statului pentru că au reuşit să prevină lucruri grave. “Toate acţiunile de astăzi ar trebui privite într-un context mai larg (…). Am văzut multe descinderi, foarte multe intervenţii ale instituţiilor de forţă şi cred că ar trebui să avem încredere în discernământul lor dar şi în faptul că aceste instituţii ştiu mai bine cum să prevină unele acţiuni ce ţin de derularea alegerilor din 30 noiembrie”, a declarat el.

    Referindu-se la impactul electoral al acestei măsuri, directorul institutului de sondare a opiniei publice consideră că electoratul Partidului Patria s-ar putea îndrepta către socialişti sau comunişti. “După excluderea acestui partid am ajuns într-o situaţie inedită, pe lângă indecişi se adaugă şi aceste 10-12 procente pe care ar fi putut să le acumuleze Partidul Patria. Votanţii acestui partid sunt acum un pic buimăciţi, dezamăgiţi. Unii ar putea merge cu PSRM, alţii s-ar putea întoarce la PCRM, iar o parte ar putea lua o decizie abia în ziua alegerilor”, afirmă el.

    Curtea de Apel Chişinău a decis joi excluderea din cursa pentru scrutinul parlamentar de duminică a Partidului Patria, care îl avea drept cap de listă pe controversatul om de afaceri Renato Usatîi, acuzat că a folosit în campanie bani proveniţi din străinătate. Hotărârea Curţii de Apel poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie, iar aceasta poate pronunţa o decizie definitivă cel mai probabil până vineri seara. Avocaţii lui Renato Usatîi au anunţat deja că vor ataca decizia instanţei.

     

  • Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Curtea de Apel din Chişinău examinează joi solicitarea de excludere a Partidului Patria din cursă

    Comisia Electorală Centrală susţine că a primit o sesizare din partea Inspectoratului General de Poliţie, care ar fi prezentat dovezi că Partidul Patria, condus de Renato Usatîi, ar fi utilizat în aceasta campanie 8,1 milioane de lei moldoveneşti (aproximativ 430.000 de euro) proveniţi din străinătate.

    Totodată, partidul nu ar fi raportat aceşti bani Comisiei, aşa cum era obligat să facă. Astfel, în demersul expediat Curţii de Apel Chişinău, Comisia Electorală Centrală solicită excluderea acestui partid din cursă şi confiscarea sumei respective de bani, relatează Europa Liberă, în pagina electronică.

    Documentele nu precizează din ce ţară ar fi primit bani formaţiunea lui Usatîi, însă Codul Electoral menţionează clar folosirea unor fonduri externe, printre motivele eliminării unui concurent electoral din cursă.

    O decizie emisă de Curtea de Apel este executorie, imediat după pronunţare, ceea ce înseamnă că chiar dacă Usatîi ar încerca să conteste la Curtea Supremă de Justiţie o eventuală suspendare a sa din cursă, Comisia Electorală Centrală ar avea dreptul să o pună imediat în aplicare, fără să aştepte decizia CSJ.

    Renato Usatîi, care s-a prezentat personal la şedinţa Comsiei Electorale de miercuri, a părut uşor descumpănit, chiar dacă de mai multă vreme anticipa că s-ar putea încerca scoaterea lui din cursă. Politicianul s-a declarat victima unei înscenări motivate politic şi a afirmat că poate justifica provenienţa fiecărul leu pe care l-a cheltuit în campanie.

    Potrivit lui, pentru a-l inculpa, autorităţile ar fi recurs la transferuri fictive de bani, adăugând că chiar miercuri dimineaţă, câteva sute de mii ar fi ajuns, fără ştirea sa, de la companii off-shore în conturile partidului său.

    Politicianul a declarat că este posibil nu numai să fie exclus din cursa electorală, ci chiar să fie arestat până duminică. “Atunci când Filat controlează MAI-ul, iar Plahotniuc Procuratura, se poate întâmpla orice. Mai ales că îl au ca aliat şi pe Voronin”, a afirmat Usatîi.

    Partidul Patria este creditat cu 8 la sută din intenţiile de vot, în timp ce pragul electoral pentru intrarea în Parlament este de 6 la sută. În general, experţii consideră că formaţiunea este capabilă să atragă votanţi, graţie charismei liderului, şi din rândul celor nehotărâţi. Sociologii nu au estimat încă impactul unei eventuale eliminări a acestuia din cursă, dar cel mai probabil voturile ar merge către formaţiunea lui Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din R.Moldova (PSRM).

    Potrivit observatorilor, deşi Usatîi era de multă vreme în vizorul autorităţilor, procedurile au fost lansate în ultima săptămână de campanie pentru ca acesta să nu mai poată participa, în caz de excludere din cursă, pe listele altei formaţiuni politice.

    Descris de presa de la Chişinău drept un personaj controversat – pentru implicarea în scandalul din 2011 de la UniversalBank şi pentru legăturile cu oameni de afaceri şi politicieni din Rusia, Renato Usatîi a devenit cunoscut în România după declaraţia sa privind intenţia de a construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la graniţa R.Moldova cu Românie.

    La sfârşitul lunii septembrie, Usatîi a provocat o altă polemică, după ce a declarat că vrea să implementeze în Republica Moldova un sistem de conducere autoritar similar celui din Belarus. Totodată, Usatîi şi-a declarat susţinerea (inclusiv financiară) pentru referendumul organizat în februarie în Găgăuzia cu privire la procesul european al Republicii Moldova.

  • Ponta: Alegerile din Republica Moldova sunt “mai importante decât cele din România”

    “Domnul deputat Eugen Tomac vorbea despre votul din Moldova şi vreau să mă alătur domniei sale în a spune că într-adevăr duminică în Republica Moldova sunt alegeri chiar mai importante decât cele din România, pentru că în România ţară membră a UE, NATO, cu Klaus Iohannis, cu Victor Ponta, ţara este într-o direcţie, însă Republica Moldova, duminică, va alege păstrarea drumului pro-european sau întoarcerea spre Est şi cred că este un lucru pe care toţi oamenii politici din România trebuie să-l susţină“,a spus Ponta.

    În contex, premierul a arătat că în 2009 în Republica Moldova au votat 12 000 de oameni la alegrile prezidenţiale din România, iar acest an 37 850 de cetăţeni români.

    “Apropos de împiedicarea votului, în 2009 în toată Republica Moldova când domnul preşedinte Băsescu era foarte popular în Moldova au votat 12 000 de oameni, acum au votat 37 850“, a adăugat Ponta.

    El a mai spus că la Paris au votat 3 700 de oameni în 2009, iar acum au votat 7 600 de oameni, cetăţeni români.

    “Deci, e foarte clar, s-a pus problema inadecvării mijloacelor logistice pentru ceea ce înseamnă o evoluţie demografică şi o mişcare a cetăţenilor români în special în UE”, a adăugat Ponta.

    El a mai spus că că este o soluţie foarte bună cea susţinută de deputatul UDMR Marton Arpad de a fi finanţată şi asigurate toate pârghiile legale pentru o autoritate neguvernamenatală, Autoritatea Electorală Permanentă, care ar scoate Ministerul de Extrene dintr-o “bătălie poltică”.

    Victor Ponta a spus că deciziile pe acestă temă trebuie luate raţional “nu cu bufonerii”.

    Deputatul PMP Eugen Tomac a declarat, marţi, în plenul Camerei, că duminică vor avea loc alegeri în Republica Moldova, susţinând că acest vot este “decisiv” pentru această ţară.

     

  • Preşedintele Poloniei şi cel al Ucrainei se află în vizită oficială la Chişinău

    Cei doi lideri au fost întâmpinaţi pe aeroportul din Chişinău de preşedintele Nicolae Timofti. Potrivit Interfax Ucraina, cei trei şefi de stat vor discuta despre securitatea în regiune, precum şi despre integrarea europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova.

    Poroşenko urmează să viziteze, joi, împreună cu premierul Iurie Leancă municipiul Bălţi, unde trăieşte o importantă comunitate ucraineană, iar Komorowski va dezveli la Chişinău, împreună cu preşedintele Nicolae Timofti, bustul mareşalului Józef Piłsudski, unul din liderii renaşterii naţionale poloneze.

    “Preşedintele ucrainean a început o vizită oficială în Republica Moldova”, se poate citi pe contul oficial de Twitter al administraţiei prezidenţiale ucrainene, relatează Interfax Ucraina.

  • Tiraspolul ACUZĂ că un convoi de camioane care se îndreaptă spre Transnistria este blocat de Ucraina

    “Peste 40 de camioane de marfă care se îndreaptă spre Transnistria sunt blocate în puncte vamale ucrainene, la frontierele cu Rusia şi Belarus. Transportatorii se confruntă cu solicitări lipsite de fundament: li se cer documente suplimentare, informaţii suplimentare despre marfă şi despre destinatari”, acuză Comisia pentru Vămi a regimului separatist de la Tiraspol.

    Regimul de la Tiraspol a denunţat de multe luni o presupusă blocadă economică impusă de Ucraina. La rândul său, Ministerul rus de Externe a semnalat tentative de impunere a unei blocade asupra Transnistriei. “Obstacolele de acest fel intră în contradicţie cu litera şi spiritul Tratatului de prietenie şi cooperare dintre Rusia şi Republica Moldova”, a explicat Ministerul rus de Externe.

    “Republica Moldova şi Ucraina au acţiuni coordonate pentru impunerea unei blocade economice şi privind transporturile împotriva Transnistriei, în scopul de a forţa Tiraspolul să accepte concesii la negocieri şi să renunţe la priorităţi în materie de politică externă. Aceste tentative riscă să amplifice tensiunile regionale”, avertizează Moscova.