BusinessMagazin

Tag: proprietari

  • România a pierdut într-un secol peste 10% din suprafaţa cu păduri: cine erau marii proprietari atunci şi cine controlează acum „aurul verde“

    Faţă de acum 100 de ani, su­prafaţa pădurilor din Ro­mâ­nia a scăzut cu peste 10%, arată datele oficiale consul­tate de Ziarul Financiar.
     
    Astfel, potrivit Anuarului Statistic din 1922, primul document de acest tip de la Marea Unire, suprafeţele culti­va­te cu păduri erau de 7,3 milioane de hec­tare.
     
    În 2016 însă, suprafaţa pă­du­rilor era de 6,4 milioane de hec­tare, potrivit celor mai re­cente informaţii publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică.
     
    Aproape jumătate din suprafaţa pădurilor de acum 100 de ani se afla în proprietare particulară (49%), restul fiind împărţită între instituţii publice, comune şi stat.
     
    Azi, Romsilva, companie de stat, administrează 3,14 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 48% din totalul fondului forestier al ţării.
     
    De altfel, cei mai mari 15 proprietari de păduri din România deţin împreună peste 3,35 milioane de hectare de păduri, ceea ce reprezintă 51% din totalul fondului forestier al României, potrivit unei analize a ZF realizate pe baza datelor transmise de Ministerul Apelor şi Pădurilor, date aferente anului 2017.
     

  • Cine sunt noii proprietari ai brandurilor de lacuri şi vopsele Savana şi AplaLux

    Alături de Paul Singer, din acţionariatul Akzo Nobel, fac parte BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, Norges Bank – parte din Banca Centrală a Norvegiei, şi băncile americane Goldman Sachs şi JP Morgan, potrivit informaţiilor de pe site-ul bursei de la Amsterdam, unde este listată compania. Akzo Nobel are o capitalizare de 19 miliarde de euro.

    Astăzi a fost tranzacţia prin care Akzo Nobel, prezent cu activităţi de distribuţie pe piaţa din România, a cumpărat producătorul Fabryo Corporation de la fondul de investiţii suedez Oresa Ventures. Akzo Nobel nu avea producţie în România, iar cifra de afaceri din vânzarea de vopsele din import a fost anul trecut de 10 mil. euro.
    Fabryo produce vopsele sub brandurile Savana şi AplaLux şi are cinci linii de producţie în total – polistiren extrudat, tencuieli decorative, mortare şi adezivi, vopsele pe bază de apă şi vopsele pe bază de solvent. Prin această tranzacţie, Akzo Nobel devine proprietar peste toate activele Fabryo.

    „Tranzacţia include două facilităţi de producţie şi şase centre de distribuţie pentru vopsele decorative, adezivi şi mortare, inclusiv una dintre cele mai mari fabrici de vopsele decorative din regiune, cu posibilităţi de expansiune. Businessul (Fabryo – n. red.) a generat venituri de aproximativ 45 de milioane de euro în 2017”, se arată în comunicatul transmis de Akzo Nobel.

    Businessul Fabryo, operat prin intermediul societăţii Fabryo-Atlas Corporation, deţine o platformă de producţie de vopsele, mortare şi adezivi în Popeşti-Leordeni şi o alta de produse termoizolatoare în Tunari, judeţul Ilfov.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sky is the limit – Birouri cu vedere spre miliarde de euro

     Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

    Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

    La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

    „Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

    El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

    Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

    Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

    În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

    Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.

    Imobiliarii din umbră
    Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.
    Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.
    Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.
    Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

    Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

    Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

    Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.

  • Proiect de lege: Asociaţiile de proprietari POT EXCLUDE copiii sub 7 ani de la cheltuielile de ÎNTREŢINERE. Ce prevede legea în cazul celor între 7 şi 14 ani

    Proiectul de lege, depus la Senat pe 31 mai, propune modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Astfel, iniţiativa modifică mai multe puncte ale articolului 47 care vizează cheltuielile asociaţiilor de proprietari.

    “(1) d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiilor de proprietari. Beneficiarii EXCEPTAŢI de la aceste cheltuieli sunt copiii cu vârsta de până la 7 ani. (2) Asociaţiile de proprietari hotărăsc exceptarea de la plata cheltuielilor prevăzute la alin. (1), lit b) pentru copii cu vârsta de până la 7 ani. (2¹) Pentru copiii între 7-14 ani, plata pentru cheltuielile prevăzute la alineatul anterior pot fi reduse cu 50%, în funcţie de decizia asociaţiilor de proprietari”, se arată în textul proiectului de lege al PNL.

    ”Includerea minorilor care au sub 7 ani în numărul persoanelor care se plătesc cheltuielile de întreţinere ale locuinţei şi cheltuielile asociaţiei de proprietari NU SE JUSTIFICĂ. Consumul realizat de aceşti copii minori nu se poate reflecta în contoarele de apă. De asemenea se poate face şi o excepţie prin reducerea aceluiaşi gen de cheltuieli şi pentru copiii de până în 14 ani, în condiţiile în care aceştia nu sunt consumatori care să provoace mari pierderi în bugetul imobilului, cheltuielile lor oricum sunt suportate de părinţi- proprietari ai locuinţelor în care stau”, explică liberalii în expunerea de motive.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cu rechinul la bar

     Recent inauguratul Unknown Bar din cadrul Palms Casino, de a cărui renovare s-a ocupat însuşi artistul, foarte apreciat de proprietarii cazinoului, îşi îmbie publicul să-i treacă pragul cu o sculptură-rechin realizată de Hirst în 1999, scrie LA Times. Intitulată „The Unknown (Explored, Explained, Exploded)”, lucrarea face parte din seria rechinilor formolizaţi pentru care este renumit artistul, peştele folosit pentru aceasta fiind tăiat în mai multe bucăţi, fiecare ţinută în propriul său recipient din sticlă şi oţel umplut cu formol, şi a fost instalată deasupra tejghelei localului. Pe lângă această lucrare, clienţii mai pot admira nouă picturi din seria celor cu puncte colorate pe care Damien Hirst nu le-a mai expus până acum.

  • Imprimantă de faţadă

    Soluţia propusă de EDG, scrie The Independent, nu este însă de a tipări 3D ornamente de faţadă, deoarece costurile sunt încă prea mari, ci tipărirea unor matriţe de coloane, cornişe şi alte elemente folosind imagini ale clădirii ce se doreşte a fi restaurată, după care să se realizeze piesele necesare. Soluţia poate fi aplicată, consideră EDG, şi la clădiri noi cărora proprietarii doresc să le dea un aspect mai deosebit. 

  • Proprietarii Veranda Mall investesc 10 milioane de euro în extindere

    Potrivit reprezentanţilor companiei, lucrările de reconfigurare au ca scop extinderea ofertei către comunitatea Veranda Mall. Această extindere vizează în principal complementarea spaţiilor existente cu noi spaţii destinate distracţiei şi alte opţiuni pentru petrecerea timpului liber. Astfel, în urma extinderii, spaţiile de restaurante şi divertisment vor atinge un procent de 22% din totalul centrului comercial, o creştere cu 12 procente. Această creştere este în ton cu tendinţele internaţionale în ceea ce priveşte transformarea centrelor comerciale în centre de „lifestyle”. În pieţele mature, se observă o înclinare către suplimentarea spaţiilor destinate petrecerii timpului liber (cinematografe, restaurante, divertisment, fitness) până la un procent de 25% – 30% din suprafaţa închiriabilă*.

    “Încă de la început, stabilirea unui mix optim de chiriaşi a reprezentat un punct-cheie în apropierea faţă de comunitatea Veranda, dar şi un element central al poziţionării ferme pe piaţă ca mall de proximitate. Veranda va putea fi definit ca un centru de proximitate, dar şi de lifestyle. Strategia de business pentru anul acesta a vizat şi vizează extinderea spaţiului comercial, întrucât ne dorim să fim singurul reper pentru consumatorii din zona Obor, oferindu-le acestora alternative de activităţi complexe şi complete. În acest sens, este stabilită anul viitor şi deschiderea unui cinematograf. În plus, avem discuţii avansate cu branduri cunoscute din zona sport şi fashion, care vor fi anunţate la momentul potrivit”, a declarat Valentin Dobrescu, noul director Veranda Mall.

    Valentin Dobrescu are o vastă experienţă în domeniul imobiliar, în special în direcţia expansiunilor şi a dezvoltării. A ocupat funcţia de Director Imobiliar al Reţelei de Hypermarketuri Real, Director de Expansiune şi Portofoliu la Takko Fashion, GM la Pepco România, iar din 2015 a fost numit Director de Proprietate şi Investiţie la Pepco, pentru Europa Centrală şi de Est (membru al Consiliului Directorilor). Punctele forte ale lui Valentin constau în conducerea negocierilor pentru locaţii cheie sau parteneri strategici, precum şi în negocierile contractelor de închiriere pentru a crea un cadru de dezvoltare reciproc favorabil chiriaşilor si proprietarilor.

    Gradul de ocupare actual al Veranda Mall ajunge la 96% din suprafaţa închiriabilă.

     

     

     

    Veranda Mall este primul centru comercial de proximitate din Bucureşti, dezvoltat de Professional Imo Partners S.A. (fosta Prodplast Imobiliare S.A.), în zona Obor, inaugurat pe 27 octombrie 2016. Proiectul are o suprafaţă totală de aproape 30.000 de metri pătraţi, incluzând spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriaşi se numără Carrefour, H&M, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Optiblu, Sensiblu, Metropolis, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Salad Box, Toan’s, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.

  • Un tablou de Picasso cu 25.000 de proprietari, expus la Geneva

    În luna decembrie 2017, site-ul Qoqa, lansat în 2005, a propus spre vânzare tabloul, pentru suma de 2 milioane de franci elveţieni (1,7 milioane de euro).

    În trei zile, 25.000 de persoane au cumpărat tabloul, fiecare pentru suma de 50 de franci elveţieni (aproximativ 42 de euro), devenind oficial fericiţii proprietari ai lucrării cu dimensiuni de 58 x 28,5 cm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie halucinantă pe piaţa chiriilor într-un oraş din Romania. Apartamentele se dau în funcţie de gen, etnie, contra unor servicii, în funcţie de starea civilă sau cariera aleasă

    În Timişoara, chiriaşii trebuie să îndeplinească alte condiţii decât în restul ţării, în vreme ce proprietarii nu mai ştiu în cine să aibă încredere.

    Un set de reguli stricte, acceptarea unor vizite inopinate repetate din partea proprietarului, inchirieri in functie de gen, etnie, contra unor servicii, in functie de starea civila sau cariera aleasa – cei care cauta o locuinta de inchiriat in Timisoara se lovesc de tot felul de situatii.

    La fel si proprietarii, care nu mai stiu cum sa faca selectia pentru a se asigura ca in casa lor va locui cineva care sa le fie pe plac, cineva care nu ii va lasa cu datorii sau cu locuinta distrusa.

    ‘Nu mai accept studenti. Am avut chiriasi studenti care nu si-au platit intretinerea timp de un an. Eu nu stau in Timisoara, iar banii de chirie i-au pus pe card, asa ca nu am stiut pana nu m-a sunat administratorul de la bloc. Le-am spus ca vin la Timisoara sa verific si au plecat inainte sa ajung. Au luat si cateva cutii cu parchet laminat cu care urma sa renovez apartamentul‘, ne-a spus Maria, proprietara unui apartament cu 3 camere, din zona Complexului Studentesc din Timisoara.

    Din pacate, astfel de intamplari au devenit criterii de departajare, astfel ca unii proprietari fac selectia inca de cand posteaza anuntul. Sunt insa si situatii mai… deosebite.

    De cealalta parte, unii proprietari inchiriaza in functie de gen, unor cupluri casatorite, fara copii, angajati in domeniul IT, iar unii merg mai departe si recunosc ca vor sa isi verifice chiriasii din cand sau le impun un set de reguli de conduita bine stabilit, postat chiar pe usa locuintei.

    „In urma cu ceva timp am mers cu un cuplu sa vada un apartament, iar proprietarul a pretins ca cei doi sa isi arate mainile, pentru ca el sa se asigure ca poarta verighete. Acesta a tinut ca astfel sa se asigure ca are de-a face cu o pereche casatorita care prezenta, in ochii lui, ceva mai multe garantii„, a povestit pentru opiniatimioarei.ro un agent imobiliar din Timisoara.

     

    „Intr-un alt caz m-am confruntat cu o situatie de-a dreptul hilara. Proprietarul a tinut sa precizeze in anunt, dar mi-a cerut chiar expres sa le povestesc potentialilor clienti ca in vecinatatea blocului in care avea apartamentul se gaseste un frumos loc de joaca pentru copii, insa nu a acceptat niciun client cu copii in casa lui„, a adaugat agentul imobiliar.

    Fie ca apeleaza la serviciile unei agentii imobiliare sau cauta pe cont propriu intre sutele de anunturi ale proprietarilor, chriasii Timisoarei afla rapid ca unele lucruri nu sunt asa cum par. Pe internet exista o multime de anunturi false, ale unor agentii imobiliare, asta in conditiile in care oferta de chirii din Timisoara este, de cele mai multe ori, slaba calitativ si foarte scumpa.