BusinessMagazin

Tag: promovare

  • CEO-ul GSK România, promovat la nivel regional

     În calitate de General Manager al GSK România, din septembrie 2016, Andre s-a concentrat pe creşterea prezenţei deja puternice a GSK pe piaţa locală, pe implementarea de soluţii inovatoare şi schimbări în modelul de business, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. Mai mult decât atât, abilităţile lui Andre de lider, implicarea sa proactivă şi contribuţia sa la dezvoltarea politicilor publice în sistemul de sănătate au fost recunoscute de asociaţiile de afaceri cum ar fi Consiliul Investitorilor Externi, în cadrul căruia a fost ales ca membru al Consiliului de Administraţie, ocupându-se totodată şi de coordonarea Grupului de Lucru pe Sănătate al Consiliului, din septembrie 2018.

    Datorită calităţilor sale de lider, împreună cu performanţa sa puternică în România, cea mai mare piaţă din această regiune, numirea lui Andre este o evoluţie naturală. În noul său mandat Andre va fi responsabil de continuarea furnizării indicatorilor de performanţă globali ai Grupului, de stimularea inovării în ţările din regiune şi de consolidare a poziţiei GSK ca o companie de încredere.

    Andre va conduce activităţile din această regiune din România, unde este stabilit împreună cu familia sa. El va continua să coordoneze echipa GSK România până când va fi anunţat un succesor. Noul Director General al GSK România va fi comunicat în curând.

    “De când m-am alăturat echipei din România, mi-au atras atenţia recunoştinţa şi bunătatea oamenilor. Fiind parte din povestea acestei regiuni, în calitate de General Manager pentru România, am inteles complexitatea acestei zone, oportunităţile pe care le avem în faţa noastră şi provocările pe care trebuie să le depăşim. Sunt încântat să preiau noua poziţie, deoarece aceasta reprezintă un pas important înainte şi o mare şansă de a continua activitatea şi iniţiativele dezvoltate în Europa de Sud-Est. România a fost o experienta minunată pentru mine şi aştept cu nerăbdare să preiau provocările pe care această regiune le oferă”, Andre Vivan da Silva, VP & GSK Cluster Area Director South East Europe.
     
    Înainte de rolul său de General Manager al GSK România, Andre a fost Vicepreşedinte al Primary Care şi Commercial Operations din Italia începând cu 2014 şi a contribuit la creşterea competitivităţii pe segmentul Primary Care din Italia.

    Andre s-a alăturat echipei GSK în 2009, ca Specialty Business Unit Director, în Brazilia. În 2012, a fost numit Head of Academy, Commercial Excellence EMA, conducând divizia regională de Operational Planning, Sales şi Launch Excellence iar în 2013 a fost numit Head of Business Planning, China. Înainte de a se alătura GSK, Andre a ocupat diferite funcţii executive în departamentele comerciale din industria farmaceutică, precum Schering Plough, Organon, Lundbeck şi Eli Lilly.

    Andre Vivan are un master în Administrarea Afacerilor Internaţionale la Universitatea Bournemouth UK. El a preluat rolul de la Sally Storey, care a fost numită Vicepreşedinte şi General Manager în cadrul Gulf Cooperation Council, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

     

  • Klaus Iohannis a promulgat Legea prin care se înfiinţează Avocatul Copilului

    „Domeniul privind apărarea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului este coordonat de un adjunct al avocatului Poporului, denumit în continuare Avocatul Copilului. Avocatul Copilului, sub coordonarea Avocatului Poporului, acţionează în scopul promovării şi protejării drepturilor copiilor în vârstă de până la 18 ani, susţine şi încurajează respectarea şi promovarea drepturilor copiilor”, se arată în textul legislativ.

    Senatul a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului în 11 decembrie 2017, în calitate de for decizional.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de mii de persoane participă la manifestaţii proguvernamentale în mai multe oraşe din Iran

    Televiziunea de stat a difuzat imagini în direct de la mitinguri din oraşele Teheran, Kermanshah, Ahvaz, Ilam şi Gorgan, unde demonstranţii fluturau steaguri iraniene şi afişau fotografii cu liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei.

    Au fost promovate scandările “Sângele din venele noastre este un dar pentru conducătorul nostru”, “Nu vom lăsa singur liderul” şi “Insurgenţii răzvrătiţi ar trebui executaţi”. Totodată, manifestanţii proguvernamentali au susţinut că “mâinile ascunse” ostile din Iran – “conduse din Statele Unite, Israel şi Marea Britanie” – ar trebui să fie tăiate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul boxer Manny Pacquiao a devenit colonel în armata din Filipine

    “Astăzi, mi-am susţinut cu succes lucrarea pentru a fi promovat în grad de colonel”, a notat Manny Pacquiao într-o postare pe pagina sa de Twitter.

    În vârstă de 38 de ani, Pacquiao a fost până acum locotenent colonel. Pugilistul face parte din armata filipineză de 11 ani.

    Pacquiao, care este şi senator în Filipine, a pierdut în iulie centura WBO la categoria semimijlocie, după ce a fost învins de australianul Jeff Horn.

  • Promovare turistică a României, marca Ministerul Turismului: Dracula şi filme indiene la Bollywood

    Ministerul Turismului gestionează două programe: „Dezvoltarea produselor turistice”, şi „Marketing şi promovare turistică”.

    Pentru dezvoltarea produselor turistice, bugetul de bază este de 14,7 milioane de lei, la care se vor mai putea adăuga credite de angajament de până la 14,7 milioane de lei. Iar pentru mareketingul şi promovarea turistică bugetul de bază este de 13,7 milioane de lei, la care se vor mai putea adăuga credite de angajament de până la 15,7 milioane de lei, scrie Mediafax.

    Proiectul de buget pentru programul „Marketing şi promovare turistică a României” prevede următoarele măsuri şi acţiuni:
    – Valorificarea şi comunicarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice România
    – Punerea în practică a diferenţierii prin declinarea conceptului creativ
    – Trecerea de la abordarea tradiţională/convenţională a turismului la crearea de experienţe multisenzoriale, bazate pe specificitatea, unicitatea şi autenticitatea României ca destinaţie turistică
    – Utilizarea storytelling-ului (construirea şi transmiterea de poveşti), ca model de comunicare
    – Desfăşurarea unei campanii integrate, în anul 2018, pentru repoziţionarea pe piaţa internaţională a turismului
    – O mai bună cunoaştere a profilului turistului şi a preferinţelor de consum prin realizarea anuală de cercetări şi studii de piaţă
    – Furnizarea de informaţii complete atât turiştilor interesaţi, cât şi intermediarilor, prin optimizarea modului de utilizare a instrumentelor mobile, capacitarea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică şi plasarea de infotouch-uri în punctele de contact cu turiştii
    – Stabilirea de parteneriate cu operatori aerieni şi cu furnizori de echipamente tehnologice
    – Familiarizarea touroperatorilor cu oferta turistică a României
    – Îmbunătăţirea prezenţei pe internet prin dezvoltarea site-ului de promovare turistica wwww.romania.travel, dezvoltarea şi creşterea performanţei portalului de ştiri în domeniul turismului: www.newsturism.ro, creşterea vizibilităţii pe reţelele de socializare, desfăşurarea campaniilor pe bloguri interne şi internaţionale, continuarea campaniei actuale de e-mail marketing prin dezvoltarea permanentă a bazei de date, inclusiv la nivel internaţional
    – Optimizarea modului de utilizare a canalelor de comunicare offline, prin optimizarea prezenţei în cadrul târgurilor de profil interne şi externe
    – Realizarea de campanii integrate, utilizând şi execuţii TV, prin plasarea în seriale TV new age, populare, produse în principal în SUA sau la Bollywood, Coproducţii televizate şi promovare pe televiziuni de nişă
    – Desfăşurarea de campanii publicitare outdoor – formate standard şi inovatoare pe pieţele-ţintă
    – Introducerea materialelor de promovare neconvenţionale
    – Realizarea anuală a unei acţiuni de comunicare adresată românilor, pentru a deveni conştienţi de importanţa turismului în dezvoltarea comunităţilor locale
    – Valorificarea diasporei ca ambasador al turismului prin încurajarea organizării a cât mai multor evenimente oficiale şi informale cu tematică românească de către comunităţile româneşti, eventual cu sprijinul ambasadelor şi reprezentanţelor de turism ale României, cu invitarea unui număr cât mai mare de persoane din actualele ţări de reşedinţă, iniţierea unei campanii dedicate românilor din străinătate (exemplu: „Romania is not about borders. Romania is about spirit”) de sensibilizare şi conştientizare a importanţei pe care membrii diasporei o au, în calitate de purtători şi multiplicatori ai mesajelor pozitive despre ţara noastră; conceperea unei campanii virale dedicate diasporei (exemplu: „Ask me what X – Dracula, Nadia Comăneci etc. – and I have in common?”) care să faciliteze furnizarea de informaţii, online şi offline, cu şi despre România, în comunităţile în care trăiesc români
    – Vizite educaţionale şi de informare pentru reprezentan¬ţi mass-media şi alti vectori de imagine
    – Desfăşurarea campaniilor de asociere de imagine prin valorificarea de produse româneşti care să devină simboluri la nivel naţional, dezvoltarea programului Brand Ambasadorii Turismului Românesc, personalităţi recunoscute la nivel internaţional, care pot promova destinaţii turistice şi forme de turism, prin intermediul povestirii experienţelor proprii, legate de „locurile” din România
    – Promovarea României în asociere cu simbolurile sale autentice – portul popular, legendele şi simbolurile specifice regiunii/zonei – în cadrul evenimentelor pe care Ministerul Turismului le organizează sau la care este partener
    – Continuarea asocierii cu obiective turistice din România (Castelul Bran, Castelul Peleş, Castelul Huniazilor, Cetatea Medievală Sighişoara, Cetatea Alba Carolina, Delta Dunării, mocăniţa, Salina Turda şi altele)
    – Continuarea asocierii cu sportivi români, prin promovarea şi încurajarea sporturilor individuale şi de echipă
    – Promovarea României prin fixarea unor teme anuale de comunicare şi focusarea pe evenimente şi produse peste nivelul mediu (aniversări, competiţii naţionale şi internaţionale, evenimente unice)
    – Iniţierea unui sistem de Customer Relationship Marketing (CRM).

  • Un angajat Apple descrie infernul prin care a trecut cât timp a lucrat în companie

    Ben Farrell a lucrat timp de doi ani pentru Apple, fiind responsabil de îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii companiei care deţin centre de suport, şi a demisionat la începutul lunii aprilie din motive legate de condiţiile de muncă.

    În primul rând, Farrell a descoperit o cultură organizaţională nu doar solicitantă, dar şi meschină, câtă vreme este centrată pe a-i face pe ceilalţi să greşească pentru a-ţi asigura propriul succes. 

    “16 ore muncite zilnic şi încărcate cu şedinţe peste şedinţe urmate de alte şedinţe. Deşi astfel de întâlniri sunt frecvent întâlnite în multinaţionale, cele de la Apple sunt însoţite de o agendă toxică, menită să îi prindă pe angajaţi pe picior greşit şi să îi ironizeze pe cei mai puţin respectaţi. Spiritul de echipă nu există, iar clienţii îşi permit atacuri la persoană, dar şi să traseze sarcinile angajaţilor în funcţie de starea lor de spirit. Ore peste ore sunt pierdute în sedinţe de pregătire pentru alte şedinţe care pregătesc alte şedinţe, până în momentul în care se concluzionează că s-a muncit de fapt prea puţin. Iar asta nu este sănătos”, scrie Farrell, într-o postare pe blogul personal.

    Angajatul vorbeşte şi despre felul în care unii manageri se identifică în totalitate cu interesele acţionarilor şi chiar se mândresc cu deciziile de concediere luate în trecut şi cu tehnicile folosite pentru ca partenerilor de business să li se diminueaze profiturile.

    “Ieşirile cu colegii se învârt în jurul aceloraşi poveşti iar şi iar pe măsură ce managerii povestesc la nesfârşit despre măsurile strategice de a reduce personalul şi de a închide fabrici. Au o sclipire în privire când descriu metodele prin care diverşi parteneri de afaceri au fost lăsaţi cu profituri aproape de zero pentru a spori profitabilitatea Apple”, mai scrie fostul angajat Apple.

    Farrell remarcă şi diferenţele dintre crezul lui Steve Jobs, cofondatorul companiei, legat de echilibrul dintre muncă şi viaţa personală, exprimat în anul 2005, şi realitatea din prezent de la Apple.

    “Problemele de sănătate, urgenţele familiale şi chiar nunţile nu sunt respectate la Apple. Când am început să lucrez la ei, soţia mea însărcinată a căzut pe scări şi a avut nevoie de spitalizare, aşa că nu am mai putut participa la o delegaţie. Compania a notat evenimentul drept o problemă de performanţă şi mi s-a reproşat într-o întâlnire faţă în faţă cu un manager din companie că am comis o mare greşeală”, arată Farrell.

    “Managementul era inconsecvent şi capricios. Primeam adeseori mesaje agresive la orice oră, chiar şi în afara programului, atât pe chat-ul intern cât şi la telefon, chiar şi pentru o întârziere de un minut la o întâlnire”.

    Citiţi pe blogul personal dezvăluirile angajatului.

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015, în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, datorită vânzărilor noilor modele de iPhone-uri lansate în luna septembrie a anului trecut. În luna noiembrie, pe fondul entuziasmului investitorilor legat de noile produse lansate de Apple, valoarea de piaţă a companiei a depăşit 700 de miliarde de dolari.

  • Revoluţie sau revoltă? Cele mai mari companii din România pun o întrebare gravă: cine răspunde dacă „reforma fiscală“ eşuează?

    Şocul modificărilor fiscale promovate săptămâna trecută de guvern nu a fost atenuat de publicarea în Moni­to­rul Oficial a pachetului „refor­mei“, dar, în faţa faptului împlinit,   companiile se resemnează şi, în vreme ce gu­vernul şi PSD susţin că „nu dau înapoi“, apar întrebările: cine răspunde în caz de eşec?
     
    Într-o scrisoare deschisă adresată şefului Executivului, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), organizaţie care reu­neş­te 2.000 de companii româneşti şi străine din piaţa locală, cu 600.000 de salariaţi şi afaceri de 50 de miliarde de euro pe an, spu­ne că membrii săi vor respecta şi vor aplica noul Cod fiscal, deşi observaţiile repre­zen­tan­ţilor săi nu au fost luate în seamă la mo­di­ficarea lui, dar subliniază apăsat: „Ce se va întâmpla dacă nu ne-am înşelat“?
     
    „Mesajul public lansat de dumneavoastră în numele guvernului, conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru şcoli, infra­struc­tură sau servicii medicale, este unul pro­fund fals şi dăunător societăţii româneşti.“
     
    În aceeaşi vreme mii de companii care aveau buge­te­le pentru 2018 aproape gata îşi refac cal­culele: ce pierd, ce câştigă, cât costă mo­difi­carea softurilor, cum îşi pot com­pen­sa salariaţii, dacă pot?
     
    „Impactul recen­tel­or modificări fiscale nu este doar la nivel de sala­riu, ci şi la nivel de pro­cese de lucru. Există aplicaţii pe care le folosim în administrarea companiei care trebuie aduse la zi. De asemenea, foarte multe acte trebuie revizuite într-un timp ridicol de scurt, cu im­pli­carea partenerilor noştri de business“, spune Teodor Ceauşu, country ma­na­ger al firmei de dezvoltare software Ixia România.
     
    Retailerul alimentar Kaufland, cel mai mare angajator din economie, cu 16.400 de salariaţi, a anunţat că va acoperi cheltuieile su­pli­mentare generate de modificările fiscale anun­ţate de Guvern prin trecerea obligaţiilor fis­cale legate de contribuţiile sociale de la an­gajator la angajat.
     
    Dar angajaţii Kaufland sunt o parte infimă din cei în jur de 4 milioane de an­gajaţi din mediul privat, care ar putea să aibă de suferit în urma deciziei guvernului.
     

  • Bancpost lansează primul proiect de educaţie culturală axat pe promovarea patrimoniului UNESCO din România

     Programul are loc în perioada Octombrie – Noiembrie 2017, în rândul elevilor din clasele V-VIII din Şcolile din Bucureşti, şi îşi propune să familiarizeze peste 4.000 de elevi cu lumea a 15 obiective culturale ale României, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pentru că valorificarea patrimoniului cultural local şi aprecierea acestuia la adevărata lui însemnătate ne îmbogăţeşte individual şi ne consolidează sentimentul de mândrie naţională.

    Caravana “Ţara ta, tradiţia ta” este structurată pe două paliere, care vor aduce un plus de valoare prin informaţie culturală şi interacţiune. Astfel, în fiecare şcoală din Bucureşti în care va ajunge Caravana, copiii vor participa la:

     Ora de patrimoniu – sesiune interactivă de prezentare a celor 15 obiective UNESCO din România: bisericile pictate în exterior din Bucovina, centrul istoric al oraşului Sighişoara, Delta Dunării, respectiv Căluşul, Doina etc.

     Ateliere practice de meşteşuguri tradiţionale susţinute de către meşteri populari. În cadrul acestor ateliere, cei mici experimentează bogata moştenire rurală şi artistică a poporului român: olăritul, fierăritul, respectiv linogravura.

    “Educaţia prin şi pentru patrimoniu este un program educativ adresat tinerei generaţii, de cunoaştere a patrimoniului cultural românesc şi familiarizare prin practică cu tradiţiile şi obiceiurile moştenite, elemente definitorii ale culturii româneşti autentice. Patrimoniul constituie o sursă de identitate naţională, iar o discuţie despre patrimoniu este, în esenţă, o discuţie despre educaţie şi despre valori naţionale”, a declarat Aura Toma, Director Executiv Marketing şi Comunicare Bancpost.

    “Şcoala românească are nevoie să se întoarcă la origini şi să le readucă elevilor aminte despre cele mai vechi îndeletniciri ale românilor. Tradiţiile reprezintă istoria pe care copiii trebuie să o cunoască şi la care să se raporteze în viitor”,  spune Ştefana Călinescu Andrei, reprezentant al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
     

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Un preşedinte de stat RUPE TĂCEREA: La vârstă de 16 ani, am înjunghiat mortal o persoană

    Rodrigo Duterte se află la Da Nang pentru a participa la summitul Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC).

    “Când eram adolescent, intram şi ieşeam des din închisoare. Mă băteam când cu unul, când cu altul. La vârsta de 16 ani, omorâsem deja pe cineva. O persoană reală, o bătaie, o înjunghiere. Nu aveam decât 16 ani. S-a întâmplat din cauza unei simple priviri. Câte astfel de priviri vor mai fi acum când sunt preşedinte?”, a spus Duterte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro