BusinessMagazin

Tag: proces

  • După Johnny Deep vs Amber Heard, urmează procesul Brad Pitt vs Angelina Jolie

    Brad Pitt a dat-o în judecată pe fosta lui soţie din februarie 2022, pentru că şi-a vândut pachetul de acţiuni din podgoria franceză pe care au cumpărat-o împreună în 2008.

    Pitt a spus că decizia fostei soţii de a-şi vinde cota unui oligarh rus l-a forţat să se asocieze cu „un străin cu asociaţii şi intenţii veninoase”.

    Angelina Jolie nu a comentat încă public.

    Cuplul a achiziţionat o afacere de la Chateau Miraval SA, o companie franceză care cuprinde o moşie şi o podgorie în sudul Franţei, în 2008.

    Pitt spune că el şi fosta lui soţie au fost de acord să nu-şi vândă afacerea fără permisiune reciprocă.

    Dar Jolie şi-a vândut cota unui producător de băuturi spirtoase din Luxemburg controlat de oligarhul rus Yuri Shefler, fără ştirea fostului ei soţ. .

    Avocaţii lui Pitt au spus că sub conducerea sa, afacerea a crescut într-o „poveste de succes internaţional de milioane de dolari”, deşi Jolie „nu a contribuit cu nimic”.

    „Prin presupusa vânzare, Jolie a căutat să-l rănească pe Brad Pitt”, potrivit documentelor care au fost depuse săptămâna trecută.

    „Jolie ştia şi intenţiona că Shefler şi afiliaţii săi vor încerca să controleze afacerea pe care Pitt a construit-o şi să-i submineze investiţia sa în Miraval”.

    „Toate acestea sunt rezultatul direct al conduitei ilegale şi delictuale a lui Jolie.Încălcând acordul părţilor, Jolie a căutat să-l forţeze pe Pitt să se asocieze cu un străin şi, mai rău, cu un străin cu asocieri şi intenţii veninoase”.

    Proprietatea Miraval este situată în satul Correns din sud-estul Franţei şi a fost cumpărată de cuplu pentru aproximativ 25 de milioane de euro.

    Pitt a contribuit cu 60% la preţul de cumpărare, iar Jolie a plătit restul de 40%, scrie BBC.

    Brad Pitt şi Angelina Jolie au divorţat în 2016.

  • Musk, dat în judecată de investitorii Twitter pentru “manipularea” acţiunilor

    Investitorii au declarat că Musk a economisit 156 de milioane de dolari prin faptul că nu a dezvăluit că a cumpărat mai mult de 5% din Twitter până la 14 martie, scrie Reuters. Ei au cerut să fie certificaţi ca grup şi să li se acorde o daune punitive şi compensatorii.

    De asemenea, au dat în judecată şi Twitter, argumentând că societatea avea obligaţia de a investiga comportamentul lui Musk, dar nu cer daune de la firmă.

    Investitorii au declarat că Musk a continuat să cumpere acţiuni după aceea, iar în cele din urmă a dezvăluit la începutul lunii aprilie că deţinea 9,2% din companie, potrivit plângerii depuse miercuri la tribunalul federal din San Francisco.

    “Prin întârzierea dezvăluirii participaţiei sale la Twitter, Musk s-a angajat în manipularea pieţei şi a cumpărat acţiuni Twitter la un preţ artificial de scăzut”, au declarat investitorii, conduşi de William Heresniak, rezident în Virginia.

    Nici Musk şi nici avocatul său nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii. Twitter a refuzat să comenteze.

    Acţiunile Tesla se tranzacţionau joi după-amiază la aproximativ 713 dolari, în scădere de la peste 1.000 de dolari la începutul lunii aprilie.

    Momentul în care Musk şi-a dezvăluit participaţia a declanşat deja o investigaţie a Comisiei americane pentru valori mobiliare şi burse (SEC), a relatat Wall Street Journal la începutul acestei luni.

    SEC cere oricărui investitor care cumpără o participaţie de peste 5% într-o companie să îşi dezvăluie participaţiile în termen de 10 zile de la depăşirea pragului.

    Investitorii au mai spus că criticile publice ale lui Musk la adresa companiei, inclusiv un tweet din 13 mai în care afirma că achiziţia a fost “suspendată temporar” până când Twitter va dovedi că roboţii de spam reprezintă mai puţin de 5% din utilizatorii săi, au reprezentat o încercare de a determina şi mai mult scăderea preţului acţiunilor.

    Musk a promis miercuri o finanţare suplimentară de 6,25 miliarde de dolari pentru a-şi finanţa oferta pentru Twitter, semn că încă lucrează pentru a finaliza tranzacţia.

    Musk a fost dat în judecată la începutul acestei luni la Delaware Chancery Court de către un fond de pensii din Florida, care a încercat să oprească tranzacţia pe motiv că alţi acţionari importanţi ai Twitter au sprijinit preluarea, ceea ce reprezintă o încălcare a legii din Delaware.

  • Musk, dat în judecată de investitorii Twitter pentru “manipularea” acţiunilor

    Investitorii au declarat că Musk a economisit 156 de milioane de dolari prin faptul că nu a dezvăluit că a cumpărat mai mult de 5% din Twitter până la 14 martie, scrie Reuters. Ei au cerut să fie certificaţi ca grup şi să li se acorde o daune punitive şi compensatorii.

    De asemenea, au dat în judecată şi Twitter, argumentând că societatea avea obligaţia de a investiga comportamentul lui Musk, dar nu cer daune de la firmă.

    Investitorii au declarat că Musk a continuat să cumpere acţiuni după aceea, iar în cele din urmă a dezvăluit la începutul lunii aprilie că deţinea 9,2% din companie, potrivit plângerii depuse miercuri la tribunalul federal din San Francisco.

    “Prin întârzierea dezvăluirii participaţiei sale la Twitter, Musk s-a angajat în manipularea pieţei şi a cumpărat acţiuni Twitter la un preţ artificial de scăzut”, au declarat investitorii, conduşi de William Heresniak, rezident în Virginia.

    Nici Musk şi nici avocatul său nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii. Twitter a refuzat să comenteze.

    Acţiunile Tesla se tranzacţionau joi după-amiază la aproximativ 713 dolari, în scădere de la peste 1.000 de dolari la începutul lunii aprilie.

    Momentul în care Musk şi-a dezvăluit participaţia a declanşat deja o investigaţie a Comisiei americane pentru valori mobiliare şi burse (SEC), a relatat Wall Street Journal la începutul acestei luni.

    SEC cere oricărui investitor care cumpără o participaţie de peste 5% într-o companie să îşi dezvăluie participaţiile în termen de 10 zile de la depăşirea pragului.

    Investitorii au mai spus că criticile publice ale lui Musk la adresa companiei, inclusiv un tweet din 13 mai în care afirma că achiziţia a fost “suspendată temporar” până când Twitter va dovedi că roboţii de spam reprezintă mai puţin de 5% din utilizatorii săi, au reprezentat o încercare de a determina şi mai mult scăderea preţului acţiunilor.

    Musk a promis miercuri o finanţare suplimentară de 6,25 miliarde de dolari pentru a-şi finanţa oferta pentru Twitter, semn că încă lucrează pentru a finaliza tranzacţia.

    Musk a fost dat în judecată la începutul acestei luni la Delaware Chancery Court de către un fond de pensii din Florida, care a încercat să oprească tranzacţia pe motiv că alţi acţionari importanţi ai Twitter au sprijinit preluarea, ceea ce reprezintă o încălcare a legii din Delaware.

  • Una dintre cele mai cunoscute cântăreţe ale lumii va fi trimisă în judecată pentru evaziune fiscală

    Shakira a pierdut, joi, apelul în urma căruia putea să evite procesul în care este acuzată de evaziune fiscală.

    Un tribunal spaniol a respins apelul cântăreţei columbiene Shakira şi a ratificat o decizie anterioară, care a considerat că există „suficiente dovezi” pentru a o trimite în judecată pentru o presupusă fraudă fiscală, se arată într-un document judiciar publicat joi citat de Reuters.

    Procurorii susţin că Shakira nu a plătit impozite de până la 14,5 milioane de euro (15,54 milioane de dolari) pentru veniturile obţinute între 2012 şi 2014.

    Aceştia susţin că Shakira locuia în regiunea Catalonia, din nordul Spaniei, în acei ani, deşi reprezentanţii vedetei pop columbiene au declarat că s-a mutat în Spania abia în 2015, unde şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale de atunci.

    Noua decizie este o ratificare a unei hotărâri judecătoreşti anterioare, emisă în iulie 2021.

    Instanţa trebuie încă să o trimită oficial în judecată şi să stabilească o dată.

    Echipa ei juridică a declarat joi, în declaraţia de presă, că va continua să îşi apere cazul cu argumente juridice solide.

    „Comportamentul Shakirei în materie fiscală a fost întotdeauna impecabil în toate ţările în care a trebuit să plătească impozite şi a urmat recomandările celor mai buni specialişti şi consilieri”, se arată în declaraţie.

    Cântăreaţa, în vârstă de 45 de ani, locuieşte cu fundaşul clubului de fotbal FC Barcelona Gerard Pique şi au doi copii. Ei sunt împreună din 2011.

  • Modul de “navigare privată” al Google nu este cu adevărat privat – proces

    Texas, Indiana, statul Washington şi Districtul Columbia au intentat procese separate împotriva Google în ianuarie pentru ceea ce au numit practici înşelătoare de urmărire a locaţiei, care invadează intimitatea utilizatorilor.

    Dosarul depus de Paxton adaugă modul Incognito al Google la procesul intentat în ianuarie. Modul Incognito sau “navigarea privată” este o funcţie a browserului web care, potrivit lui Paxton, implică faptul că Google nu va urmări istoricul căutărilor sau localizarea.

    Procesul a declarat că Google oferă opţiunea de “navigare privată” care ar putea include “vizualizarea unor site-uri web extrem de personale care ar putea indica, de exemplu, istoricul lor medical, convingerile politice sau orientarea sexuală”. Sau poate că pur şi simplu doresc să cumpere un cadou surpriză fără ca destinatarul să fie avertizat de o avalanşă de reclame direcţionate”.

    Plângerea a precizat că în realitate, Google colecteazăo serie de date personale chiar şi atunci când un utilizator a activat modul Incognito.

    Google a declarat joi că dosarul lui Paxton se bazează din nou “pe afirmaţii inexacte şi depăşite despre setările noastre. Întotdeauna am integrat caracteristici de confidenţialitate în produsele noastre şi am oferit controale solide pentru datele de localizare”.

    “Contestăm cu tărie aceste afirmaţii şi ne vom apăra cu tărie pentru a clarifica lucrurile”, a adăugat aceasta.

    Paxton a afirmat anterior că Google a indus în eroare consumatorii prin faptul că a continuat să le urmărească locaţia chiar şi atunci când utilizatorii au încercat să împiedice acest lucru.

    Google are o setare “Location History” şi informează utilizatorii că, dacă o dezactivează, “locurile în care mergeţi nu mai sunt stocate”, a precizat Texas.

  • Ruşii dau în judecată Apple după ce serviciul de plată a fost retras din Rusia

    O firmă de avocatură din Rusia a anunţat vineri că a intentat un proces împotriva gigantului tehnologic american Apple. Ruşii solicită despăgubiri de 1,28 milioane de dolari pentru consumatorii afectaţi de retragerea serviciului de plată Apple din Rusia.

    Firma de avocatură Chernyshov, Lukoyanov & Partners a declarat că Apple a încălcat drepturile consumatorilor ruşi după ce compania a restricţionat utilizarea serviciului său integrat Apple Pay la 1 martie, ca răspuns la trimiterea de trupe de către Moscova în Ucraina, anunţă Reuters.

    Prin acţiunea în justiţie, care a fost depusă la un tribunal din Moscova, se solicită daune de 90 de milioane de ruble, care, potrivit avocaţilor, includ despăgubiri pentru „daunele morale” cauzate cetăţenilor.

    De asemenea, firma de avocatură doreşte ca Apple să reia funcţionarea serviciilor Apple Pay pentru utilizatorii ruşi.

    Cifra totală ar putea creşte, deoarece firma de avocatură invită în continuare mai mulţi reclamanţi să se alăture procesului.

    Partenerul principal Konstantin Lukoyanov a declarat că pretenţiile vizează compania mamă.

    „Prin urmare, pretenţiile din procesul nostru sunt îndreptate în primul rând către compania-mamă şi în al doilea rând către unităţile sale subsidiare”, a explicat acesta într-un comunicat.

    Firma de avocatură a declarat că decizia Apple de a opri serviciile Apple Pay în Rusia a redus funcţionalitatea dispozitivelor sale vândute pe piaţa locală, scăzând astfel valoarea acestora, acţiuni despre care a spus că sunt nedrepte şi discriminatorii în conformitate cu legislaţia rusă.

    Aceeaşi firmă de avocatură poartă un proces similar împotriva companiei de streaming Netflix, care în luna martie şi-a suspendat serviciile în Rusia.

  • Premieră naţională. ANAF pierde un proces după mai bine de trei ani de judecată şi trebuie să plătească 15 milioane de lei. Cine este câştigătorul

    Primăria Galaţi a câştigat un proces cu ANAF şi va primi 15 milioane de lei, ceea ce reprezintă o premieră naţională, susţine primarul oraşului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

    „Suntem prima primărie din Româna care câştigă un proces cu ANAF-ul pentru un TVA, extrem de consistent. Sunt aproximativ 15 milioane de lei. Este vorba despre TVA plătit pentru achiziţia troleibuzelor, noi am spus de la bun început că e cu taxare inversă. Am plătit la momentul respectiv. De atunci ne judecăm, trei, patru ani”, a declarat Ionuţ Pucheanu, primarul oraşului Galaţi.

    Suma ar putea creşte ca urmare a calculării penalităţilor, iar decizia ar putea deveni un precedent pentru acţiunile în instanţă deschise de alte primării din ţară.

    „Deschidem Cutia Pandorei şi pentru restul municipalităţilor din România. Avem de primit 15 milioane de lei, plus accesoriile, care nu s-au calculat, posibil să se dubleze efectiv suma”, a precizat edilul-şef.

    Banii ar putea fi folosiţi pentru reabilitarea celei mai importante artere a oraşului Galaţi.

  • Novak Djokovic va plăti jumătate de milion de dolari după ce a pierdut procesul cu statul australian

    Novak Djokovic va plăti cheltuieli de judecată în valoare de jumătate de milion de dolari după ce a pierdut procesul cu statul australian. Tenismenul a fost expulzat din Australia.

    Novak Djokovic a părăsit Australia după ce Curtea Federală a naţiunii a confirmat decizia de a-i revoca permisul de intrare din cauza temerilor că prezenţa sa ar întări sentimentul anti-vaccinare. Nu era de latitudinea instanţei să decidă asupra fondului deciziei, ci doar dacă aceasta a fost ilogică sau nerezonabilă din punct de vedere legal, a declarat duminică judecătorul-şef James Allsop.

    „Respect decizia Curţii şi voi coopera cu autorităţile relevante în legătură cu plecarea mea din ţară. Acum îmi voi face ceva timp pentru a mă odihni şi pentru a mă recupera”, a spus Djokovic, citat de BBC.
    Decizia de duminică este o lovitură pentru speranţele lui Djokovic de a câştiga cel de-al 21-lea titlu record de Grand Slam la simplu.

    Mai mult decât atât, conform Telegraf, jucătorul sârb va trebui să suporte şi cheltuielile de judecată pentru procesul din Australia, suma ajungând la aproximativ 500.000 de dolari (438.000 de euro). Ca urmare a deciziei de a nu folosi o cale de atac suplimentară, echipa legală a lui Djokovic a fost de acord cu termenii impuşi.

    După 10 zile de „lupte juridice”, trei judecători au dat ceea ce pare a fi o decizie finală cu privire la prezenţa lui Novak Djokovic în ţară pentru Australian Open. Decizia ministrului australian al imigraţiei, Alex Hawke, de a anula viza lui Djokovic, este menţinută. Numărul 1 mondial la masculin se confruntă acum şi cu o posibilă interdicţie de trei ani de a intra în ţară.

  • Va fi 2022 un nou an al penuriilor?

    După ce 2021 a fost anul în care lumea s-a confruntat cu penurii generalizate, perspectivele au şanse reduse de a se schimba în cea mai mare parte a anului viitor, scrie Deutsche Welle.

    Speranţele au fost mari pentru acest an după carnagiul economic provocat de pandemia de coronavirus. A existat speranţa că economia mondială va înregistra o creştere explozivă odată cu apariţia vaccinurilor şi relaxarea restricţiilor. Economia mondială a revenit pe creştere, dar şi-a pierdut rapid din suflu. Creşterea bruscă a cererii de bunuri, dublată de haosul din industria transportului maritim au lovit puternic în lanţurile de aprovizionare, afectând procesul de redresare.

    Problema este că revenirea în forţă a cererii s-a lovit de “constrângerile fizice din porturi”, arată Coleman Nee, economist în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

    Reluarea bruscă a activităţii a dus la blocaje majore la porturile americane şi europene şi la o distribuţie inegală a containerelor pentru transport la nivel mondial. Criza de containere a împins preţurile în sus cu 1,5%, impactul fiind şi mai mare în cazul economiilor mai mici dependente de comerţ.

    Industria auto este printre cele mai afectate. Nee de la OMC arată că o creştere a exporturilor de semiconductoare de către cei mai mari producători din Asia va duce probabil la o temperare a problemelor industriei anul viitor.

    În opinia Arianei Curtis, economist în cadrul Capital Economics, industria auto va beneficia de asemenea de eliminarea restricţiilor anti-coronavirus din marile ţări exportatoare, ca Vietnam şi Malaezia.

    “Dar chiar şi aşa, dezechilibrul dintre ofertă şi cerere din sectorul semiconductoarelor va face ca penuriile să persiste. Comenzile de semiconductoare depăşesc în continuare exporturile din Taiwan”, arată Curtis. “Deşi investiţiile în producţia de semiconductoare sunt în creştere, extinderea capacităţii de producţie va fi un proces de durată, penuriile putând persista încă 6-12 luni”.

    Criza lanţurilor de aprovizionare s-a dovedit mai persistentă decât au anticipat majoritatea experţilor. Iar blocajele nu vor dispărea probabil în viitorul apropiat. “Anticiparea momentului exact în care problemele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare vor dispărea este imposibilă, dar considerăm că îmbunătăţirea situaţiei sanitare, extinderea capacităţii şi o reorientare la nivel mondial dispre bunuri către servicii ar trebui să diminueze presiunile asupra lanţurilor de aprovizionare în 2022”, se arată într-o notă a Oxford Economics.

    Asta dacă pandemia nu va aduce noi surprize.

     

  • TikTok a fost dat în judecată de un moderator traumatizat de conţinutul explicit al videoclipurilor

    Cei 10.000 de moderatori de conţinut ai TikTok sunt expuşi la o dietă regulată de pornografie infantilă, violuri, decapitări şi mutilare a animalelor, potrivit unui proces intentat platformei de partajare video, scrie Bloomberg.

    Moderatorul de conţinut, Candie Frazier, spune în procesul intentat către TikTok că a fost în mod constant expusă viodeclipurilor care implică un conţinut fie pornografic, fie extrem de violent.

    „Din cauza volumului mare de conţinut, moderatorilor nu li se permite mai mult de 25 de scunde de videoclip şi sunt nevoiţi să vizioneze în exces conţinut pe care nu şi-l doresc”, au spus avocaţii ei în plângere.

    Frazier, care locuieşte în Las Vegas, a spus că suferă de tulburare de stres post traumatic ca urmare a tuturor videoclipurilor tulburătoare pe care a trebuit să le vizioneze.

    „Reclemanta are probleme cu somnul şi, când doarme, are coşmaruri îngrozitoare”, potrivit plângerii.

    Frazier, care încearcă să reprezinte alţi moderatori de conţinut TikTok, solicită despăgubiri pentru vătămările psihologice şi o decizie judecătorească prin care se solicită companiei să înfiinţeze un fond medical pentru moderatori.