BusinessMagazin

Tag: preturi

  • 2024 este anul descreşterii incredibile a Chinei. Ceea ce face Beijingul – sau nu face – pentru a combate această decădere va determina cursul polilor de putere la nivel mondial pentru deceniile următoare

    Creşterea Chinei a fost tratată ca o fatalitate timp de decenii. Totul devenea tot mai mare – influenţa sa culturală, ambiţia geopolitică, populaţia – şi părea gata să continue până când lumea va fi refăcută după chipul Chinei. Fundamentul acestei ascensiuni de neoprit a fost economia sa înfloritoare, care a permis Beijingului să îşi arate puterea în alte domenii. Dar acum, economia Chinei se ofileşte, iar viitorul imaginat de Beijing este redus la minimum odată cu el, scrie Insider. 

    Cel mai clar semn al acestei diminuări este agravarea problemei deflaţiei în China. În timp ce americanii sunt îngrijoraţi de inflaţie, sau de creşterea prea rapidă a preţurilor, factorii de decizie politică de la Beijing se agită pentru că preţurile scad. Indicele preţurilor de consum a scăzut în ultimele trei luni, cea mai lungă serie deflaţionistă din 2009 încoace. În cursa pentru supremaţia economică globală, deflaţia este un jug în jurul gâtului Beijingului. Este un semn că modelul economic chinezesc s-a epuizat şi că este necesară o restructurare dureroasă. Dar, dincolo de problemele financiare, scăderea preţurilor este un semn al unei stări de rău mai profunde care afectează poporul chinez.

    “Deflaţia din China este deflaţia speranţei, deflaţia optimismului. Este o depresie psihologică”, mi-a spus Minxin Pei, profesor de ştiinţe politice la Claremont McKenna College.

    Consecinţele nu vor fi limitate la graniţele Chinei. Deoarece în ultimele decenii creşterea economică a acestei ţări a făcut ca banii să se răspândească în întreaga lume, contracţiile sale creează un ecou pe pieţele globale. Investitorii străini care au contribuit la ascensiunea Chinei fug pentru a evita să se molipsească de această situaţie, iar guvernele din întreaga lume încep să pună sub semnul întrebării povestea Chinei, delfinul. Ceea ce face Beijingul – sau nu face – pentru a combate această decădere va determina cursul polilor de putere la nivel mondial pentru deceniile următoare.

    Flirtând cu dezastrul

    Poate părea contraintuitiv, mai ales având în vedere experienţa occidentală din ultimii ani, dar deflaţia este în multe privinţe mai înfricoşătoare decât inflaţia. Inflaţia apare atunci când există o cerere prea mare pentru prea puţine produse – oamenii vor să cumpere lucruri, dar pur şi simplu nu există suficiente produse pentru toată lumea. În schimb, deflaţia are loc atunci când există o mulţime de bunuri şi servicii disponibile, dar nu există suficientă cerere. În acest caz, companiile sunt obligate să reducă preţurile pentru a-i atrage pe consumatori să vină şi să cheltuiască. Fiecare economie trece prin recesiuni sau recesiuni – perioade de scădere a cererii şi de scădere a încrederii care obligă companiile să îşi scoată marfa la vânzare – dar deflaţia susţinută este ceea ce se întâmplă atunci când aceste boli se simt ca acasă şi decid să rămână.

    Îngrijorările legate de deflaţie în China au început serios în vară. Preţurile de consum s-au contractat cu 0,3% în iulie, comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, ceea ce nu s-a mai întâmplat din perioada de vârf a pandemiei. În timp ce alte economii avansate decolau prea repede, China dădea semne că s-ar putea să se împotmolească. Preţurile păreau să se stabilizeze în august – până când preţurile la carnea de porc au început să scadă dramatic, împingând în jos indicele agregat al preţurilor în octombrie, noiembrie şi decembrie. Totuşi, existau unele speranţe pentru factorii de decizie politică, deoarece o mare parte din deflaţie a fost determinată de preţurile la carnea de porc, care sunt extrem de volatile în China. Dar datele recente arată că inflaţia de bază, care exclude categoriile mai volatile, cum ar fi alimentele şi energia, este la fel de anemică, crescând cu doar 0,6% de la an la an în decembrie.

    Charlene Chu, director şi analist senior la Autonomous Research, a declarat că întrebarea majoră pentru Beijing este dacă scăderea preţurilor va continua până în 2024 sau dacă ţara ar putea reaprinde o parte din cerere. Ea nu avea speranţe pentru aceasta din urmă.

    “Înclin spre o continuare a presiunilor deflaţioniste, dar datele vor continua să meargă înainte şi înapoi pe parcursul anului”, mi-a spus Chu prin e-mail.

    Totuşi, principala problemă a Chinei este datoria, în special în sectorul imobiliar, care reprezintă între 25% şi 35% din PIB-ul ţării. Anii de construcţie excesivă – de aproximativ dublul populaţiei, potrivit unor estimări – şi încetinirea creşterii demografice au dus la prăbuşirea preţurilor. Problemele din sectorul imobiliar au devastat bilanţurile gospodăriilor chineze – multe dintre acestea şi-au investit o mare parte din economii în proprietăţi – şi au afectat restul economiei.

    “Chinezii au 70% din active în locuinţe, aşa că vă puteţi imagina efectul asupra încrederii”, mi-a spus Wei Yao, economist şef la Société Générale. “Acesta este factorul pentru care această deflaţie ar putea fi de lungă durată”.

    Faptul că şi-au văzut investiţiile scufundându-se a determinat mulţi oameni să nu mai cheltuiască. În urmă cu 15 ani, Wall Street presupunea că, în cele din urmă, consumatorul chinez va deveni dictatorul economiei globale. Acum, ei se ascund. Chiar şi atunci când ţara a ieşit din îngheţul profund al politicii sale “Zero COVID”, creşterea vânzărilor cu amănuntul a fost dezamăgitoare în comparaţie cu proiecţiile unor analişti.

    “Cred că este nerealist să credem că presiunea deflaţionistă va dispărea când există încă atât de multă presiune asupra preţurilor proprietăţilor şi consumatorii sunt în modul de economisire”, a spus Chu.

  • Este doar începutul: Protestul fermierilor şi transportatorilor anunţă cât de tensionat va fi anul 2024, cu o creştere economică sub semnul întrebării, cu crize politice, cu ascensiunea retoricii AUR şi cu furia micilor antreprenori români

    După cum a început anul electoral 2024, cu proteste, cu tractoare, cu combine, cu maşini şi oameni în stradă blocând traficul de intrare şi ieşire din Capitală, cred că nici PSD sau PNL, cele două partide care susţin guvernul Ciolacu, nu ar vrea să fie la guvernare.

    Protestele fermierilor şi transportatorilor sunt doar începutul.

    Toată lumea vrea bani, facilităţi, subvenţii, plafornarea tarifelor, preţuri fixe, credite ieftine, dobânzi subvenţionate, impozite ma mici, bani de la stat etc.

    Vor urma proteste pentru salarii mai mari în sectorul bugetar. După greva profesorilor de anul trecut, toate categoriile bugetare vor bani mai mulţi.

    Dar de unde bani?

    La polul opus, economia este în pierdere de viteză, vâzările companiilor scad, dobânzile sunt încă mari, fiscalitatea creşte, reducerea inflaţiei nu ajută firmele şi nici bugetul, investiţiile scad, angajările se reduc.

    În sectorul privat creşterile salariale se vor reduce, piaţa muncii începe să scadă.

    Restructurarea bugetară este doar pe hârtie şi în declaraţii, în realitate vom închide anul cu un număr mai mare de angajaţi în sectorul bugetar.

    BNR a început anul menţinând dobânda de referinţă pe loc, la 7%, dar probabil că la următoarea şedinţă, în câteva săptămâni, va începe să scadă dobânda de referinţă aşa, ca un semnal. De altfel ROBOR, care îngheţase la 6,24%, a început să scadă la 6,1%, anticipând decizia următoare a BNR.

    Guvernul Ciolacu rămâne fără muniţie, exact ca ucrainenii. Singura soluţie este să se împrumute şi mai mult şi să dea bani la toată lumea, în încercarea de a mai slăbi din tensiunea care există acum în piaţă. Dar aceste împrumuturi au costuri mari, iar dobânzile se vor menţine la un nivel ridicat chiar dacă inflaţia scade, pentru că România este considerată o ţară cu risc bugetar, risc de cont curent şi urmează riscul politic.

    AUR, un partid considerat extremist, câştigă teren în toate categoriile profesionale, din ce mai mulţi antreprenori mici şi mijlocii, afectaţi de condiţiile din piaţă, se alătură retoricii acestui partid. Singura întrebare este cât teren politic va câştiga AUR.

    Protestele fermierilor şi transportatorilor, care au început la mijlocul săptămânii trecute, au fost anunţate din timp având în vedere situaţia din agricultură, unde invadarea pieţei româneşti cu cereale din Ucraina, fără taxe vamale, fără control, a dus la scăderea preţurilor cerealelor româneşti. Nu se poate spune că fermierii au avut în 2023 un an prost, dar preţurile au fost în scădere, iar costurile cu inputurile, cu dobânzile, cu furnizorii, au fost în creştere. Iar de aici până la a ieşi în stradă era doar o chestiune de timp.

    „Am prioritizat Ucraina până când am ajuns să ucidem economia României”. Atenţie la revolta companiilor româneşti/fermierilor români, care vine din spate!

    Când vor scădea dobânzile, pentru că nu mai rezistăm? Când ne va plăti Guvernul facturile, când ne va da banii? Cum crede Guvernul că vom putea plăti creşterea salariului minim pe economie dacă el nu ne plăteşte?

    Guvernul susţine capitalul românesc până îl falimentează de tot: cea mai mare problemă a companiilor româneşti nu este acum inflaţia, dobânzile sau creşterea impozitelor, ci întârzierea cu lunile de către guvern a plăţii facturilor, ceea ce loveşte în plin tocmai capitalul românesc

    Fermierii nu mai sunt săraci ci dimpotrivă, învârt din ce în ce mai mulţi bani. S-au modernizat, una dintre dovezi fiind tipurile de combine şi tractoare cu care au ieşit la proteste – toate din import, toate de top. Dar şi riscurile şi pierderile pot fi mai mari atunci când preţurile sunt în scădere, când danele din Portul Constanţa sunt luate de ucraineni, când traderii internaţionali care cumpără toate cerealele au marfă din belşug şi ţin preţurile jos.

    Operând pe o piaţă extrem de concurenţială, transportatorii nu au putut şi nu pot transfera în preţurile finale toate creşterile de costuri – benzină, RCA, salarii etc. –, aşa că pentru ei singura soluţie a fost să iasă pe şosele şi să blocheze traficul, în speranţa că guvernul le va da ceva prin care să-şi dimineze costurile şi să-şi acopere o parte dintre cheltuieli.

    Într-un sondaj Aleph News, desfăşurat pe site-urile Mediafax, Ziarul Financiar, Aleph, cei 3.500 de respondenţi au spus că prioritatea numărul unu a României trebuie să fie creşterea economică de peste 5%, tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europenilor către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti.

    Cât timp am avut creştere economică iar condiţiile din piaţă erau relativ bune, când bugetul nu avea probleme iar guvernul putea să se împrumute cât voia şi toată lumea făcea bani (începând de la dezvoltatorii imobiliari, investitorii în apartamente, până la cei care făceau bani din Bitcoin/ criptomonede), nu existau proteste, iar alianţa politică PSD/PNL era fericită, calculând câţi ani vor sta împreună la guvernare.

    În piaţă situaţia este total diferită, economia pare că se îndepărtează de o creştere economică de 5%, iar guvernul Ciolacu mimează restructurarea bugetară.

    Şi este doar începutul anului.

  • Analiză Storia: piaţa chiriilor se află într-o continuă creştere de la an la an. Cum au evoluat preţurile şi la ce mai putem să ne aşteptăm

    În luna decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, s-au înregistrat cu 1% mai puţine interacţiuni între chiriaşi şi cei care publică anunţuri de închiriere pe Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX. De asemenea, comparând luna decembrie 2023 cu luna noiembrie 2023, se observă o scădere de 25% a contactărilor, respectiv a interacţiunilor dintre chiriaşi şi proprietari/agenţi imobiliari, ceea ce arată o tendinţă de scădere previzibilă pentru luna decembrie.

    Preţurile solicitate pe Storia pentru chiriile din cele 10 oraşe analizate, oraşele cu cele mai multe anunţuri de pe platformă, au înregistrat o creştere de 20% de la un an la altul (decembrie 2023 vs. decembrie 2022), în timp ce preţurile solicitate de la o lună la alta (decembrie 2023 vs. noiembrie 2023) au stagnat relativ.

    „Conform datelor noastre, în decembrie 2023 preţurile chiriilor au rămas relativ similare cu cele din luna anterioară, iar cererea de la un an la altul a stagnat. Totodată, a existat o creştere semnificativă a cererii pe segmentul vânzărilor de apartamente comparativ cu decembrie 2022, ceea ce ne arată că oamenii au reînceput să se orienteze mai mult spre piaţa vânzărilor, posibil influenţaţi şi de măsurile fiscale intrate în vigoare de luna aceasta”, a declarat Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia & OLX Imobiliare.

    Cum au evoluat preţurile chiriilor în Bucureşti, conform datelor Storia

    Comparativ cu luna decembrie din 2022, în decembrie 2023 preţurile medii pentru chirii au crescut cel mai mult (+17%) la categoria apartamentelor cu trei camere, unde preţul mediu a ajuns la 748 de euro. De asemenea, preţul mediu al apartamentelor cu două camere a fost de 558 de euro în luna decembrie 2023, cu 16% mai mare faţă de cel din decembrie 2022. Totodată, preţul mediu pentru închirierea garsonierelor din Capitală a crescut cu 10% comparativ cu luna decembrie 2022, ajungând la o valoare medie de 335 euro.

    Cei care îşi doresc să locuiască cu chirie în sectorul 1 al Capitalei (în continuare cel mai scump sector din Bucureşti) plătesc cu 79% mai mult decât cei din sectorul 4 al Bucureştiului (cel mai ieftin sector şi în luna decembrie 2023). Conform datelor, apartamentele din sectorul 1 au înregistrat cea mai mare creştere de preţ comparativ cu anul trecut (+21%), urmate de apartamentele din sectoarele 2 şi 5 (+20%) şi de cele din sectorul 6 (+18%). Cele mai mici creşteri de preţ per sectoare s-au înregistrat în sectorul 3 (+12%) şi în sectorul 4 (+7%).

    În decembrie 2023, chiriile medii pentru o garsonieră s-au încadrat între 300 de euro (în sectorul 5) şi 420 de euro (sectorul 1). Preţurile medii de închiriere pentru apartamentele cu două camere s-au aflat între 450 de euro (sectorul 4) şi 675 de euro (sectorul 1). Apartamentele cu trei camere au avut preţuri medii de închiriere cuprinse între 500 de euro (sectorul 4) şi 1050 euro (sectorul 1).

    Cum au evoluat chiriile în alte oraşe mari din ţară, conform datelor Storia

    La nivelul ţării, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, s-au înregistrat exclusiv creşteri ale preţului mediu solicitat pe toate categoriile de apartamente, cu o singură excepţie: apartamentele de trei camere din Iaşi, în cazul cărora, preţul de închiriere a rămas similar cu cel de anul trecut.

    Cea mai mare creştere de la un an la altul, la categoria preţurilor medii de închiriere, s-a înregistrat în Oradea, unde apartamentele cu două camere au avut o creştere de 30%. Cele mai mari creşteri de la lună la lună (decembrie 2023 vs. noiembrie 2023) au fost de 6% în Constanţa (la garsoniere), Sibiu (la apartamentele cu trei camere) şi în Timişoara (la garsoniere). În schimb, cele mai mari scăderi de preţuri s-au înregistrat în Braşov, la garsoniere (-6%) şi în Cluj-Napoca, la apartamentele cu două camere (-5%).

    CLUJ-NAPOCA

    În luna decembrie 2023 preţurile medii solicitate pentru închirierea garsonierelor şi apartamentelor cu trei camere au scăzut cu 3% faţă de cele din luna noiembrie 2023, în timp ce preţurile pentru închirierea apartamentelor cu două camere au scăzut cu 5%. 

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţurile medii ale chiriilor au crescut cu 6% în cazul garsonierelor, cu 10% în cazul apartamentelor cu două camere şi cu 12% pentru apartamentele cu trei camere.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a scăzut la 350 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 550 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preţ mediu de 730 de euro.

    IAŞI

    Faţă de luna noiembrie 2023, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 au rămas constante în cazul apartamentelor cu trei camere, în timp ce preţul apartamentelor cu două camere a scăzut cu 1%, iar preţul pentru închirierea garsonierelor a scăzut cu 3%. 

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 au stagnat în cazul apartamentelor cu trei camere şi au crescut cu 6% în cazul apartamentelor cu două camere şi cu 14% în cazul garsonierelor.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 320 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 425 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preţ mediu de 500 de euro.

    BRAŞOV

    În luna decembrie 2023, comparativ cu luna noiembrie 2023, preţurile medii solicitate pentru închiriere au scăzut cu 6% în cazul garsonierelor şi cu 4% în cazul apartamentelor cu două camere, în timp ce preţul apartamentelor cu trei camere a rămas constant. 

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţurile de închiriere au crescut, în medie, cu 8% pentru apartamentele de trei camere, cu 9% în cazul apartamentelor cu două camere şi cu 6% în cazul garsonierelor.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 302 euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 480 euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 599 de euro.

    CONSTANŢA

    În luna decembrie 2023, preţurile apartamentelor cu două şi trei camere au stagnat faţă de luna noiembrie 2023, în timp ce preţurile pentru închirierea garsonierelor au crescut cu 6%.

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţul mediu al chiriilor a crescut cu 26% la categoria garsonierelor, cu 13% la apartamentele cu două camere şi cu 9% în cazul apartamentelor cu trei camere.

    Astfel, în luna decembrie 2023. preţul mediu de închiriere al garsonierelor a ajuns la 340 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 450 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 600 de euro.

    TIMIŞOARA

    În luna decembrie 2023, preţurile apartamentelor cu două camere au stagnat faţă de luna noiembrie 2023, în timp ce preţurile garsonierelor au crescut cu 6%, iar preţurile apartamentelor cu trei camere au crescut cu 2%.

    Comparativ cu decembrie 2022, chiriile medii au fost mai ridicate în decembrie 2023 în cazul garsonierelor (+21%), dar şi al apartamentelor cu două camere (+8%) şi al celor cu trei camere (+15%).

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţurile medii de închiriere au fost de 266 euro în cazul garsonierelor, de 400 de euro în cazul apartamentelor cu două camere şi de 460 de euro în cazul apartamentelor cu trei camere.

     

    SIBIU

    În Sibiu, preţurile medii de închiriere solicitate în luna decembrie 2023 au înregistrat creşteri de 5% în cazul apartamentelor cu două camere şi de 6% în cazul apartamentelor cu trei camere, iar preţurile garsonierelor au scăzut cu 1% comparativ cu luna noiembrie 2023.

    Faţă de luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 pentru închiriere au crescut pe toate categoriile de apartamente – cu 21% pentru garsoniere, cu 25% pentru apartamentele cu două camere şi cu 18% în cazul apartamentelor cu trei camere.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 300 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 400 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 530 de euro.

    ORADEA

    Comparativ cu luna noiembrie 2023, preţurile medii solicitate în luna decembrie 2023 pentru închiriere au crescut în cazul apartamentelor cu două camere (+3%) şi în cazul celor cu trei camere (+5%), iar în cazul garsonierelor preţurile au rămas constante. 

    Faţă de luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate au crescut cu 11% în cazul garsonierelor, cu 30% în cazul apartamentelor cu două camere şi cu 24% pentru apartamentele cu trei camere.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 200 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 390 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 420 de euro.

    CRAIOVA

    În luna decembrie 2023, comparativ cu noiembrie 2023 preţurile medii de închiriere au stagnat în cazul apartamentelor cu trei camere, dar au crescut în cazul apartamentelor cu două camere (+3%) şi al garsonierelor (+4%).

    Faţă de luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate au crescut decembrie 2023 în cazul garsonierelor (+12%), apartamentelor cu două camere (+25%) şi în cazul apartamentelor cu trei camere (+13%). 

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 271 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 380 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 450 de euro.

    ARAD

    Faţă de luna noiembrie 2023, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 au crescut în cazul garsonierelor (+5%), în timp ce preţurile apartamentelor cu două şi trei camere au stagnat. 

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 au crescut la toate categoriile de locuinţe, astfel: garsoniere (+18%), apartamente cu două camere (+21%), apartamente cu trei camere (+19%).

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a ajuns la 200 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 350 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preţ mediu de 435 de euro.

    Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii imobiliare în cunoştinţă de cauză.

  • Carrefour retrage produsele PepsiCo din magazinele franceze din cauza creşterilor recente de preţuri

    Carrefour SA din Franţa a retras de pe rafturile magazinelor gustările şi băuturile răcoritoare ale PepsiCo Inc. din cauza creşterilor recente de preţuri, în cea mai recentă izbucnire a conflictului dintre retaileri şi companiile alimentare, pe fondul reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor, raportează Bloomberg.

    Începând de joi, lanţul a retras din supermarketurile din Franţa produsele PepsiCo, cum ar fi băuturile răcoritoare şi chipsurile Doritos, înlocuindu-le cu o notă care spune că majorările de preţ ale companiei alimentare americane sunt „inacceptabile”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

    Măsura survine în contextul în care retailerii din întreaga Europă se confruntă cu presiuni continue pentru a menţine preţurile la un nivel scăzut. Deşi inflaţia a coborât într-o oarecare măsură faţă de nivelurile maxime de anul trecut, comercianţii de produse alimentare şi-au văzut marjele de profit diminuate în timp ce încearcă să împiedice cumpărătorii să se orienteze către magazinele cu preţ redus, precum Lidl şi Aldi.

    PepsiCo s-a aflat „în discuţii cu Carrefour vreme de mai multe luni” pentru a rezolva problema preţurilor, potrivit unui purtător de cuvânt. „Vom continua să facem tot ce se poate pentru a ne asigura că produsele noastre vor fi în continuare disponibile pentru consumatori”. În octombrie anul trecut, compania a declarat că majorările de preţuri vor rămâne, în linii generale, la nivelul inflaţiei.

    Acţiunile Carrefour au crescut cu 0,9% în 2024, în timp ce acţiunile PepsiCo au crescut cu 1%.

    Compania franceză a început anul trecut să reclame furnizorii de alimente pentru practica de a reduce dimensiunile pachetelor, menţinând în acelaşi timp preţurile ridicate.

    Preţurile la produsele alimentare au făcut obiectul unei examinări intense în Europa în ultimul an, deoarece consumatorii au fost afectaţi de una dintre cele mai mari crize ale costului vieţii din ultimele decenii.

  • Un turist trebuie să scoată din buzunar mai mulţi bani la schi în România decât cei care aleg Bulgaria sau Italia şi are la dispoziţie un număr mult mai mic de kilometri de pârtii de schi

    ♦ Un turist care ajunge în Sinaia plăteşte circa 25 de euro pe kilometrul de pârtie de schi, în timp ce un turist care îşi petrece vacanţa de schiat în Boroveţ, Bulgaria, cea mai ieftină staţiune de schi din Europa, scoate din buzunar circa 10 euro pe kilometrul de pârtie de schi.

    Un turist care alege să îşi facă o vacanţă de şase zile în Sinaia sau Poiana Braşov, cele mai mari staţiuni de schi din România, trebuie să scoată din buzunar mai mulţi bani decât dacă ar alege Bulgaria sau Italia. La un preţ mai mare, el beneficiază şi de un număr mai mic de kilometri de pârtii de schi faţă de staţiunile din afară.

    Pentru a schia timp de şase zile în Poiana Braşov, un turist trebuie să plătească circa 712 euro, aici fiind luate în calcul costurile cu skipassul, închirierea echipamentelor, cursurile de schi şi mâncarea, fără a fi inclusă cazarea. Pentru cinci nopţi de cazare, un turist trebuie să scoată din buzunare circa 600-700 euro, în medie, pentru o cameră dublă.

    În Sinaia, staţiunea de pe Valea Prahovei, preţul pentru şase zile de schiat se reduce puţin, până la 692 euro, însă turiştii au la dispoziţie o lungime mai mare a pârtiilor de schi.

    Sinaia este staţiunea cu cel mai mare domeniu schiabil din România, care numără 27 kilometri de pârtii de schi. Dacă pentru România acesta este cel mai mare număr, comparativ cu alte staţiuni din Europa, Sinaia are un domeniu schiabil foarte mic.

    Preţurile se înjumătăţesc odată cu îndepărtarea de zonele cele mai populare şi căutate, mai ales de bucureşteni, cum sunt Sinaia şi Poiana Braşov. Pentru a schia la Rânca timp de şase zile, costurile se ridică la circa 352 euro pentru şase zile.

    Preţurile cresc considerabil pentru o familie cu un copil, ajungând chiar să se tripleze în anumite cazuri.

    Cea mai ieftină staţiune de schi din Europa este, în acest sezon de iarnă, Bardonecchia, o staţiune aflată la circa 96 de kilometri de Torino. Staţiunea italiană a devansat Bulgaria, care ani la rând a ocupat titlul de cea mai ieftină destinaţi de schi din Europa. O singură persoană care vrea să îşi petreacă o săptămâna la schi în Bardonecchia trebuie să scoată din buzunare 616 euro, mai puţin decât în Borovets, unde costul ajunge la 641 euro, şi Le Corbier, Franţa, cu un cost de 709 euro, potrivit analizei anuale a raportului calitate-preţ realizată de Post Office Travel Money şi Crystal Ski Holidays. Schimbarea locurilor de pe podium s-a datorat şi a inflaţiei care a dus la o creştere a preţurilor vacanţelor.

    România nu apare în niciunul din clasamentele acestui raport, mai ales că staţiunile cu cele mai mari domenii schiabile din România, anume Sinaia şi Poiana Braşov, au preţuri medii mai mari decât cele mai ieftine staţiuni din Europa. Însă, un turist care alege Poiana Braşov, Sinaia sau orice altă staţiune de schi din România plăteşte mai mult pentru un număr de kilometri de pârtii de schi mult mai mic chiar şi faţă de vecinii bulgari. Sinaia are 27 de kilometri de pârtii de schi, în timp ce Borovets are 58 kilometri de pârtii de schi. La un calcul, un turist care ajunge în Sinaia plăteşte circa 25 de euro pe kilometrul de pârtie de schi, în timp ce un turist care îşi petrece vacanţa de schiat în Borovets, Bulgaria, scoate din buzunar circa 10 euro pe kilometrul de pârtie de schi.

    Preţurile pot însă varia dacă turiştii vin cu echipamentele de acasă sau dacă nu au nevoie de cursuri de schi, însă raportul Post Office Travel Money arată că Borovets este mult mai ieftină decât România chiar şi cu aceste costuri.

  • Ţară unde preţurile locuinţelor scad drastic. Discrepanţa dintre mărturiile brokerilor şi datele oficiale alimentează temerile că autorităţile minimalizează amploarea crizei imobiliare

    Vânzătorii de imobile din Beijing reduc preţurile în mod agresiv, potrivit brokerilor, în pofida statisticilor oficiale care arată că piaţa imobiliară din capitala chineză rămâne dinamică, scrie Financial Times.
     
    O serie de interviuri cu brokerii imobiliari din capitală – de mult timp una dintre cele mai dorite pieţe imobiliare din China – arată că preţurile tranzacţiilor au scăzut între 10 şi 30% faţă de vârful atins în 2021.
     
    Potrivit BNS, preţurile locuinţelor existente în Beijing au scăzut cu 1,4% în noiembrie, în ritm anual, şi au crescut cu 5% faţă de acum doi ani.
     
    „Datele oficiale sunt cu mult diferite de ceea ce simte publicul”, a declarat Dan Wang, economist şef la Hang Seng Bank China. „Este posibil ca guvernul să vrea să folosească cifrele oficiale pentru a restabili încrederea în piaţă”.
     
    Discrepanţa a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de calitatea statisticilor oficiale din China. Unii investitori, dornici de date exacte pentru a răspunde la încetinirea economică din acest an, se tem că oficialii manipulează cifrele pentru a atinge obiectivele ambiţioase de creştere.
     
    „Scăderile reale ale preţurilor locuinţelor sunt mult mai mari decât cele proiectate de NBS”, a declarat Liu Yuan, cercetător la Shanghai la Centaline Property Agency. „Statisticile oficiale ar putea face ca factorii de decizie să creadă că piaţa merge bine, când de fapt are probleme mari.”
     
    Potrivit analiştilor, criza din sectorul imobiliar reprezintă un risc uriaş pentru economie, răcind activitatea de construcţie, reducând averea gospodăriilor şi diminuând încrederea consumatorilor. „Economia chineză nu va reveni pe drumul cel bun până când piaţa imobiliară nu va fi repusă pe picioare”, a declarat Wang.

  • Inflaţia din Marea Britanie încetineşte în luna noiembrie cu mult peste aşteptările analiştilor. Noile rezultate sporesc speranţele unor relaxări viitoare ale ratelor dobânzilor

    Inflaţia din Marea Britanie a încetinit în luna noiembrie peste aşteptările economiştilor, o surpriză care a determinat comercianţii să crească pariurile că Banca Angliei va adopta în curând o serie de scăderi ale ratelor dobânzilor, potrivit Bloomberg. 

    Preţurile de consum au crescut cu 3,9% faţă de anul precedent, în scădere de la 4,6% în octombrie, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Naţional de Statistică. Încetinirea a fost mult mai accentuată decât cea de 4,3% la care se aşteptau economiştii. Niciun economist intervievat de Bloomberg nu a prevăzut o creştere a preţurilor cu mai mică de 4,2%.

    În urma rezultatelor recente, taderii au reacţionat prin creşterea pariurilor privind reducerile ratei dobânzii BOE în 2024 până la 145 de puncte de bază. 

    Rezultatele au reflectat primul moment înregistrat din iunie 2022 când inflaţia preţurilor la alimente – unul dintre cei mai importanţi factori care determină criza costului vieţii din Marea Britanie – s-a poziţionat sub pragul de 10%. Inflaţia serviciilor, pe care BOE a citat-o în mod repetat ca o sursă persistentă de îngrijorare privind presiunea asupra preţurilor, a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat din ianuarie.

    Rezultatele au reprezentat a treia scădere din ultimele patru luni. Preţurile de consum au scăzut cu 0,2% între octombrie şi noiembrie, cel mai mare declin pentru această lună înregistrat din 2014.

  • Cum a fost de fapt, piaţa imobiliară în 2023: apartamentele au fost mai sumpe decâ anul trecut, iar Capitala reprezintă piaţa cea mai efervescentă în continuare

    În 2023, apartamentele de vânzare din România au fost, în medie, cu 7% mai scumpe decât anul trecut. Românii au căutat cel mai des apartamente cu două camere (în proporţie de 48%), iar oraşul în care s-au tranzacţionat cel mai rapid proprietăţile a fost Bucureşti, potrivit Storia.ro. Platforma de imobiliare a lansat Rezumat de Storia, un raport anual care îşi propune să aducă mai multă transparenţă pe piaţa imobiliară, oferind informaţii despre cum au evoluat preţurile, care sunt cele mai căutate proprietăţi, care sunt oraşele cu cele mai prietenoase sau cu cele mai ridicate preţuri, dar şi multe alte date importante despre cum a arătat anul 2023 pe piaţa imobiliară.

    „Anul 2023 s-a dovedit a fi un an dinamic pe piaţa imobiliară, motiv pentru care am lansat Rezumat de Storia, un raport anual gândit pentru cei aflaţi în căutarea unei locuinţe. Scopul nostru a fost să oferim o perspectivă detaliată asupra evoluţiilor preţurilor şi preferinţelor în domeniul imobiliar de la an la an. În cadrul raportului am observat lucruri previzibile, precum creşterea generală a preţurilor, dar am întâlnit şi câteva aspecte care ne-au surprins. Spre exemplu, am remarcat că luna august a devenit cel mai căutat interval atât în ceea ce priveşte închirierile, cât şi achiziţiile. Chiar dacă era un rezultat anticipat în cazul închirierilor, am fost surprinşi să constatăm că românii au manifestat un interes sporit pentru achiziţii imobiliare în aceeaşi perioadă. O explicaţie plauzibilă ar putea fi discutarea schimbării măsurilor fiscale, cu impact şi pentru piaţa imobiliară, în acea perioadă, dar şi inflaţia în scădere şi IRCC-ul mai stabil,” a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

    Dinamica preţurilor în 2023 – creşteri în toate categoriile

    În 2023 s-a înregistrat o tendinţă de creştere a preţurilor pe piaţa imobiliară, atât în ceea ce priveşte vânzările, cât şi închirierile. Preţul mediu solicitat pentru vânzarea unui apartament nou a fost de 1.687 euro/metru pătrat (+7% faţă de 2022), în timp ce preţul pentru cele vechi a fost uşor mai scăzut – 1.683 euro/metru pătrat (+8%). În Bucureşti, preţul mediu solicitat a fost de 1.582 euro/metru pătrat (+4% faţă de 2022), în timp ce în Cluj-Napoca un apartament s-a vândut, în medie, cu 2.457 euro/metru pătrat (+7%). Preţurile medii de achiziţie au crescut şi în alte oraşe mari din ţară în 2023: Iaşi – 1.413 euro/metru pătrat (+7% faţă de 2022), Constanţa – 1.610 euro/metru pătrat (+7%) şi Timişoara – 1.465 euro/metru pătrat (+3%).

    În Capitală, chiriile au crescut în toate sectoarele, iar cea mai mare creştere (+18%) s-a înregistrat în sectoarele 1 şi 2 la apartamentele cu două camere şi în sectorul 5 la cele cu trei camere. Cele mai mici creşteri per sectoare s-au observat în sectorul 4 (între 8% şi 10%) şi în sectorul 2 în cazul garsonierelor (+9%).

    Sectorul 1 rămâne cel mai scump sector al Capitalei, unde o garsonieră s-a închiriat, în medie, cu 343 euro, un preţ cu 13% mai ridicat faţă de 2022. Cei care îşi doresc un apartament cu două camere au plătit, în medie, 521 euro, în timp ce locuitorii care caută apartamente cu trei camere au ajuns să cheltuiască, în medie, 785 euro pe lună pe chirie (+15% vs. 2022). În 2023, în Capitală preţurile pentru o garsonieră s-au încadrat între 253 euro (sectorul 5) şi 343 euro (sectorul 1). Preţurile medii de închiriere pentru apartamentele cu două camere s-au aflat între 382 euro (sectorul 6) şi 521 euro (sectorul 1). Apartamentele cu trei camere au avut preţuri medii de închiriere cuprinse între 429 euro (sectorul 6) şi 785 euro (sectorul 1).

    Tendinţa de creştere a preţurilor s-a observat şi în alte oraşe mari de pe platforma Storia. În Cluj-Napoca o garsonieră s-a închiriat, în medie cu 337 euro/lună, în timp ce un apartament cu două camere s-a închiriat cu 527 euro/lună. Preţurile medii de închiriere ale apartamentelor cu trei camere au crescut cel mai mult (+19% faţă de 2022) ajungând la 666 euro. În Iaşi, preţurile medii s-au situat astfel: 292 de euro pentru o garsonieră, 411 euro pentru un apartament cu două camere şi 500 de euro pentru un apartament cu trei camere. În Constanţa s-au înregistrat creşterile cele mai mari (între 26% şi 34%). Garsonierele au avut un preţ mediu de listare de 286 de euro, apartamentele cu două camere – 449 euro, în timp ce apartamentele cu trei camere au avut un preţ mediu de 601 euro. În Timişoara, Capitala Europeană a Culturii în 2023, preţul închirierii unei garsoniere a fost, în medie, de 237 euro. Pentru un apartament cu două camere cei interesaţi au plătit, în medie, 380 de euro, în timp ce un apartament cu trei camere s-a închiriat, în medie, cu 430 de euro.

    Cele mai prietenoase preţuri în 2023 pentru vânzare, luând în calcul reşedinţele de judeţ, s-au găsit în Reşiţa, unde preţul mediu solicitat a fost de 757 de euro/metru pătrat. În acelaşi timp, pentru închiriere, cele mai mici preţuri solicitate s-au înregistrat în Drobeta-Turnu Severin, unde preţul mediu a fost de 205 euro/metru pătrat pentru apartamentele cu maxim trei camere. Cele mai ridicate preţuri pentru ambele categorii s-au înregistrat în Cluj-Napoca, unde un apartament de vânzare a avut un preţ mediu de 2.457 euro/metru pătrat, iar pentru închiriere preţul mediu solicitat a fost de 532 euro.

    Lunile de vârf, căutări populare şi proprietăţi excepţionale în 2023

    În 2023 românii au continuat să exploreze piaţa imobiliară. Deşi pentru apartamentele de vânzare s-au înregistrat scăderi la numărul de pagini vizualizate (-7% faţă de 2022) şi la contactări (-4% – contactările fiind interacţiunile dintre cei care caută locuinţe şi proprietari). În cazul chiriilor, lucrurile au stat diferit. Cei interesaţi au vizualizat mai multe anunţuri cu locuinţe (+1% faţă de 2022) şi au interacţionat mai mult cu cei care au postat anunţurile (+16% mai multe contactări). Apartamentele cele mai căutate au fost cele de două camere, atât pentru achiziţie, cât şi pentru închiriere, iar luna în care românii au căutat cel mai activ a fost august. Luna cea mai activă a fost determinată luând în calcul numărul de contactări/anunţ activ. Cel mai căutat oraş pentru locuit în 2023 a fost Bucureştiul, unde tranzacţiile pentru închiriere şi achiziţie s-au încheiat cel mai rapid pe platforma Storia. 

    Cea mai scumpă locuinţă tranzacţionată pe Storia a fost o casă monument istoric din zona Dorobanţi (Capitale) din Bucureşti. Structurată pe patru niveluri, cu 29 de camere, două scări interioare şi 1390 metri pătraţi, casa a avut un preţ de listare de 6 milioane de euro. În acelaşi timp, cel mai vizualizat apartament de pe Storia a fost unul de trei camere din Sibiu, situat într-un cartier central. Cu o suprafaţă de 70 de metri pătraţi, apartamentul a avut un preţ solicitat de închiriere de 370 de euro/lună, în timp ce preţul mediu în Sibiu pentru apartamentele similare a fost de 474 euro.

    Cea mai mare proprietate tranzacţionată pe Storia în 2023 a fost un teren arabil din judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 290 de hectare. Cei interesaţi au avut posibilitatea de a cumpăra şi ferma cu utilaje la un preţ total de 4,5 milioane de euro. În schimb, cea mai mică locuinţă tranzacţionată pe platformă a fost un apartament din Braşov de numai 10 metri pătraţi, care a avut un preţ de vânzare de 13.500 de euro.

    Storia e platforma de imobiliare lansată de OLX care îşi propune să aducă mai multă claritate pe piaţa imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenţi imobiliari şi dezvoltatori îşi prezintă ofertele. Storia îşi propune să îi sprijine pe cei care caută locuinţa potrivită, oferind instrumente şi informaţii valoroase despre piaţa imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare. În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., o iniţiativă care oferă informaţii despre traiul în cartierele din România, măsurând standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, densitatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat al imobiliarelor, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

     

     

     

     

     

     

  • Ordonanţa Trenuleţ: Accizele la benzină şi motorină cresc cu 50% din creşterea preţurilor de consum de la 1 ianuarie 2024

    Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru consolidare fiscală şi combaterea evaziunii fiscal, publicată vineri seară în Monitorul Oficial, prevede o creştere a accizelor, de la 1 ianuarie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum.

    Potrivit OUG, nivelul accizelor se actualizează cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2024, accizele se majorează cu 50% din creşterea preţurilor de consum, şi tot cu 50% de la 1 iulie 2024.

     

  • „Preţurile sunt ca venite din iad“. Din Budapesta până în Edinburgh, târgurile de Crăciun golesc buzunarele europenilor

    În unele părţi din Europa, pre­ţurile ridicate sunt ceva obişnuit când vine vorba de târgurile de Crăciun. În altele însă scumpirile au devenit şocante, scrie Euronews.

    Un sondaj recent a desemnat târ­gul de Crăciun din Budapesta drept cel mai bun din Europa, însă în con­diţiile în care un hot dog costă 21 de euro, entuziasmul a început să se to­pească. Cu salarii medii de sub 830 de euro pe lună, localnicii nu prea-şi permit să se alăture festivităţilor. Un bol de gulaş costă 12 euro, iar sar­malele 17 euro.

    Margit Varga, o vizitatoare din Pecs, se plânge că astfel de preţuri nu sunt pentru buzunarele maghiarilor.

    Însă Ungaria nu este singura ţară care resimte astfel de şocuri la nivelul preţurilor de sărbători, în condiţiile în care inflaţia alimentară continuă să-i afecteze pe europeni, după ce a atins un maxim de aproape 20% în UE la începutul anului.

    În Cracovia, atmosfera din piaţa principală este extraordinară, iar în timp ce te plimbi printre standuri, poţi cumpăra cadouri originale şi su­ve­niruri fermecătoare. Cu toate acestea, cei cărora li se face foame în timpul cumpărăturilor trebuie să ţină cont de faptul că va trebui să chel­tuiască o sumă destul de considera­bilă, po­trivit Wiadomosci.

    Mâncarea tradiţională numită maczanka, de exemplu, este o delica­tesă săţioasă, dar costă mult la târg: 35 de zloţi (8,12 euro) pentru această chiflă tradiţională caldă cu ceafă de porc şi ceapă asezonată cu chimen.

    Capitala Scoţiei promite o evadare magică de Crăciun. Însă în acest an, târgul de Crăciun din Edin­burgh a fost catalogat drept „iadul pe pământ“ cu „preţuri scandaloase“ şi „proprietari de standuri hrăpăreţi“.

    Hamburgherii costă 12 lire ster­line (14 euro), biletele pentru roata mare 11,60 euro şi vinul fiert 8 euro.

    În Anglia, lucrurile nu stau mult mai bine. În oraşul York, unde preţu­rile sunt de obicei cu mult sub cele din Londra, în acest an un burger şi car­tofi prăjiţi costă 12 lire sterline (14 euro), în timp ce preţul vinului fiert este puţin mai rezonabil, de 5,80 euro.

    Preţurile sunt aproape similare cu cele de la faimosul Winter Won­derland din Londra, unde vinul fiert costă 5,70 lire sterline (6,60 euro), burgerii 14 lire, iar un bilet pentru roata mare 12,80 euro.

    În Germania, ţara de origine a târgurilor de Crăciun, tradiţiile festive sunt aproape sacre, însă acest lucru nu-i protejează pe vizitatori de inflaţie.

    O persoană a postat o imagine pe social media cu un bratwurst la 6 euro din târgul din Frankfurt, spunând că „preţurile au urcat în acest an“.

    În Berlin, unii proprietari de standuri au ales să nu participe la târguri în acest an din moment ce marjele de profit le sunt sub presiune. Un bratwurst costă în prezent în jur de 2,70 euro.

    La un preţ de 4-5 euro, vinul fiert la târgurile de Crăciun din Berlin este cu mult peste cee ace vizitatorii sunt dispuşi să plătească.

    La târgul din Spandau, preţurile sunt cu aproximativ 1 euro mai mari decât anul trecut. O creştere similară este înregistrată la târgul din Strasbourg.