BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Cresc tensiunile în Franţa: Aliaţii lui Macron se tem că violenţele de stradă ar putea scăpa de sub control. Preşedintele refuză să renunţe sau să amâne reforma pensiilor

    Escaladarea violenţelor în oraşele din Franţa răspândeşte panica în coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, unii susţinători importanţi ai preşedintelui temându-se că situaţia scapă de sub control, raportează Bloomberg.

    Aliaţii lui Macron din Adunarea Naţională susţin în continuare controversata sa reformă a pensiilor, deşi un număr semnificativ dintre aceştia îl îndeamnă pe preşedinte să găsească o modalitate de a diminua fervoarea demonstraţiilor. În condiţiile în care tot mai mulţi poliţişti se confruntă cu protestatarii pe străzi, oficialii sunt îngrijoraţi că cineva ar putea fi ucis, declanşând un nou val de furie.

    „Ne îndreptăm către un teritoriu necunoscut şi fiecare pas ne aduce mai aproape de un dezastru”, a declarat Eric Bothorel, un deputat din partidul Renaissance al lui Macron din Bretania. „Prioritatea cea mai urgentă este diminuarea violenţei din stradă”.

    O opţiune ar fi să se pună pe pauză reforma pensiilor, oferindu-i lui Macron posibilitatea de a relua discuţiile cu sindicatele privind condiţiile de muncă şi de a acorda mai multa atenţie problemelor legate de educaţie şi sănătate, în conformitate cu cererile manifestanţilor, a declarat economistul Philippe Aghion.

    „Sunt în favoarea punerii în aşteptare a reformei – asta ar clarifica lucrurile”, a declarat Aghion, fost profesor la Universitatea Harvard. „A lăsa lucrurile să putrezească, aşa cum sunt ele acum, nu este o strategie bună”.

    Sute de persoane au fost arestate de la începutul lunii martie. Mai multe ONG-uri pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au acuzat guvernul de utilizarea excesivă a forţei şi de arestări abuzive. Imagini cu jandarmi care agresau cetăţenii au devenit virale, alături de o serie de secvenţe cu protestatari care dau foc la gunoaie, jefuiesc supermarketuri, aruncă cu cocktailuri Molotov în poliţie şi iau cu asalt bănci.

    Nivelul de violenţă a luat amploare de când guvernul lui Macron a folosit o prevedere constituţională pentru a ocoli un vot în parlament pe care urma să îl piardă la începutul acestei luni.

    Până acum, Macron se menţine ferm. Pentru preşedinte, punerea în aşteptare a reformei pentru câteva luni ar echivala cu uciderea acesteia, potrivit unui consilier guvernamental. Cu toate acestea, având în vedere numărul de tineri care s-au alăturat protestelor de stradă, liderul francez va lua în considerare noi propuneri privind o serie de probleme care implică tinerii, schimbările climatice şi puterea de cumpărare, a declarat consilierul.

  • Războiul lui Putin intensifică deficitul de forţă de muncă în Rusia: Kremlinul intenţionează să recruteze 400.000 de soldaţi în 2023 pentru a lupta în Ucraina, în timp ce preşedintele rus se pregăteşte de un război de uzură cu Kievul

    Demersul preşedintelui Vladimir Putin de a extinde forţele armate ale Rusiei sporeşte deficitul de forţă de muncă al ţării, în timp ce războiul din Ucraina atrage sute de mii de muncitori din alte sectoare ale economiei către armată, raportează Bloomberg.

    Datele Serviciului Federal de Statistică sugerează o creştere netă de aproximativ 400.000 de militari înregistrată în 2022, pe fondul unui şomaj record, estimează Bloomberg Economics, după ce Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezervişti în prima mobilizare parţială a ţării de după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Numărul total al celor luaţi în serviciu este posibil să fi depăşit o jumătate de milion, potrivit economistului Bloomberg, Alexander Isakov.

    Kremlinul caută acum încă 400.000 de recruţi contractuali în acest an pentru a lupta în Ucraina, în timp ce Putin se pregăteşte pentru o luptă de lungă durată. Preşedintele rus a aprobat un obiectiv de creştere a dimensiunii armatei ruse la 1,5 milioane de militari de la 1,15 milioane, care ar putea dura până în 2026 pentru a fi atins.

    De asemenea, sute de mii de ruşi în vârstă de încorporare au fugit din ţară după ce Putin a anunţat mobilizarea în septembrie, sporind un declin demografic sever. Populaţia aptă de muncă s-ar putea reduce cu 6,5% în următorul deceniu. Banca Rusiei a avertizat în decembrie că „mijloacele de extindere a producţiei în economia rusă sunt limitate, în mare măsură de condiţiile de pe piaţa muncii”.

    Aproximativ o treime din sectoarele economice urmărite de serviciul de statistică au înregistrat o scădere a numărului de angajaţi în 2022, dar recrutările militare au compensat aproape tot impactul negativ asupra numărului total. Mai mult, numărul masiv de recrutări, la care se adaugă exodul ruşilor din ţară, a dus la o scădere a rezervei de forţă de muncă masculină şi la o penurie în multe industrii.

    Factorii de decizie politică de la Moscova au subliniat în mod repetat faptul că deficitul tot mai mare de forţă de muncă sabotează economia Rusiei, în timp ce întreprinderile şi sectoarele cheie încearcă să se adapteze la sancţiunile internaţionale impuse în urma războiului. 

    Şomajul în Rusia a scăzut la 3,6% în ianuarie, în timp ce salariile reale au crescut în ultimele trei luni ale anului 2022, pe fondul lipsei de personal. Serviciul de statistică urmează să publice cele mai recente date miercuri.

    În timp ce şomajul a crescut în medie cu 2,4 puncte procentuale în timpul celor mai recente trei recesiuni din Rusia, cifra şomerilor a atins cel mai scăzut nivel în 2022 şi continuă să scadă, potrivit lui Isakov.

  • Câţi bani câştigă un preşedinte de bloc şi cum i se stabileşte salariul

    Câţi bani câştigă un preşedinte de bloc? Salariul lunar al acestuia este determinat de numeroşi factori, precum numărul apartamentelor aflate pe scară sau zona în care se află imobilul respectiv.

    În cadrul asociaţiilor de proprietari ale blocurilor din România, preşedintele, administratorul si cenzorul sunt cele trei autorităţi care obţin anumite venituri, lună de lună. Suma de bani primită de către un preşedinte de bloc nu este fixă, ci depinde de mai mulţi factori.

    Câţi bani câştigă un preşedinte de bloc. Suma diferă în funcţie de zonă şi dimensiunea imobilului
    Persoana care se află la conducerea unei asociaţii de locatari din centrul Capitalei va fi remunerată mult mai bine decât omologul dintr-un cartier aflat la marginea oraşului sau dintr-o localitate din provincie.

    Potrivit articolului 58 alin. (1) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, preşedintele asociaţiei de proprietari poate fi remunerat, la fel ca membrii comitetului executiv, pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Iohannis: Migraţia ilegală este amestecată cu chestiunea Schengen din motive politice

    Migraţia ilegală este amestecată cu chestiunea Schengen din motive politice, spune preşedintele Klaus Iohannis. România sprijină controlul migraţiei ilegale, dar pretinde, în schimb, să îi fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen.

    Preşedintele Klaus Iohannis declară, după întâlnirea cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, că România şi Bulgaria sunt perfect pregătite pentru a accede în spaţiul Schengen

    „Noi îndeplinim toate condiţiile acquis-ul Schengen. Fiindcă vorbim despre Uniunea Europeană şi acquis-ul Schengen, daţi-mi voie să detaliez un pic ce vreau să spun. Schengen este un spaţiu al liberei circulaţii, deci spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu totul altceva”, afirmă şeful statului.

    Migraţia ilegală vorbeşte despre oameni care intră ilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migraţiei ilegale are de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiţi că au intrat să fie gestionaţi corect şi ferm, spune preşedintele.

    „Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politice europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale, suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni, am făcut-o şi până acum, am dovedit că ştim să gestionăm şi migraţia ilegală, care doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen. Pot să vorbesc doar pentru România, dar am înţeles de la domnul preşedinte Radev şi în Bulgaria este aceeaşi abordare, noi vom face tot ce putem şi putem să îngrădim migraţia ilegală pentru a veni astfel în sprijinul partenerilor şi prietenilor noştri care suportă şi controlează mai greu acest fenomen al migraţiei ilegale. În contrapartidă, aveam pretenţia să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen şi sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru”, adaugă Iohannis.

  • BREAKING: Undă de şoc pe bursele lumii după ce preşedintele FED Jerome Powell a spus că ratele dobânzilor vor fi “probabil mai mari” decât s-a anticipat anterior

    Scăderi abrupte pe bursele din toată lumea, de la 0,6% în câteva minute pe Wall Street, în teritoriu negativ pe Bursa din Londra şi pe cea din Frankfurt, cu minus 0,3% la Paris şi cu vânzări agresive după ce preşedintele FED Jerome Powell a spus că ratele dobânzilor vor fi “probabil mai mari” decât s-a anticipat anterior.

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a avertizat marţi că este posibil ca ratele dobânzilor să se îndrepte mai sus decât se aşteptau factorii de decizie ai băncii centrale, potrivit CNBC. Citând date de la începutul acestui an care arată că inflaţia a inversat decelerarea pe care a arătat-o la sfârşitul anului 2022, liderul băncii centrale a avertizat că urmează o politică monetară mai strictă.

    “Cele mai recente date economice au venit mai puternice decât se aşteptau, ceea ce sugerează că nivelul final al ratelor dobânzilor va fi probabil mai ridicat decât se anticipa anterior”, a declarat Powell în remarcile pregătite pentru două apariţii în această săptămână la Capitol Hill. “Dacă totalitatea datelor ar indica faptul că se justifică o înăsprire mai rapidă, am fi pregătiţi să mărim ritmul de creştere a ratelor.”

    La Bucureşti, unde investitorii marchează profituri pe energie încă de astăzi dimineaţă, cu un indice BET în scădere încă din primele ore de la deschiderea, unda de şoc pare că momentan nu a ajuns indicele fiind în scădere cu 0,2%. La jumătatea orarului de tranzacţionare a avut şi minus 0,4%.

    Aceste observaţii despre care vorbeşte Powell au două implicaţii, notează CNBC. În primul rând, că nivelul maxim, sau terminal, al ratei fondurilor federale va fi probabil mai ridicat decât indicau anterior oficialii Fed şi, în al doilea rând, că trecerea de luna trecută la o creştere mai mică de un sfert de punct procentual ar putea fi de scurtă durată dacă datele privind inflaţia vor continua să fie ridicate.

    În estimarea lor din decembrie, oficialii au fixat rata finală la 5,1%. Preţul actual al pieţei este puţin mai mare decât atât, în zona 5,25%-5,5%, potrivit datelor CME Group. Powell nu a precizat cât de sus crede că vor ajunge ratele în cele din urmă.

    Discursul are loc în contextul în care pieţele sunt în general optimiste că Fed poate domoli inflaţia fără să ducă economia în şanţ.

    Cu toate acestea, datele din ianuarie arată că inflaţia, măsurată prin preţurile cheltuielilor de consum personal – parametrul preferat de factorii de decizie politică -, a continuat să se desfăşoare într-un ritm anual de 5,4%. Această cifră este cu mult peste ţinta pe termen lung de 2% a Fed şi cu puţin peste nivelul din decembrie.

    Powell a declarat că tendinţa actuală arată că sarcina de combatere a inflaţiei a Fed nu s-a încheiat.

    “Am parcurs o mulţime de teren, iar efectele depline ale înăspririi noastre de până acum nu s-au făcut încă simţite. Chiar şi aşa, mai avem mult de lucru”, a spus el.

    Fed a majorat rata de referinţă a fondurilor de opt ori în ultimul an, până la nivelul vizat în prezent, cuprins între 4,5%-4,75%. La prima vedere, rata fondurilor stabileşte ceea ce băncile îşi cer reciproc pentru împrumuturile overnight. Dar ea se transmite la o multitudine de alte produse de îndatorare a consumatorilor, cum ar fi creditele ipotecare, împrumuturile auto şi cărţile de credit.

    În ultimele declaraţii, unii oficiali, precum preşedintele Fed din Atlanta, Raphael Bostic, au indicat că, în opinia lor, majorările de rate se vor încheia în curând. Cu toate acestea, alţii, printre care guvernatorul Christopher Waller, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la datele recente privind inflaţia şi spun că este probabil ca politica restrictivă să rămână în vigoare.

    “Restabilirea stabilităţii preţurilor va necesita, probabil, să menţinem o poziţie restrictivă a politicii monetare pentru o perioadă de timp”, a declarat Powell. “Recordul istoric ne avertizează puternic împotriva relaxării premature a politicii. Vom menţine cursul până când ne vom face treaba.”

    Powell a remarcat unele progrese în ceea ce priveşte inflaţia pentru domenii precum cel al locuinţelor.

    Cu toate acestea, el a remarcat, de asemenea, că “există puţine semne de dezinflaţie” atunci când vine vorba de categoria importantă a cheltuielilor cu serviciile, cu excepţia locuinţelor, alimentelor şi energiei. Acesta este un calificativ important, având în vedere că, la conferinţa de presă de după şedinţa de la începutul lunii februarie, preşedintele a declarat că procesul dezinflaţionist a început în economie, remarci care au contribuit la creşterea acţiunilor.

    Pieţele se aşteaptă, în mare parte, ca Fed să promulge a doua majorare consecutivă a ratei dobânzii cu un sfert de punct, sau 25 de puncte de bază, la şedinţa Comitetului federal pentru piaţa monetară deschisă de la sfârşitul acestei luni. Cu toate acestea, traderii estimează o probabilitate de aproape 30% pentru o creştere mai mare de jumătate de punct, potrivit datelor CME Group.

    Powell a reiterat faptul că deciziile privind ratele vor fi luate “şedinţă cu şedinţă” şi vor depinde de date şi de impactul acestora asupra inflaţiei şi activităţii economice, mai degrabă decât de un pre-se​

     

  • Noul preşedinte al Superbet este fratele Ursulei von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene

    Hans-Holger Albrecht, 60 de ani, recrutat de Superbet în funcţia de preşedinte şi care în timpul mandatului său cel mai probabil va avea loc listarea grupului de pariuri sportive, este fratele Ursulei von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

    Hans-Holger s-a născut la Bruxelles, Belgia, în 1963. În 1971, familia s-a mutat în Germania, acolo unde tatăl său a devenit premier al Saxoniei Inferioare (1976-1990). A copilărit în Burgdorf, în Germania. A absolvit Dreptul la Universitatea din Freiburg, Germania, a studiat la Universitatea Yale şi a obţinut un doctorat la Universitatea din Bochum, Germania, scrie Bild.

    Potrivit RTL, Hans-Holger a lucrat pentru Daimler-Benz în 1990 şi pentru grupul media CLT, cu sediul în Luxemburg, între 1991 şi 1996. La CLT, a fost responsabil pentru toate activităţile de televiziune şi pentru dezvoltarea afacerilor în Germania şi Europa de Est.

    Şi-a început cariera la Modern Times Group MTG în 1997, ca şef al operaţiunilor de televiziune cu plată la Viasat Broadcasting. În 1999, a fost numit şef al tuturor operaţiunilor Viasat Broadcasting, potrivit profilului de linkedin.

    În aprilie 2000, a fost numit director de operaţiuni (COO) al MTG. A devenit preşedinte şi CEO al MTG AB la 1 octombrie 2000.

    În noiembrie 2012, Hans-Holger a devenit preşedinte şi CEO al Millicom, o companie internaţională de telecomunicaţii şi media.

    A devenit CEO al Deezer în 2015, dar a demisionat în 2021. Deezer oferă peste 56 de milioane de melodii în peste 180 de ţări pentru mai mult de 16 milioane de utilizatori activi lunar.

    În ianuarie 2022, Hans-Holger a devenit preşedinte al consiliului de administraţie al Storytel, unul dintre cele mai importante servicii de streaming de cărţi audio din lume.

    Bild notează că Hans-Holger Albrecht are şapte copii, la fel de mulţi ca şi sora sa, Ursula von der Leyen, care a devenit prima femeie ministru al apărării din Germania la 17 decembrie 2013. Anterior, ea a fost numită ministru federal al Muncii şi Afacerilor Sociale la 30 noiembrie 2009 şi, anterior, ministru federal al Familiei, Persoanelor în vârstă, Femeilor şi Tineretului din 2005.  Ursula von der Leyen este acum preşedinta Comisiei Europene.

    Miercuri, Superbet Group, finanţat de Blackstone Inc., a anunţat că l-a angajat pe Hans-Holger Albrecht, fostul director executiv al Deezer SA, în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie, în timp ce operatorul român de pariuri şi jocuri de noroc se pregăteşte pentru o ofertă publică iniţială.

    Albrecht îl va înlocui pe 28 februarie pe fondatorul Superbet, Sacha Dragic, care va deveni membru al consiliului de administraţie, a precizat miercuri compania într-o declaraţie pentru Bloomberg. Mişcarea vine în contextul în care firma intenţionează să se extindă dincolo de pieţele sale principale din România, Belgia şi Polonia.

    „Cunoştinţele sale financiare aprofundate şi expertiza în materie de guvernanţă vor fi de mare folos grupului şi ambiţiilor noastre de a deveni o companie listată la bursă”, a declarat Dragic. Nu a fost precizat un termen pentru IPO.

    Piaţa europeană a ofertelor publice iniţiale a fost în mare parte inactivă în 2022, deoarece creşterea ratelor dobânzilor şi inflaţia ridicată au descurajat investitorii, dar o revenire a pieţelor de acţiuni determină unele companii să testeze timid apetitul pieţei pentru noi investiţii.

    Compania italiană de jocuri de noroc Lottomatica ia în considerare o listare la bursă încă din aprilie, a raportat Reuters săptămâna trecută. Firma a declarat anterior că se gândeşte la o ofertă publică iniţială.

    Superbet, care a primit o investiţie de 175 de milioane de euro (187 de milioane de dolari) de la Blackstone în 2019, operează în 10 ţări europene.

    Anul trecut a obţinut venituri de peste 1 miliard de euro şi un profit de 200 de milioane de euro, a declarat serviciul de presă al companiei prin e-mail.

  • Biden, la Kiev: “America este alături de voi, iar lumea este alături de voi”

    Preşedintele american Joe Biden a spus Ucrainei “America este alături de voi, iar lumea este alături de voi”, în cadrul unui discurs rostit în timpul vizitei sale surpriză de luni în această ţară.

    Preşedintele american spune că “îşi aminteşte foarte bine” de începutul războiului – care va fi marcat vineri – când liderul ucrainean Volodimir Zelenski l-a anunţat de exploziile din Kiev.

    “Un an mai târziu, Kievul este în picioare şi Ucraina este în picioare, democraţia este în picioare. Americanii sunt alături de voi şi lumea este alături de voi”, a declarat Biden.

    El a adăugat că are “toată încrederea” că Ucraina va învinge Rusia.

    În declaraţia lui Biden transmisă de Casa Albă, în contextul vizitei, preşedintele american anunţă o nouă livrare de echipamente critice, inclusiv muniţie de artilerie, sisteme antiblindate şi radare de supraveghere aeriană pentru a ajuta la protejarea poporului ucrainean de bombardamentele aeriene.

    “Şi voi împărtăşi faptul că, în cursul acestei săptămâni, vom anunţa sancţiuni suplimentare împotriva elitelor şi companiilor care încearcă să se sustragă sau să sprijine maşina de război a Rusiei. În ultimul an, Statele Unite au construit o coaliţie de naţiuni de la Atlantic la Pacific pentru a ajuta la apărarea Ucrainei cu un sprijin militar, economic şi umanitar fără precedent – iar acest sprijin va dura. De asemenea, aştept cu nerăbdare să mă deplasez mai departe în Polonia pentru a mă întâlni cu preşedintele Duda şi cu liderii aliaţilor noştri de pe flancul estic, precum şi pentru a face remarci cu privire la modul în care Statele Unite vor continua să mobilizeze lumea pentru a sprijini poporul ucrainean şi valorile fundamentale ale drepturilor omului şi demnităţii din Carta ONU care ne unesc în întreaga lume”, mai arată textul trimis de Casa Albă.

    Călătoria de luni a preşedintelui Biden la Kiev a fost învăluită în secret, o reflectare a preocupărilor de securitate foarte mari legate de vizitarea unei zone de război activ.

    Air Force One a plecat de la baza Andrews, duminică, la ora 4:15 a.m., ora Europei Centrale. Reporterii aflaţi la bordul avionului nu au avut voie să aibă asupra lor dispozitive.

    Programul public al lui Biden nu a reflectat călătoria, iar oficialii Casei Albe au declarat în mod repetat săptămâna trecută că o vizită în Ucraina nu era în plan.

    Sâmbătă seara, înainte de plecare, Biden a ieşit la cină cu soţia sa în Washington. El nu a mai fost văzut în public până la sosirea la Kiev, luni dimineaţă.

    Biden călătoreşte cu un anturaj relativ restrâns, inclusiv consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan, adjunctul şefului de cabinet Jen O’Malley Dillon şi asistenta personală Annie Tomasini.

    Preşedintele Zelenski l-a invitat pentru prima dată pe Biden să viziteze Kievul în urmă cu un an, în timp ce forţele ruse se masau la graniţă.

    Biden a vizitat Ucraina de şase ori în calitate de vicepreşedinte. Ultima sa vizită la Kiev a avut loc în ianuarie 2017, cu câteva zile înainte de a-şi părăsi funcţia.

  • LVHM se pregăteşte pentru o nouă etapă a liniei sale de îmbrăcăminte bărbătească: Pharrell Williams tocmai a fost numit noul director artistic al diviziei de vestimentaţie masculină a Louis Vuitton. Celebrul artist este al doilea american de culoare care va conduce o casă de modă europeană de lux, după Virgil Abloh

    Pharrell Williams este cunoscut sub mai multe titulaturi – cântăreţ, compozitor, producător muzical, antreprenor în domeniul fashion şi un adevărat simbol al modei. 

    Marţi, el a adăugat la această listă şi funcţia de “director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească” al Louis Vuitton, potrivit unui anunţ de pe site-ul LVMH, a raportat Business Insider.

    Williams este al doilea american de culoare care îşi asumă acest rol. Când Louis Vuitton l-a numit pe Virgil Abloh director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească în 2018, acesta a devenit primul american de culoare care a condus o casă de modă europeană de lux. Abloh a murit în 2021 după ce s-a luptat cu o formă rară de cancer la inimă. 

    Williams, cunoscut deja ca un artist muzical de succes, şi-a făcut un nume şi în industria modei în ultimii ani. 

    În 2003, el s-a asociat cu Nigo – designerul de modă japonez care în prezent este directorul artistic al unui alt brand LVMH, Kenzo – pentru a lansa o linie de îmbrăcăminte de stradă numită Billionaire Boys Club. 

    În 2008, a colaborat cu directorul artistic de atunci al Louis Vuitton, Marc Jacobs, la o colecţie de bijuterii pentru această marcă. „Vuitton pentru mine este o adevărată şcoală de modă”, a declarat el pentru AP într-un interviu video. 

    În 2014, Williams a început un parteneriat cu gigantul de îmbrăcăminte sportivă Adidas, prin intermediul căruia a lansat îmbrăcăminte şi încălţăminte.

    Williams a lansat, de asemenea, o linie de îngrijire a pielii numită Humanrace în 2020. 

    „Mă bucur să îi urez bun venit lui Pharrell înapoi acasă, după colaborările noastre din 2004 şi 2008 pentru Louis Vuitton, ca noul nostru director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească. Viziunea sa creativă va conduce, fără îndoială, Louis Vuitton spre un nouă eră foarte interesantă”, a precizat în anunţ Pietro Beccari, preşedintele şi directorul general al Louis Vuitton. 

    Louis Vuitton înregistrează, de asemenea, o creştere puternică pe fondul unei explozii a luxului alimentată de pandemie. Casa de modă a obţinut venituri de 20 de miliarde de dolari în 2022, dublându-şi veniturile înregistrate cu numai patru ani înainte. Analiştii spun că, la 20 de miliarde de dolari, Louis Vuitton este cel mai mare brand de lux din lume, potrivit The Wall Street Journal. 

    Louis Vuitton este unul dintre cele 75 de branduri aflate sub umbrela LVMH, un conglomerat de lux al cărui preşedinte şi CEO, Bernard Arnault, este cel mai bogat om din lume.

  • România îmbătrâneşte: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Preşedintele INS: Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

    ♦ Tudorel Andrei, INS: „Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală“ ♦ Marian Preda, Universitatea Bucureşti: „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.“

    Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

    Un indicator îngrijorător este şi vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani. Mai mult, preşedintele INS, Tudorel Andrei, spune că sunt judeţe în România unde vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, fapt ce ar îngreuna o redresare demo­grafică pe cale naturală.

    „Un indicator relevant este vârsta medie a populaţiei României. Constatăm că în 2021 vârsta medie este de 42,4 ani după ce în 2011 a fost de 40,6 ani, deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent, ceea ce înseamnă foarte mult. Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a familiilor. Avem 44,1 ani vârsta medie a femeilor, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci practic în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală, atâta timp cât ponderea cea mai mare la femeile de peste 45 de ani“, a declarat Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fe­no­men greu de oprit“, organizată de INS.

    România a înregistrat o scădere de 4 milioane de persoane a populaţiei în ultimii 30 de ani, iar în 2021 nivelul populaţiei era similar cu cel din 1966. Problema principală nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a ţării, ci lipsa de echilibru dintre categoriile de vârstă, a spus preşedintele INS.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8 în 2011.

    „Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrău­tăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între per­soane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoa­nele în întreţi­nere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demo­grafică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensă­mântul din 2021“, a spus Tudorel Andrei.

    Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea structura pe vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, afirmă preşedintele INS. Ritmul de scădere a populaţiei cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensă­minte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.

    „Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. La recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem o scădere cu 18% la nivelul populaţiei de sub un an. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă“, a completat Tudorel Andrei.

    Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a mai declarat că, în perioada 2002-2021, au fost peste 360.000 de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi ulterior în România.

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei.

    „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţie între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

    Migraţia internaţională are cel mai important rol în diminuarea populaţiei României, a spus Tudorel Andrei. Numai în perioada 2003–2011, diminuarea populaţiei rezidente pe seama migraţiei internaţionale a fost în proporţie de peste 75%.

     

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti: Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior.

     

    Tudorel Andrei, preşedintele INS: Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021.

     

  • Tudorel Andrei, preşedintele INS: În ultimii 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane de persoane

    În ultimii 30 de ani, populaţia României a scăzut cu aproape 4 milioane de persoane, la un nivel similar cu cel din 1966, de dinainte de implementarea politicilor pronataliste de guvernul comunist, afirmă Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). 
     
    ”Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări”, spus Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”, organizată de INS.
     
    Piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte arată o scădere a bazei, adică o scădere a populaţiei rezidente tinere, atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. 
     
    „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a mai spus Tudorel Andrei.
     
    În 2021, populaţia rezidentă a scăzut cu 5,3%, în raport cu 2011  iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Acet fenomenul este prezent la nivelul mai multor ţări din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie  de peste 11%, a populaţiei între cele două recensăminte, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, respectiv 0,9%, iar Cehia a avut o creştere.
     
    „Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte e vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 şi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale, pe cele două categorii: factori economici şi posibilitate de mobilitate a persoanelor şi probleme legate de aspecte culturale. Problema nu este în primul rând a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere. Aici poate apărea dezechilibre, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”, a spus preşedintele INS..
     
    Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.