Tag: premier

  • Premierul Nicolae Ciucă: Vrem să atragem investiţii în România, dar nu mai putem opera cu salariul minim pe economie

    Premierul Nicolae Ciucă a afirmat marţi la Forumul Investitorilor Străini că Guvernul vrea să atragă mai multe investiţii şi să creeze noi locuri de muncă.

    El spune că firmele trebuie să plătească mai mult pe salariul minim pe economie. „Nu putem merge la infinit cu salariul minim.”

    Tema salariului minim, respectiv creşterea lui a fost întotdeauna un punct de controversă cu Asociaţia Investitorilor Străini.

    Ciucă spune că vrea ca românii care lucrează în afară să se întoarcă în ţară, dar pentru asta este nevoie de locuri de muncăc mai multe şi mai bine plătite.

     

  • Războiul din Ucraina continuă. Vladimir Putin refuză radical ideea de a pune capăt ofensivei sau de a organiza o întâlnire cu Zelenski. Prim ministrul Italiei: Orice formă de dialog cu liderul rus pare o pierdere de vreme

    Premierul italian Mario Draghi a declarat duminică, în urma unui dialog telefonic cu Vladimir Putin, că preşedintele rus a respins radical ideea de a pune capăt ofensivei din Ucraina, scrie Business Insider.

    Discuţia de pe 30 martie dintre Draghi şi Putin a avut ca subiect central pacea dintre Kiev şi Moscova, a raportat publicaţia The Local, citând un interviu publicat de Il Corriere della Sera.

    „L-am întrebat pe Putin: „Când îl vei întâlni pe Zelenski? Numai voi doi puteţi dezlega nodurile”, a declarat Draghi, pentru The Local. „El a răspuns: „Nu este timpul”. Am insistat: „Decideţi asupra unei încetări a focului”. Din nou, Putin a subliniat: „Nu, momentul nu este acum”.

    Draghi a declarat pentru Il Corriere della Sera: „Până acum, scopul lui Putin nu a fost căutarea păcii, ci încercarea de a anihila rezistenţa ucraineană, de a ocupa ţara şi de a o încredinţa unui guvern prieten”.

    Comentariile liderului italian vin pe măsură ce discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina au stagnat în lumina descoperirii unui genocid comis în suburbia Bucha din Kiev.

    Se pare că oligarhul rus Roman Abramovici a încercat să reaprindă negocierile dintre cele două naţiuni, a informat Bloomberg sâmbătă, în timp ce sancţiunile occidentale continuă să fie concentrate asupra activelor miliardarului.

    Draghi a apărat şi decizia Italiei de a furniza Ucrainei echipamente şi arme militare.

    „Care este cel mai bun mod de a ajuta oamenii atacaţi?” a declarat premierul, pentru Il Corriere della Sera. “Sancţiunile sunt esenţiale pentru a slăbi agresorul, dar nu reuşesc să oprească trupele pe termen scurt. Pentru a săvârşi acest lucru, trebuie să îi ajutăm direct pe ucraineni, lucru pe care deja facem”.

    În acelaşi interviu, Draghi şi-a exprimat şi frustrarea faţă de Putin, spunând că încercările de negociere cu liderul rus încep să pară o „pierdere de timp”.

    Draghi, care a fost numit prim-ministru în februarie anul trecut, încearcă să reducă dependenţa Italiei faţă de Rusia, diversificând importurile de gaze ale ţării – din care se spune că 40% provin din Rusia – printr-un acord cu Algeria.

    În timpul interviului oferit publicaţiei Il Corriere, premierul a cerut, de asemenea, Europei să găsească surse alternative de gaz şi petrol, astfel încât să poată limita preţul mărfurilor energetice ale Rusiei.

    „Europa continuă să finanţeze Rusia prin achiziţionarea de petrol şi gaze, printre altele, la un preţ care nu are nicio legătură cu valorile istorice şi cu costurile de producţie”, a declarat Draghi pentru presă. „Impunerea unui plafon pentru preţul gazului rusesc, aşa cum a propus Italia, este o modalitate de a întări sancţiunile şi, în acelaşi timp, de a minimiza cheltuielile”.

  • Romgaz creşte puternic la Bursa de la Bucureşti după ce a surprins investitorii cu o propunere de dividende cu randament de 10%, adică 75% din profitul pe 2021. Premierul Ciucă vorbea recent de jumătate din profit spre dividende

    Cu 6% se apreciază acţiunile producătorului şi furnizorului de gaze naturale Romgaz (SNG) la debutul şedinţei de tranzacţionare de marţi în contextul în care compania a surprins investitorii cu propunerea de dividende care asigură un randament de 10%, adică distribuirea a 74% din profitul pe 2021, şi nu 50% aşa cum anunţase recent premierul Ciucă.

    Astfel, Romgaz a anunţat luni seară că va propune acţionarilor dividende de 3,8 lei pe acţiune, remunerare pentru investitori formată din 1,4 miliarde de lei din profitul net al anului 2021 şi 69 mil. lei din rezultatul reportat. La preţul de luni de 38,35 lei randamentul este de aproape 10%.

    “Zilele trecute se vorbea tot mai mult de distribuirea a 50% din profit, atât pentru Nuclearelectrica, cât şi pentru Romgaz, ambele având nevoie de fonduri pentru a putea să investească în proiectele de dezvoltare. Vedem că Nuclearelectrica a confirmat aşteptările. Însă Romgaz mi se pare neaşteptat, mai ales că, în această perioadă, se vorbeşte tot mai mult despre independenţa energetică şi despre Neptun Deep, unde ar fi nevoie de fonduri foarte mari pentru a susţine investiţiile”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Potrivit raportului anual al Romgaz, compania la care statul român are 70% a încheiat 2021 cu un profit net de 1,9 miliarde de lei din care 1,4 mld. lei ar urma să meargă la investitori, adică 74%. Însă săptămâna trecută premierul Ciucă vorbea despre 50% din profit către dividende. Desigur decizia va fi a acţionarilor în şedinţa din 28 aprilie.

    “Vom aproba o hotărâre de guvern prin care consolidăm măsurile luate pentru sprijinirea populaţiei şi protecţia cetăţenilor faţă de creşterea preţurilor la energie şi gaze – pentru companiile Nuclearelectrica şi Romgaz vom stabili ca 50% din dividende să revină statului, iar cealaltă jumătate să fie folosită pentru investiţii (capabilităţi de extracţie offshore şi asigurarea dezvoltării reactoarelor 3 şi 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă)”, spunea premierul Ciucă.

    Romgaz are 15,6 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 25%.

    Pe de altă parte Nuclearelectrica a anunţat un dividend de 1,98 lei pe acţiune, adică aproape 5% randament. Compania vrea să distribuie 596 mil. lei din profitul net de 1,017 miliarde de lei.

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Domnule Prim-Ministru, o sa ducem in urmatorii trei ani greul flancului estic. Analişti, consultanţi, avocaţi, lobişti, la treabă! Veniţi cu soluţii pentru România

    Toate companiile, dar absolut toate, sunt în febra re-bugetarii din cauza conflictului din Ucraina. Este fără precedent pentru companiile unde anul financiar se suprapune peste cel calendaristic că trebuie să se intoarca în şedinţe, să verifice şi să recalculeze bugetele de venituri şi cheltuieli la doar câteva săptămâni dupa ce au primit aprobarile de executie.

    Au scapat intr-o oarecare masura de corvoada dubla companiile cu an financiar decalat (1 aprilie – 31 martie), dar si aici a inceput febra regandirii unor cifre, in special in afacerile direct afectate de conflict. Asadar, anul asta, pe langa obisnuita tortura bugetare Ă prima estimare dupa 4 luni Ă a doua estimare dupa 8 luni, vrand-nevrand introducem si exercitiul de re-bugetare si, probabil, vor exista estimari si prognoze lunare.

    Sa ne intelegem, va fi un 2022 teribil pentru toate “societatile comerciale”, nu cred ca va exista una care va face galopul de sanatate din 2021, in care toate afacerile au crescut prin inflatie, practic zero volume, adica fara ceva sustenabil. In 2022 mai putin afectati vor fi producatorii de armament, acestia, din pacate, vor face superprofituri anul asta si in multi ani care vor urma. Lumea se schimba.

    As avea o sugestie pentru Guvern – despre care o vreme nu am sa spun nimic, este primul Guvern care

    1)  isi numara fabricile sa vada cate mai sunt si cum le poate ajuta si cum mai poate deschide inca 1000 – chiar daca reactia intarziata a mai inchis sau sa sta inchida inca trei combinate chimice si

    2) redeschide mine si hidrocentrale – mult prea nesabuit de repede inchise si in contra interesului national. Daca tot ducem greul flancului estic al Uniunii Europene – noi si Bulgaria, Ungaria, Polonia, Tarile Baltice – nu ar fi natural sa cerem exceptii de la regulile de bugetare ca sa ne acoperim cheltuielile in crestere si pierderile generate de razboi?

    De exemplu, sa ni se aprobe de catre creditorii internationali, in mod exceptional, stergerea a jumatate din datoria publica?

    Analisti, consultanti, avocati, lobisti, la treaba! Veniti cu solutii pentru Romania. Este momentul stelar sa obtinem ceva palpabil pentru ca vin 3, poate 5 ani foarte grei, si meritam orice stergere de datorii, exceptare, derogare, sprijin financiar nerambursabil, etc, de la organismele financiare internationale.

    Ar ajuta enorm economia care, asa cum este construita acum, nu are sanse sa aduca valoare adaugata. Avem nevoie de timp ca sa franam deficitul de balanta comerciala, cea mai adanca rana.

    Si sa nu uitam, este necesara revizuirea urgenta a PNRR, care asa cum a fost creat ramane in mare parte un exercitiu nerealist.

    Ne lipsesc vreo 500.000 de muncitori ca sa executam pana in 2026 planurile de acolo.


     

     

  • Secretarul general al Ministerului Energiei, demis de premierul Nicolae Ciucă

    Premierul Nicolae Ciucă l-a demis pe Nicolae-Radu Chiurtu din funcţia de secretar general al Ministerului Energiei. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.

    „La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Energiei. Domnul Nicolae-Radu Chiurtu predă lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu în termen de 3 zile”, potrivit deciziei premierului Nicolae Ciucă.

    Decizia a fost publicată după ce Executivul s-a reunit într-o şedinţă online, pentru a corecta Ordonanţa de Urgenţă cu măsurile din energie, la o zi după ce fusese aprobată..

    Conform anunţului Executivului, tema şedinţei de Guvern a fost ”îndreptare eroare materială – neconcordanţă între conţinutul corpului principal şi anexă, în conformitate cu noile plafoane la gaze naturale, din OUG pentru modificarea şi completarea OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea OG nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, proiect aprobat în cadrul şedinţei Guvernului din 25 ianuarie 2022”.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a explicat că ”îndreptarea erorii din Anexă a vizat majorarea volumului total de consum gaze naturale de 1000 mc plus max zece la suta de la 1100 la 1200 plus o abatere 10 la suta, în total 1320 mc”.

    Ordonanţa de urgenţă privind noile preţuri plafonate la energia electrică şi gaze naturale a fost aprobată în şedinţa de marţi a Guvernului.

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat, miercuri, că are rezultat pozitiv pentru COVID-19. Popescu are o formă uşoară de boală şi s-a izolat la domiciliu.

  • Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului de Interne să protejeze instituţiile statului

    „Dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituţie, dar acesta trebuie să fie paşnic şi să se încadreze în limitele legii. Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu ministrul Afacerilor Interne şi i-a cerut să protejeze integritatea instituţiilor statului, aplicând legea şi descurajând orice tip de violenţă, având ca prioritate protejarea românilor”, a anunţat reprezentantul Guvernului, Dan Cărbunaru.

    Zeci de persoane au forţat intrarea în Parlamentul României fiind cu greu oprite de jandarmi. Este vorba despre participanţii la protestul anunţat de AUR faţă de introducerea certificatului verde şi de impunerea restricţiilor COVID.

    Incidentele au loc marţi la mai multe intrări ale clădirii Parlamentului. Oamenii nu au purat măşti de protecţie şi nu rau respectat regula privind distanţarea socială. Ei au avut steaguri şi sau scandat împotriva certificatului verde şi a restricţiilor COVID.

    Cel puţin o maşină din curtea Parlamentului a fost vandalizată şi mai multe persoane s-au urcat pe gardurile Parlamentului. Unii protestatari s-au plâns că în curte s-a stropit cu spray lacrimogen. Jandarmii însă spun că nu au fost folosite mijloacele din dotare.

  • Grecia pregăteşte noi măsuri împotriva pandemiei: Premierul anunţă împunerea unei amenzi lunare de 100 de euro pentru cetăţenii care refuză să se vaccineze

    Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a anunţat vaccinarea obligatorie împotriva Covid-19 pentru toţi grecii cu vârsta peste 60 de ani înainte de o reuniune a cabinetului de la Atena, marţi, într-un efort de a aborda noua ameninţare a variantei omicron înainte de sezonul festiv, relatează Bloomberg.

    Cei care refuză să se vaccineze vor trebui să plătească o amendă lunară de 100 de euro, începând cu 16 februarie, potrivit declaraţiilor lui Mitsotakis. Fondurile colectate prin amenzi vor fi date spitalelor greceşti care luptă împotriva pandemiei.

    „Nu este o pedeapsă”, a declarat Mitsotakis. „Aş spune că este o taxă de sănătate”.

    În Grecia, doar 60.000 dintre cei 580.000 de persoane de peste 60 de ani nevaccinate au fost imunizate în noiembrie.

    De asemenea, Grecia va oferi fiecărui adult un autotest gratuit în perioada 6-12 decembrie şi perioada 3-7 ianuare, potrivit premierului grec.

     

  • Nicolae Ciucă, desemnat premier de preşedintele Klaus Iohannis

    „Am constatat că în Parlamentul României s-a format o majoritate solidă, o majoritate din care fac parte PNL, PSD, UDMR şi grupul minorităţilor. Reprezentanţii acestei majorităţi au dorit să vină împreună la consultări, am acceptat şi în acest format am avut o discuţie pe care o consider foarte bună”, a declarat luni Klaus Iohannis.

    Preşedintele a spus că a acceptat propunerea de premier a acestei majorităţi.

    „Această majoritate mi-a propus un nume de premier, propunere pe care am acceptat-o. În consecinţă îl desemnez pe domnul Nicolae Ciucă pentru a forma o echipă guvernamentală şi pentru a se prezenta în faţa Parlamenului României pentru votul de încredere”, a mai spus şeful statului.

  • Rareş Bogdan: Nu vreau să dorm în teatru absurd. Gata, vreau guvern

    „Singura opţiune pentru noi pentru a continua discuţiile cu PSD este ca primul premier să fie un premier liberal. Este linie roşie”, spune Rareş Bogdan.

    Prim-vicepreşedintele PNL afirmă că România „are mult de treabă”.

    „Voi propune imediat după ce avem propunerea de premier oficială să nu mai dormim şi să terminăm. Mie-mi place foarte mult Eugen Ionesco, l-am adorat alături de Cioran şi Eliade, dar nu vreau să dorm în teatru absurd. Gata, s-a încheiat, vreau guvern”, conchide liderul liberal.

    Liderii PNL se reunesc în şedinţă de urgenţă pentru a stabili numele premierului propus de liberali.

  • Nicolae Ciucă, votat în unanimitate de PNL pentru a fi propus premier – surse

    „Dl Ciucă a fost votat cu unanimitate de voturi pentru a fi nominalizat pentru funcţia de premier”, spun surse din conducerea PNL pentru MEDIAFAX.

    Potrivit acestora, Nicolae Ciucă a fost propus de Florin Cîţu.

    „Am terminat programul de guvernare, iar acum suntem obligaţi să intrăm în linie dreaptă, să desemnăm candidatul de premier şi lista de miniştri”, declara anterior prim-vicepreşedintele PNL Gheorghe Flutur.

    „Este exclus să votăm un premier social-democrat în primul an şi jumătate”, spunea şi vicepreşedintele PNL Robert Sighiartău.

    Social-democraţii îl propun pentru funcţia de premier pe liderul PSD, Marcel Ciolacu.

    Noi negocieri ar urma să aibă loc joi de la ora 16.00.