BusinessMagazin

Tag: pondere

  • Deloitte: Încrederea investitorilor în Europa de Est a atins un nivel maxim al ultimilor doi ani

     Încrederea investitorilor în Europa de Est continuă să crească la nivelul din perioada 2003-2007. Recesiunea din regiune ar putea astfel să ia sfârşit: proporţia repondenţilor care se aşteaptă la o revenire a activităţii tranzacţionale s-a dublat faţă de ultimul studiu Deloitte, ajungând astfel la 60%, ceea ce indică un nivel maxim al încrederii în ultimii doi ani, se arată într-un comunicat al Deloitte.

    “Este încurajator să vedem o creştere a activităţii de tranzacţionare şi în Romania, comparativ cu anul trecut”, a declarat Hein van Dam, partener Deloitte România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Ponderea clienţilor care au luat credit pentru locuinţe şi au deja o proprietate s-a triplat în 2013

     “Din multe puncte de vedere, în 2013, profilul clientului a rămas acelaşi cu cel din 2012 excepţie făcând un indicator care s-a modificat substanţial. Dacă în 2012, doar aproximativ 10% dintre clienţi deţineau deja o proprietate la momentul accesării creditului pentru noua locuinţă, în 2013 acest procent ajunge la aproape 29%. Aceste date subliniază tendinţa de stabilizare a pieţei imobiliare, clienţii considerând că preţurile la care sunt tranzacţionate imobilele sunt unele care justifică investiţia, mai ales dacă clientul optează să inchirieze imobilul respectiv; diferenţa dintre rata unui credit ipotecar şi chirie este, în multe cazuri, una nesemnificativă”, a declarat, într-un comunicat, Teodor Mincu, şeful biroului management parteneri Banca Comerciala Română (BCR).

    Valoarea medie a unui credit acordat de BCR pentru achiziţionarea unei locuinţe în Bucureşti este de circa 180.000 lei (circa 41.000 euro), iar la nivel naţional de peste 140.000 lei (31.700 euro), cele mai multe împrumuturi fiind accesate pentru apartamente cu două camere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mihaela Matei, EY România: Cultura şi reparaţiile de produse de uz casnic – acelaşi lucru în România

     

    Neaşteptat, în această sumă, cea mai mare pondere au avut-o artele grafice, plastice, arhitectură şi design, cu aproape 20 de miliarde de euro şi peste 300.000 angajaţi, urmate în top de televiziune (15 miliarde euro) şi presă (11 miliarde euro).  La care se adaugă contribuţiile industriei spectacolului, producţia muzicală, industria cinematografică, radio, cărţile şi jocurile video.

    Dacă ne uităm în România, cultura a creat în 2011 (ultimul an în care sunt date disponibile, conform Institutului Naţional de Statistică) 1,42% din produsul intern brut şi a crescut în fiecare an de criză economică sau cel mult a stagnat: 0,72% în 2008, 0,99% în 2009, 1,42% în 2010 şi tot 1,42% în 2011. Ceea ce demonstrează o rezistenţă remarcabilă la condiţiile economice dificile din acei ani. Practic, ponderea culturii în PIB s-a dublat în doar trei ani.

    Dacă facem o comparaţie cu celelalte sectoare ale economiei naţionale, evoluţia contribuţiei culturii a fost de departe cea mai spectaculoasă, fiind urmată în evoluţia pozitivă de un alt domeniu prea puţin susţinut pentru dezvoltare: activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, care au crescut de la 3,8% în PIB în 2008, la 5,6% în 2011. În acelaşi timp însă, contribuţia comerţului cu ridicata şi cu amănuntul a scăzut cel mai dramatic, de la 19,3% în 2008, la 11,3% în 2011, ceea ce arată că vremea în care mulţi ne doream să ne facem patroni-comercianţi e clar apusă, în timp ce activităţile cu valoare adăugată mare încep să crească în importanţă.

    Şi, cu toate acestea, tendinţa nu e suficient subliniată. În aceşti ani (2008-2013), s-a discutat despre industrii “hot”, precum proiectele de energie regenerabilă sau serviciile medicale private, fără să se fi suflat niciun cuvânt despre cultură. Nimeni nu vorbeşte despre potenţialul economic al culturii iar investitorii din domeniu sunt cvasi-inexistenţi.

    Motivul principal este faptul că aceia care fac cultură nu sunt văzuţi ca activând într-o industrie, ci făcând un fel de artă pentru artă. Ba este chiar degradant să te gândeşti la artă ca având potenţial comercial, pentru că atunci rezultatul este, cu siguranţă, făcut pentru bani şi nu are suficientă valoare artistică. E nevoie de mai multe proiecte care să demonstreze contrariul. De exemplu, vâlva pe care a făcut-o ştirea că una dintre picturile artistului român din Cluj, Adrian Ghenie, a fost vândută de casa de licitaţii Sotheby’s cu 140.000 EURO.

  • Cât au cheltuit turiştii străini în România, în 2013

     “Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (42,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 33,6% din total. Călătoriile în scop particuar includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi”, arată INS, într-un comunicat.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (55,1%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (84,1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciile poştale din România au o pondere în PIB mult mai redusă faţă de media la nivelul UE

     În România, la nivelul anului 2012, piaţa serviciilor poştale a atins 1,52 miliarde de lei şi a reprezentat 0,26% din PIB, care s-a situat la 587,5 miliarde de lei.

    “Cifra de afaceri a firmelor din Uniunea Europeană care activează în domeniul serviciilor poştale a totalizat aproximativ 90 miliarde de euro la nivelul anului 2012 şi a reprezentat circa 1% din PIB-ul comunitar”, a declarat preşesintele ANCOM, Cătălin Marinescu, prezent la un eveniment de specialitate,

    El a adăugat că serviciile expres şi de colete poştale au consemnat o creştere în ultimii ani, susţinută de dezvoltarea comerţului electronic naţional şi european.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Guvernul anunţă un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire

     Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea că “sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale”, se arată în noul program al Guvernului.

    “Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vom susţine schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică”, conform planului Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consultant: Afacerile asigurătorilor vor creşte dacă poliţele vor fi adaptate la nevoile clienţilor

     “Dacă vă uitaţi la cifrele statistice, ponderea industriei locale a asigurărilor în PIB n-a depăşit niciodată 2%. În ultimii ani s-a tot spus că România are potenţial în industria asigurărilor, un termen care se lasă aşteptat. Situaţia va rămâne neschimbată şi anii următori dacă asigurătorii nu îşi schimbă filozofia de business. Asiguratorii trebuie să înţeleagă nevoile clienţilor. Modelul de business care presupune crearea unor poliţe şi lansarea acestora pe piaţa nu mai este funcţional. Nu mai merge aşa, să crezi că oamenii vor cumpăra orice li se pune pe tarabă”, a spus Moldovan, la un seminar dedicat bancassurance-ului.

    Potrivit datelor autorităţii de reglementare, gradul de penetrare a asigurărilor în PIB s-a aflat la un nivel maxim, de 1,8%, în 2009.

    “Între avansul PIB-ului şi dezvoltarea asigurărilor cred că există un decalaj de timp. De exemplu PIB a crescut în 2013, dar nu cred că această creştere se va reflecta în 2014, ci probabil în 2015, dacă şi în anul 2014 PIB-ul va creşte. Dacă va avea o contracţie atunci efectul din 2013 va fi anulat în 2015”, a arătat Moldovan, care a condus Generali România în perioda între 2005 şi 2008, după fusese director executiv în cadrul companiei, responsabil cu businessul de asigurări de viaţă, şi director general adjunct.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Supracalificarea tinerilor români: sunt absolvenţi de facultate, dar lucrează ca barmani, ospătari, promoteri sau în call center

    Raportul „Riscuri globale în 2014„, elaborat anual de Forumul Economic Mondial, arată că principalele lucruri de care se teme omenirea în acest an sunt crizele fiscale în economiile-cheie, crize ale surselor de apă, şomajul şi undereploymentul (angajaţii care lucrează într-o funcţie pentru care sunt supracalificaţi).

    În 2011, 13% din populaţia ocupată din România era supracalificată pentru jobul pe care îl avea, în timp ce în Luxemburg, Slovenia sau Portugalia ponderea varia între 4% şi 12%. România stătea însă mai bine la acest capitol decât Marea Britanie, Spania sau Cipru, unde ponderea angajaţilor supracalificaţi varia între 24% şi 36%.

    Anual, peste 130.000 de tineri ies de pe băncile facultăţilor, dar o mare parte dintre aceştia devin operatori de call center sau ospătari, sar dintr-un internship în altul în speranţa că se vor angaja undeva, iar în cel mai rău caz ajung casieri la hipermarket. Criza a creat un nou profil al candidatului tânăr dornic să se angajeze: are studii superioare, este dispus să lucreze pe un post subcalificat şi pe un salariu apropiat de cel minim pe economie.

    „Cu toate că am o diplomă de licenţă în jurnalism, am acceptat acest job pentru că m-a încântat ideea de a vorbi în limba franceză cu vorbitori nativi. Recunosc că şi salariul a fost atractiv. Ştiam că un loc de muncă în media româneşti abia mi-ar fi permis să-mi plătesc chiria„, spune Mădalina Ion, o tânără de 22 de ani din Buzău, absolventă a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii din Bucureşti şi, în prezent, masterandă în comunicare şi relaţii publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

    Mădălina Ion este unul dintre cei peste 30.000 de angajaţi care lucrează în industria de call center din România şi care, pentru salarii de 500 de euro în cazul celor care ştiu limba franceză sau engleză şi venituri chiar şi de circa 1.000 de euro net pentru limbi exotice cum sunt olandeza sau norvegiana, acceptă să stea într-un scaun şi să răspundă de dimineaţa până seara la solicitări ale clienţilor din întreaga lume.

    Pentru piaţa locală deja nu mai este un secret – call center-ul a devenit primul loc de muncă al studentului sau absolventului român care vrea să devină independent din punct de vedere financiar, să capete experienţa în câmpul muncii pe care i-o cer angajatorii din domeniul în care ar vrea să se specializeze sau refugiul fie al „repatriaţilor„, fie al celor care nu îşi găsesc job ca translatori sau profesori de limbi străine. În cadrul Computer Generated Solutions (CGS), cel mai mare call center din România, 75% din cei aproape 3.000 de angajaţi au sub 25 de ani, iar circa 95% dintre ei sunt absolvenţi de studii superioare sau studenţi.

    Problema supracalificării sau a fenomenului de „underemployment„ a devenit globală în contextul crizei, când majoritatea sectoarelor de activitate au fost nevoite să facă restructurări, candidaţii ideali fiind, de cele mai multe ori, cei abia intraţi în companie, respectiv studenţii sau absolvenţii. Prin urmare, puţinele oferte de angajare care nu necesitau alte calificări sau specializări au rămas cele din comerţ (posturi de casier, spre exemplu), din turism (ospătari sau barmani, pentru care salariul este de circa 1.500 de lei net pe lună, dar câştigurile pot fi majorate şi cu 50% numai din bacşiş) sau servicii. Pentru mulţi tineri însă, şansa de a avea un loc de muncă a însemnat şi semnarea unui contract cu un angajator străin (de cele mai multe ori pentru posturi pe care cetăţenii ţărilor în care au plecat nu le-au vrut, dar mai bine plătite ca un job ce necesită studii superioare în România).

    Statisticile arată că tinerii cu vârste de până în 24 de ani au cea mai mică pondere (2,9%) în numărul total de angajaţi de la nivelul economiei locale, pe când angajaţii cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani reprezintă cea mai mare parte (13,7%) a populaţiei ocupate, potrivit datelor aferente anului 2012 de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

  • Aplicaţiile mobile ar putea adăuga 63 miliarde euro la economia europeană

    Un raport GIGAOM prezentat la Bruxelles arată că dezvoltatorii de aplicaţii din America de Nord şi Europa au o pondere egală(42%) în veniturile generate la nivelul pieţelor din Uniunea Europeană şi Statele Unite, relatează Businessrevieweurope.com.

    În acest moment, industria susţine un milion de dezvoltatori şi încă 800.000 de persoane ce se ocupă cu marketing sau vânzări. Până în 2018, însă, numerele ar putea creşte la 2.7 milioane, respectiv 2.1 milioane. Cumpărătorii şi publicitatea în aplicaţii au adus 6.1 miliarde euro, sumă ce ar trebui să ajungă la aproape 19 miliarde în următorii cinci ani.

    Studiul a arătat, printre altele, că primele 28 de companii din Uniunea Europeană au creat 40% din aplicaţiile prezente pe pieţele din Europa şi Statele Unite. Pe de altă parte, una din principalele griji ale dezvoltatorilor europeni este ritmul de implementare a tehnologiei 4G, necesară pentru o mai bună conectivitate şi rulare a aplicaţiilor.

  • Inovaţia în întreprinderile româneşti, în declin

     Totodată, ponderea întreprinderilor fără nicio inovaţie a crescut cu 10,1 puncte procentuale, conform rezultatelor provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia în industrie şi servicii.

    “Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia arată că, în perioada 2010-2012, în rândul întreprinderilor din mediul de afaceri ponderea întreprinderilor care au introdus sau au implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing, noi sau îmbunătăţite semnificativ a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale faţă de perioada 2008-2010.

    Din rândul acestora, 14,4% au fost întreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing în timp ce, 1,9% au fost întreprinderi care au introdus sau implementat numai produse şi/sau procese noi sau îmbunătăţite semnificativ. O pondere de 4,4% din întreprinderi au introdus atât produse şi/sau procese noi cât şi metode de organizare şi/sau de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro