BusinessMagazin

Tag: Ploiesti

  • O nouă componentă în industria auto din România

    Peisajul românesc al industriei auto se aglomerează cu încă o fabrică. Industria producătoare de componente auto este o industrie care de altfel a susţinutcreşterea exporturilor româneşti de bunuri din ultimii ani. De fapt, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, în topul zece al celor mai mari fabrici din România în 2014 şapte concurenţi sunt din industria auto.
    Federal-Mogul Holdings Corporation este un furnizor de produse şi servicii la nivel global pentru producătorii şi service-urile pentru vehicule şi echipamente de pe pieţele automotive, vehicule uşoare, medii şi comerciale de mare capacitate, maritime, feroviare, aerospaţiale, producţie de energie şi industrială.

    Federal-Mogul are două divizii distincte de business, având fiecare câte un CEO care răspunde în faţa Consiliului de Administraţie al Federal-Mogul. Astfel, Federal-Mogul Motorparts comercializează şi distribuie produse pentru piaţaaftermarket, dar şi furnizează echipamente originale producătorilor de autovehicule. Brandurile aftermarket ale companiei includ bujiile, ştergătoarele şi filtrele Champion sau produsele pentru frâne Ferodo. „Produsele noastre deservesc oricare parte a unui automobil exceptând interiorul. Aproape orice maşină din lume are cel puţin o componentă de la noi”, a spus Daniel Ninivaggi, CEO la Federal-Mogul Motorparts şi co-CEO la Federal-Mogul Holdings Corporation, în cadrul conferinţei de inaugurare a fabricii de ştergătoare.

    A doua divizie este Federal-Mogul Powertrain, care proiectează şi fabrică componente originale pentru grupuri motopropulsoare şi produse pentru protecţia sistemelor pentru aplicaţii pentru maşini de mare capacitate, industriale şi de transport.

    În România compania este prezentă cu divizia Motorparts, care a înregistrat venituri globale de 3,2 miliarde de dolari anul trecut. Noua fabrică este situată în West Industrial Park Ariceştii Rahtivani şi are o suprafaţă de 12.000 metri pătraţi. Până la finalul anului se aşteaptă ca firma să livreze 20 milioane de ştergătoare, iar cea de plăcuţe de frână tot în jur de 20 milioane de produse. În fabrica de ştergătoare vor lucra 300 de oameni, astfel numărul total al angajaţilor Federal-Mogul în România ar ajunge la peste 700 (300 în fabrica de plăcuţe de frână şi peste 100 în biroul din Bucureşti). Fabrica foloseşte procese de producţie şi ambalare pentru ansambluri de lame plate pentru ştergătoarele de parbriz şi lunetă, cât şi pentru ansambluri de lame convenţionale şi braţe de ştergătoare.

    „Inaugurarea, la Ploieşti, a fabricii de ştergătoare de parbriz reprezintă pasul următor în strategia noastră de a optimiza operaţiunile companiei în Europa. Aceasta va spori competitivitatea pe piaţa internaţională automotive”, a spus Ninivaggi. „În acelaşi timp, suntem bucuroşi să susţinem creşterea numărului de locuri de muncă din zonă. Anticipăm că interesul guvernului României de a dezvolta şcolile de meserii şi de a elabora o nouă curriculă universitară care să răspundă nevoilor mediului de afaceri va crea angajaţi calificaţi care vor susţine creşterea economică din regiune.”

    Producţia de ştergătoare, ansambluri şi componente de la fabricile din Ploieşti va aproviziona constructorii de autovehicule din Europa. Federal-Mogul nu a vrut să detalieze la cât s-a ridicat investiţia în noua fabrică, rezumându-se a spune că până în prezent grupul a investit 50 milioane de euro în România.

    „Prezenţa noastră aici a crescut considerabil de la deschiderea fabricii de plăcuţe de frână, în 2014. De asemenea, am dezvoltat şi un centru de servicii modern în Bucureşti şi ne aflăm în plin proces de extindere a capacităţii de producţie la fabrica de plăcuţe de frână din Ploieşti“, a declarat Daniel Ninivaggi. Solicitat să detalieze care este relaţia companiei cu guvernul, Ninivaggi a reiterat faptul că autorităţile locale şi guvernul au acordat sprijin companiei americane în dezvoltarea afacerilor locale.

    În regiune, România este a doua ţară ca importanţă, după Polonia, unde se află două fabrici Powertrain. Compania americană mai are fabrici în Cehia şi Ungaria. De fapt existenţa fabricii de ştergătoare din România se datorează şi faptului că nu au mai avut loc de expansiune la fabrica din Ungaria şi au ales să construiască la Ploieşti.

    Întrebat de ce au ales România şi cum caracterizează industria auto de la noi, Martin Hendricks, preşedinte al diviziei Global Braking şi preşedinte EMEA la Federal-Mogul Motorparts, a spus că „biroul de aici (- n.r. Bucureşti) este foarte impresionant, toată lumea aici vorbeşte 3-4 limbi. Am ales România datorită capabilităţilor tehnice, cunoştinţelor angajaţilor şi faptului că este o piaţă competitivă din punctul de vedere al costurilor.”

     

  • Sebastian Ghiţă şi-a plătit cauţiunea de 13 milioane de euro

    Deputatul Sebastian Ghiţă a depus garanţii mobiliare şi imobiliare constând în activele unei firme pe care o controlează, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti urmează să decidă dacă admit garanţiile depuse de deputat în contul cauţiunii de 13 milioane de euro pe care Sebastian Ghiţă trebuie să o achite.

    Sebastian Ghiţă a refuzat să precizeze, la ieşirea de la sediul DNA Ploieşti, dacă a achitat sau nu cauţiunea impusă de anchetatori, precizând că “DNA va da un comunicat”.

    Parlamentarul avea termen până miercuri, 6 aprilie, pentru a achita cauţiunea însă procurorii i-au admis cererea de prelungire a termenului până luni, 11 aprilie.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cheloo de la Paraziţii, ridicat de mascaţi într-un dosar de trafic de droguri – surse

    Solistul trupei Paraziţii, Cătălin Ştefan Ion, cunoscut sub numele de Cheloo, a fost ridicat, miercuri dimineaţa, de mascaţi şi dus la audieri la DIICOT Ploieşti într-un dosar de trafic de droguri, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    Rapperul Cheloo de la trupa Paraziţii este vizat într-un dosar de trafic de droguri, el urmând să fie audiat, miercuri, alături de circa 90 de persoane, la DIICOT Ploieşti, declară sursele judiciare.

  • Medicover a investit 400.000 de euro într-o clinică la Ploieşti

    Operatorul de servicii medicale private Medicover a inaugurat o  clinică multidisciplinară la Ploieşti, în urma unei investiţii de 400.000 euro.

    Pacienţii clinicii din Ploieşti vor beneficia de acces la îngrijire în domenii precum cardiologie, oncologie, pediatrie, ultrasonografie, ortopedie, chirurgie vasculară, reumatologie şi multe altele. În prezent, echipa de profesionişti cu experienţă a clinicii Medicover Ploieşti reuneşte 27 de medici şi este de aşteptat să se extindă în perioada următoare, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Grupul Medicover, prezent de 20 ani pe piaţa serviciilor medicale private, este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est şi oferă servicii medicale integrate pacienţilor din 14 ţări (România, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Rusia), cu 100 de clinici Medicover, 80 de laboratoare, 300 puncte de recoltare, peste 6,5 milioane de pacienţi anual şi peste 12.000 de angajaţi.

     

  • O firmă cu un angajat controlată de un fost consilier PDL din Zalău va construi parcările de pe autostrada Bucureşti-Ploieşti

    La trei ani şi jumătate de la deschiderea circulaţiei pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, tronsonul dintre centura Capitalei şi cea de vest a Ploieştiului, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a semnat contractul având ca obiect „Proiectare şi execuţie parcări de scurtă durată şi spaţii de servicii pe autostrada Bucureşti-Ploieşti”.

    Contractul a fost atribuit, în urma finalizarii procedurii de achiziţie prin licitaţie deschisă, asocierii Good Prod SRL – Axia SRL – Trasproiect 2001, reprezentată în calitate de lider al asocierii de Good Prod SRL. Aceasta din urmă este controlată, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, de omul de afaceri Andrei Dorin Hodiş, care în 2009 a fost numit consilier local al municipiului Zalău din partea Partidului Democrat Liberal.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Prinţul Paul, internat la Spitalul din Ploieşti, după ce i s-a făcut rău când mergea spre DNA Braşov

    Potrivit unor reprezentanţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, prinţul Paul s-a prezentat, miercuri dimineaţă, la unitatea sanitară, acuzând probleme cardiace, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma investigaţiilor, medicii au decis să îl interneze pe prinţul Paul în Secţia de cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, au precizat sursele citate.

    Prinţul Paul şi soţia sa, prinţesa Lia, au fost citaţi să se prezinte miercuri la DNA Braşov, pentru a da declaraţii într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri.

    Prinţesa Lia a declarat, pentru MEDIAFAX, că soţului ei i s-a făcut rău în timp ce se îndreptau spre DNA Braşov. Aceasta a precizat că au oprit maşina cu care mergeau spre DNA Braşov la o benzinărie aflată aproape de Ploieşti, unde au întrebat un echipaj de poliţie cum pot ajung la un spital. De acolo au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti.

    Prinţesa Lia a precizat că soţul său a rămas internat la spitalul din Ploieşti, urmând să meargă la DNA Braşov când starea de sănătate a acestuia va permite.

    În legătură cu dosarul în care au fost citaţi să dea declaraţii, prinţesa Lia a spus că este vorba de o sesizare făcută de ei la DNA în urmă cu câteva săptămâni, în care au arătat că au fost ameninţaţi ei şi membri din staff-ul lor. Prinţesa Lia a precizat că au primit mai multe telefoane în care li s-a cerut să înceteze să mai dea documente în dosarul retrocedărilor.

    Aceasta susţine că au dovezi că semnătura soţului ei care apare pe unele actele nu este de fapt semnătura acestuia şi că se bucură că au fost chemaţi la DNA, pentru că pot da mai multe detalii legate de sesizarea pe care au făcut-o.

    Întrebată dacă procurorii DNA au făcut percheziţii la casa lor, în condiţiile în care procurorii au făcut percheziţii în Bucureşti şi Ilfov în acest caz, iar de la locuinţa omului de afaceri Remus Truică au fost ridicate mai multe documente, prinţesa Lia a spus că nu s-au făcut percheziţii la locuinţa lor, pentru că nu sunt suspiciuni în cazul lor, ei fiind cei care au făcut sesizarea la DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA Braşov fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2006 – 2015. În această cauză, procurorii au făcut nouă percheziţii în Bucureşti şi Ilfov.

    Numele prinţului Paul a fost menţionat şi în dosarul în care sunt acuzaţi Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Sturdza şi Dan Bengescu, pentru retrocedare ilegală de păduri.

    Dan Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prinţul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”, într-o discuţie telefonică interceptată de procurori, la finalul căreia Andrei Hrebenciuc i-a solicitat tatălui său să-l ajute financiar pe prinţul Paul. Imediat după această discuţie, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, solicitându-i să-l ajute financiar pe Prinţul Paul, arătau procurorii DNA.

    Într-un alt document al anchetatorilor se arăta că Viorel Hrebenciuc şi alţi inculpaţi din dosarul retrocedărilor, acceptând promisiunea unor foloase materiale, le-au promis prinţului Paul şi prinţesei Lia că vor interveni pe lângă autorităţi pentru ca aceştia să obţină mai multe terenuri şi clădiri.

    “Începând cu luna noiembrie 2013 şi până în prezent, numiţii Olari Aurel, Iacob Sorin Ioan, Mătăşel Ioan, Kadas Iosif, Bengescu Dan Costin, Jănică Poenaru, Viorel Hrebenciuc, cu ajutorul altor persoane, acceptând promisiunea unor foloase materiale, direct sau indirect (ex. prin intermediul numitei Alina), le-au promis numiţilor Paul-Philippe al României şi soţiei sale, Lia a României, că vor interveni pe lângă funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, din Călăraşi, Suceava, Sinaia etc, cu atribuţii în domeniul retrocedărilor imobiliare sau al reconstituirii dreptului de proprietate, în scopul urgentării unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestora sau în scopul îndeplinirii unor acte contrare acestor îndatoriri (ex. obţinerea urgentă şi în mod ilegal a 39.885 hectare teren în Broşteni, jud. Suceava, a 50 ha + 3.165,87 de ha teren agricol la Mănăstirea, jud. Călăraşi şi a două imobile în Sinaia etc)”, potrivit procurorilor care au administrat dosarul.

    Prinţul Paul şi prinţesa Lia au fost audiaţi, în 15 octombrie 2014, la DNA Braşov, nefiind puşi sub urmărire.

    Anchetatorii mai arătau că, începând din 2013, folosindu-se de influenţa politică a lui Viorel Hrebenciuc, atunci deputat PSD, Dan Bengescu, Sorin Iacob şi Ioan Adam au acţionat în mod coordonat pentru a facilita dobândirea în mod injust de proprietăţi imobiliare (prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile) de către diferite persoane, printre care Paltin Gheorghe Sturdza şi Paul Lambrino.

    Potrivit unor surse judiciare, Paul Philippe şi Lia Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, şi pretinzând că sunt moştenitorii bunurilor deţinute de Casa Regală a României, “au cumpărat influenţă de la Iacob Sorin Ion”. Aceştia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava.

    Pe de altă parte, în 2013, prinţul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă Regală Băneasa şi plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătraţi din aceeaşi proprietate.

    În 6 decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea şi a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor să emită dispoziţia de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25.642,96 mp din imobilul cunoscut ca Ferma Regală Băneasa în condiţiile Legii 165/2013.

    Totodată, Prinţul Paul a cerut instanţei obligarea Regiei Autonome Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA şi Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeţei de 28.780 mp şi obligarea Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie “Cantacuzino” la restituirea în natură a 28.590 de metri pătraţi din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma Regala Băneasa.

    De asemenea, Prinţul Paul a solicitat, în situaţia în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâţilor la acordarea unor imobile de aceeaşi valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.

     

  • Cel mai trist oraş din ţară! Singurul municipiu din România care nu va fi împodobit de sărbători

    Ploieştiul ar putea fi singurul municipiu din România nedecorat de sărbători. Luminiţele, ornamentele şi bradul amplasat în fiecare an în centrul municipiului vor lipsi anul acesta pentru că Primăria nu a alocat suficienţi bani. Societatea care le monta de obicei a făcut un deviz care edililor li s-a părut exagerat. Primăria nu a vrut să dea decât 30.000 de euro, a organizat o licitaţie pentru serviciile de iluminat festiv, dar în aceste condiţii nu s-a prezentat nimeni.

    Anul acesta, de sărbători, ploieştenii vor rămâne doar cu amintirea frumoasă din anii trecuţi a oraşului împodobit cu sute de mii de luminiţe colorate şi ghirlande.

    “Totul era ca în poveşti. Vă spun sincer! Mai ales când am prins anii în care chiar ningea”, spune un localnic.

    “Era foarte frumos. Şi centrul şi tot oraşul era foarte frumos”, spune un localnic.

    “O să fie nişte sărbători urâte..”, spune o localnică.

    Cititi mai multe www.digi24.ro

  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.

     

  • Costin Blideanu, leasing manager Afi Palace Cotroceni şi Ploieşti

    „Deschiderea AFI Palace Ploieşti cu o rată de ocupare de aproape 100% este probabil cea mai importantă realizare, luând în considerare faptul că piaţa este una foarte agresivă şi competitivă”, descrie Blideanu una dintre reuşitele carierei sale, referindu-se la centrul comercial din centrul oraşului Ploieşti, rezultatul unei investiţii de peste 50 de milioane de euro.

    Blideanu are o experienţă de opt ani în industria imobiliară, unde a început să lucreze în 2008 ca şi consultant pe segmentul retail al companiei Jones Long LaSalle. După doi ani de consultanţă s-a angajat ca leasing manager pe noi proiecte al AFI Palace Cotroceni, de unde a fost promovat în 2013, ca şef al departamentului de leasing al companiei.  Trecerea de la consultanţă la munca în cadrul unui dezvoltator imobiliar a fost, potrivit lui Blideanu, unul dintre momentele de răscruce din cariera sa, dar care s-a dovedit a fi alegerea potrivită.

    „Să lucrez în domeniul imobiliar îmi oferă satisfacţii. Acesta cere viziune, intuiţie şi mă bucur de provocările pe care mi le oferă zilnic. Chiar şi după opt ani în acest domeniu, am încă multe de învăţat“, descrie el motivele pentru care nu a luat în calcul varianta unei activităţi antreprenoriale

  • Secom a investit 40.000 de euro într-un magazin din Braşov

    Compania de soluţii de medicină integrativă pentru un stil de viaţă sănătos se extinde cu un magazin în Braşov. Magazinul, întins pe o suprafaţă de 63 mp, este obiectul unei investiţii de aproximativ 40.000.

    Magazinul este cel de-al 7-lea din portofoliul companiei, reţeaua de retail Secom fiind inaugurată în aprilie 2013.  Compania deţine patru magazine în Bucureşti şi câte un magazin în Iaşi, Ploieşti şi Braşov.

    Compania Secom este specializată în importul, promovarea şi comercializarea de produse naturale pentru sănătate şi frumuseţe. Portofoliul Secom include: vitamine şi minerale, extracte standardizate din plante, fructe şi legume, formule fito-homeopate, ciuperci medicinale, extracte glandulare, aminoacizi, enzime, probiotice şi prebiotice, o linie specială de suplimente alimentare pentru copii, creme medicinale şi fito-dermatocosmetice.