BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Povestea parca desprinsă din filme a unui tânăr din România care a ajuns de la a face curăţenie într-un oficiu poştal, la o afacere de sute de mii de euro

    Platforma marketplace creată de gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, poate fi un triunghi al Bermudelor pentru planurile şi investiţiile antreprenorilor, dar şi o adevărată fabrică de bani pentru cei care sunt perseverenţi şi ştiu să îşi aleagă inspirat nişele de business pe care le atacă. Un exemplu ce pare a fi extras dintr-un roman: un antreprenor român care şi-a început cariera prestând servicii de curăţenie într-un oficiu poştal şi care acum a dat lovitura comercializând cărţi pe care i le tipăreşte Amazon.

    Cu toate că am «reuşit» să îmi închid businessul de două ori şi să îl reîncep de la zero deoarece am făcut două mari greşeli şi toate conturile de pe platformele unde îmi vindeam cărţile mi-au fost închise, asta nu m-a oprit niciodată să o iau de la zero şi să îmi doresc să duc acest model de afacere la un alt nivel. Sunt o persoană care testează mult şi îmi place să duc orice platformă la limitele maxime admise.

    Această experienţă m-a ajutat foarte mult şi mi-a permis să îmi fac un traseu nou fără greşeli şi cu strategii foarte bine puse la punct. Odată cu cele peste 100.000 de cărţi vândute am depăşit şi cifra de 700.000 de dolari în vânzări”, a povestit pentru Business MAGAZIN Claudiu Nistor, antreprenor şi fondator GoPublish. Ideea de a vinde cărţi i-a venit acum circa doi ani de zile, după ce testase, învăţase şi avusese deja succes cu un alt business de produse fizice pe Amazon.com.

    „Businessul era stabil şi majoritatea proceselor erau automatizate sau externalizate. Deja aveam cunoştinţele necesare pe această platformă şi am căutat să le valorific cât mai mult posibil. Astfel am descoperit că Amazon oferă serviciul de print on demand pentru cărţi. Şi nu vă gândiţi doar la cărţile complicate pe care le avem în bibliotecă. Sub termenul generic de cărţi, includ şi jurnale, agende, cărţi de colorat sau cu jocuri şi multe alte variante de acest fel ce pot fi realizate în minute de muncă pe baza unor template-uri.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Turismul intern îşi reia creşterea de dinainte de pandemie: Voucherele de vacanţă sunt al doilea cel mai dorit beneficiu extrasalarial din platforma Benefit

    Platforma Benefit a înregistrat o creştere în privinţa turismului intern, astfel că, angajaţii care primesc beneficii flexibile în platformă au reluat achiziţia de vacanţe în România, conform unui comunicat al platformei Benefit. În ultimele şase luni, 4 din 10 utilizatori ai platformei au folosit bugetele de beneficii primite de la angajatori pentru achiziţia de vouchere de vacanţă, ceea ce indică reluarea trendului ascendent de dinainte de pandemie. 

    „Anul acesta, se observă un apetit crescut pentru călătoriile interne în rândul angajaţilor din România, mai uşor accesibile în condiţii de siguranţă. După o perioadă de provocări pentru turismul intern, turiştii au reluat achiziţia de vacanţe în ţară. În ultimele şase luni, tranzacţiile efectuate în categoria Turism intern din platforma Benefit s-au dublat şi trendul este promiţător. Voucherele de vacanţă sunt al doilea cel mai dorit beneficiu extrasalarial din platforma Benefit, după tichetele de masă. Utilizând o facilitate unică oferită de platforma de beneficii flexibile, angajaţii şi-au putut cumula bugetele pe parcursul mai multor luni, iar acum pot folosi sume mai mari pentru achiziţia vacanţelor interne, prin intermediul voucherelor de vacanţă”, spune Codruţ Nicolau, General Manager Edenred România şi Benefit.

    Conform datelor Benefit, angajaţii care călătoresc în România aleg pentru această vară destinaţii în mediul rural. Dacă în anul de dinainte de pandemie, destinaţiile preferate erau litoralul şi marile oraşe, anul acesta interesul a crescut pentru locurile mai puţin cunoscute.

    Angajatorii din mediul privat pot acorda vouchere de vacanţă salariaţilor lor în limita a 6 salarii minime brute/ angajat/ în decursul unui an fiscal pentru a beneficia de facilităţile fiscale aferente acestora. Astfel, pentru voucherele de vacanţă oferite în această limită, angajatorului nu îi revin obligaţii de plată, iar angajatul plăteşte doar impozitul pe venit de 10%. 

    Voucherele de vacanţă reprezintă un beneficiu inclusiv pentru turismul intern, generând venituri suplimentare industriei, în condiţiile în care acestea pot fi folosite exclusiv în unităţile turistice din România. Angajaţii pot utiliza voucherele de vacanţă la hoteluri, pensiuni şi agenţii de turism din România aflate în reţeaua de parteneri a emitenţilor.

    Benefit este una dintre cele mai mari platforme de beneficii extrasalariale flexibile din România, iar în 2019 a fost cumpărata de către Edenred România, companie emitentă de carduri şi tichete de beneficii pentru salariaţi. 

  • Platforma de livrări Coletăria.ro preia numele Packeta, grupul din care face parte, şi suplimentează cu 50% bugetul de investiţii pentru România, până la 3 mil. euro

    Platforma de livrări Coletăria.ro, parte a Packeta, anunţă că începând din această toamnă va prelua numele grupului din care face parte. Totodată, compania suplimentează cu cel puţin 50% bugetul de investigaţii pe plan local, crescând astfel la 3 milioane de euro pentru investigaţii alocate anul acesta pentru piaţa din România.

    „Schimbarea denumirii brandului a venit ca un pas firesc, urmare a evoluţiei accelerate înregistrată de Coletăria.ro în ultimii ani. Clienţii nu vor recunoaşte rapid şi clar atunci când fac cumpărături de la orice magazin online din întreaga lume. În acelaşi timp, o singură marcă, Packeta, ne va permite să profite de efect sinergic la cooperarea de marketing cu alte ţări ”, spune Alexandr Jeleascov, CEO Coletăria.ro.

    În 2020, Coletăria.ro a înregistrat o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro, iar în T1 / 2021 aceasta a depăşit pragul de 40% raportat la cifra de afaceri a anului trecut.

    Definitivarea procesului de rebranding vizită şi alinierea serviciilor furnizate în toate ţările în care este prezent compania, lucru care se realizează treptat, ţinând cont de factorii socio-economici de dezvoltare ai fiecărei ţări.

    „Romania se regăseşte pe un trend ascendent de creştere din punct de vedere economic, ceea ce va duce la implementări mai rapide de noi servicii şi modalităţi de livrare furnizate de către grupul Packeta în alte ţări. Odată cu unificarea numelui la nivelul întregul grup în Europa, vom beneficia mai uşor de infrastructura tehnologică a platformei şi de aplicaţiile mobile utilizate de către grup, de noi implementări de servicii logistice şi de transport folosite deja cu succes în alte ţări”, explică Alexandr Jeleascov.

    Astfel, pe plan local, compania intenţionează să accelereze extinderea reţelei de puncte pick-up şi a numărului de clienţi B2B, deschiderea de noi pieţe externe pentru livrări Cross Border şi dezvoltarea de parteneriate pe segmentele de eCommerce B2B, parteneriate pentru extinderea reţelei de puncte pick-up şi parteneriate cu noi transportatori interni şi externi.

    Creşterea numărului de angajaţi reprezintă o altă prioritate pentru operator, proces care va accelera odată cu schimbarea denumirii brandului din Coletăria.ro în Packeta.

    Pe parcursul anului trecut, compania şi-a crescut de patru ori numărul de angajaţi, iar pentru 2021 ţinteşte extinderea echipei cu 40 de noi angajaţi, la peste 80 de salariaţi, în funcţie de evoluţia business-ului.

    La finalul anului, grupul Packeta estimează afaceri de 204 milioane de euro şi 70 de milioane de colete expediate, cu o valoare totală a acestora estimată la aproximativ 3 miliarde de euro.

    De asemenea, compania estimează creşterea numărului de puncte pick-up la 9.000 (5.000 în Republica Cehă).

    Creşterea numărului total de depozite va corespunde planurilor de dezvoltare a întregului grup. Vor exista, în total, 43 de depozite cu o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi.

    Coletăria.ro a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani şi oferă magazin online on soluţie de a transporta colete. Până în prezent, grup Packeta a transportat mai mult de 20 de milioane de colete, datorită colaborării cu peste 30.000 de magazine online şi selleri şi operează peste 7.200 de puncte pick-up în Europa Centrală şi de Est. Pe lângă soluţia alternativă de livrare în punctele de pick-up, Coletăria.ro este şi o platformă logistică şi oferă magazin online şi soluţie clasică de livrare a coletelor la domiciliu. Magazinele online îşi pot expedia coletele nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel internaţional, în toate cele 27 de ţări din Uniunea Europeană, plus Marea Britanie, Ucraina, Federaţia Rusă, SUA, Elveţia şi Liechtenstein.

  • Robinhood, platforma de tranzacţionare care vrea să „democratizeze finanţele”, caută să obţină o evaluare de 35 mld. dolari în una dintre cele mai anticipate listări pe bursele americane din 2021

    Aplicaţia de trading Robinhood a declarat că ar putea strânge până la 2,3 miliarde de dolari în urma ofertei publice iniţiale (IPO), estimată de companie la circa 35 de miliarde de dolari, conform CNN.

    Robinhood, care plănuieşte să se listeze pe Nasdaq sub simbolul bursier „HOOD”, anticipează că va vinde acţiuni cu un preţ cuprins între 38 şi 42 de dolari, ceea ce se traduce într-o valoare de piaţă de 27 de miliarde până la 35 de miliarde de dolari. Astfel, Robinhood ar valora mai mult decât două treimi din total companiilor incluse în Nasdaq.

    În ciuda unor serii recente de controverse, IPO-ul are şanse să câştige popularitate în rândurile investitorilor din retail, care au profitat în ultimele luni de recordurile atinse de piaţa americană de capital. Veniturile Robinhood au crescut cu 245% la 959 milioane de dolari anul trecut, ceea ce i-a permis firmei să înregistreze un mic profit.

    IPO-ul îi va lăsa pe cofondatorii Vlad Tenev şi Baiju Bhatt cu un grad ridicat de influenţă în cadrul Robinhood.

    Platforma plănuieşte să vândă 52,4 milioane de acţiuni. Tenes şi Bhatt vor oferi spre vânzare 2,6 milioane de acţiuni.

    Cine este bulgarul Vladimir Tenev, cel care a înfiinţat Robinhood, platforma care a democratizat tranzacţionarea la bursă în America, aflată acum în fruntea micilor investitori care se luptă cu marii miliardari de pe Wall Street

    După închiderea IPO-ului, toate acţiunile din Clasa B vor fi deţinute de Tenev şi Bhatt. CEO-ul Tenev va controla aproximativ 7,9% din acţiunile aflate în circulaţie şi 26,2% din puterea de vot pentru acţiunile aflate în circulaţie.

     

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • PayU, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de plăţi online, anunţă colaborarea cu Celo, platforma de blockchain mobile-first, pentru lansarea unei noi opţiuni de plată prin stablecoin

    PayU, divizia fintech şi plăţi online a Prosus şi-a anunţat colaborarea cu Celo, platformă de blockchain mobile-first, orientată către a pune DeFi la dispoziţia oricărui utilizator de smartphone. Astfel, alături de achziiţionarea CELO, PayU va putea oferi plăţi cu stablecoin, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii PayU.

    „Această mişcare se aliniază viziunii noastre despre o lume fără frontiere financiare, în care toată lumea poate prospera. Ne străduim să dotăm comercianţii şi clienţii acestora cu cele mai recente soluţii de plată, iar acest lucru ne-a determinat să investim în CELO şi să achiziţionăm tokens, pe lângă integrarea ofertei stablecoin pentru clienţii şi partenerii noştri. Pe măsură ce tranzacţiile digitale devin o normă, este important să dotăm comercianţii şi clienţii cu cele mai recente soluţii de plată. Colaborarea cu First DAG şi Celo, pentru a oferi o nouă opţiune de plată, creează noi oportunităţi pentru comercianţii din mediul online şi va deschide noi posibilităţi, prin care utilizatorii să tranzacţioneze liber”, a transmis Mario Shiliashki, CEO al PayU Global Payments.

    Folosind platforma First DAG, care acţionează ca un intermediar dintre comerciant şi banca aleasă de el, comercianţii PayU pot accepta fără probleme plăţi stablecoin fără a integra componente suplimentare blockchain.

    PayU şi First DAG se alătură, de asemenea, Celo’s Alliance For Prosperity, care permite colaborări cu întreaga gamă de tehnologii şi oferă dezvoltatorilor o modalitate de a construi aplicaţii mobile descentralizate (dApps), care se bazează pe platforma blockchain a Celo. Astfel,  se alătură Opera, Deutsche Telekom, Andreessen Horowitz, Coinbase Ventures, Gitcoin, Anchorage şi peste 150 de organizaţii diferite, care construiesc şi integrează soluţii de plată care să servească mai bine nevoile utilizatorilor la nivel global.

    PayU este unul dintre principalii furnizori de servicii de plăţi online din lume, care operează în peste 50 de pieţe şi sprijină peste 450.000 de comercianţi şi milioane de clienţi din America Latină, Africa, Europa şi Asia.

    Stablecoins sunt foarte potrivite pentru pieţele în creştere cum sunt acestea, deoarece oferă acces la active digitale care au acoperire în dolari şi euro, şi sunt protejate de volatilitatea unor monede fiat şi a unor criptomonede. Participanţii din pieţele cu creşteri semnificative pot economisi şi trimite cu uşurinţă bani, fără a mai fi nevoie să acceseze instituţii financiare tradiţionale sau monede locale volatile.

  • PayU, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de plăţi online, anunţă colaborarea cu Celo, platforma de blockchain mobile-first, pentru lansarea unei noi opţiuni de plată prin stablecoin

    PayU, divizia fintech şi plăţi online a Prosus şi-a anunţat colaborarea cu Celo, platformă de blockchain mobile-first, orientată către a pune DeFi la dispoziţia oricărui utilizator de smartphone. Astfel, alături de achziiţionarea CELO, PayU va putea oferi plăţi cu stablecoin, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii PayU.

    „Această mişcare se aliniază viziunii noastre despre o lume fără frontiere financiare, în care toată lumea poate prospera. Ne străduim să dotăm comercianţii şi clienţii acestora cu cele mai recente soluţii de plată, iar acest lucru ne-a determinat să investim în CELO şi să achiziţionăm tokens, pe lângă integrarea ofertei stablecoin pentru clienţii şi partenerii noştri. Pe măsură ce tranzacţiile digitale devin o normă, este important să dotăm comercianţii şi clienţii cu cele mai recente soluţii de plată. Colaborarea cu First DAG şi Celo, pentru a oferi o nouă opţiune de plată, creează noi oportunităţi pentru comercianţii din mediul online şi va deschide noi posibilităţi, prin care utilizatorii să tranzacţioneze liber”, a transmis Mario Shiliashki, CEO al PayU Global Payments.

    Folosind platforma First DAG, care acţionează ca un intermediar dintre comerciant şi banca aleasă de el, comercianţii PayU pot accepta fără probleme plăţi stablecoin fără a integra componente suplimentare blockchain.

    PayU şi First DAG se alătură, de asemenea, Celo’s Alliance For Prosperity, care permite colaborări cu întreaga gamă de tehnologii şi oferă dezvoltatorilor o modalitate de a construi aplicaţii mobile descentralizate (dApps), care se bazează pe platforma blockchain a Celo. Astfel,  se alătură Opera, Deutsche Telekom, Andreessen Horowitz, Coinbase Ventures, Gitcoin, Anchorage şi peste 150 de organizaţii diferite, care construiesc şi integrează soluţii de plată care să servească mai bine nevoile utilizatorilor la nivel global.

    PayU este unul dintre principalii furnizori de servicii de plăţi online din lume, care operează în peste 50 de pieţe şi sprijină peste 450.000 de comercianţi şi milioane de clienţi din America Latină, Africa, Europa şi Asia.

    Stablecoins sunt foarte potrivite pentru pieţele în creştere cum sunt acestea, deoarece oferă acces la active digitale care au acoperire în dolari şi euro, şi sunt protejate de volatilitatea unor monede fiat şi a unor criptomonede. Participanţii din pieţele cu creşteri semnificative pot economisi şi trimite cu uşurinţă bani, fără a mai fi nevoie să acceseze instituţii financiare tradiţionale sau monede locale volatile.

  • Ţară, ţară, vrem agregator! Românii au ocazia să-şi spună cuvântul în piaţa de mobilitate electrică, unde cărţile nu au fost încă făcute de multinaţionale

    În România sunt aproape 1.500 de încărcătoare pentru vehicule electrice, sau mai multe, situate în peste 700 de locaţii, sau mai multe. Ca şofer la volanul unui vehicul electric ai nevoie o aplicaţie, două, sau mai multe, pentru a fi sigur mereu că găseşti o „priză”. Toată această incertitudine reprezintă o oportunitate imensă pentru antreprenorii români din tehnologie care vor să dezvolte un agregator sau o soluţie de roaming, prin care să aducă toate încărcătoarele în acelaşi loc.

    Roamingul, ca tehnologie în telefonia mobilă, a adus un avantaj incontestabil laturii „mobile” a acestui canal de comunicare, ducând la alt nivel transmiterea informaţiei atunci când suntem în mişcare.

    Un abonat care se deplasează din România până în Germania trece prin mai multe ţări, iar singura diferenţă pe care o sesizează în furnizarea serviciilor necesare este schimbarea operatorului. Cel mai important lucru în această experienţă este accesul neîntrerupt la serviciile dorite.

    Conceptul de „roaming” a fost împrumutat în ultimii ani şi de industria de mobilitate electrică, iar mai mulţi jucători din Europa încearcă să dezvolte platforme în cadrul cărora un şofer să poată regăsi cât mai multe puncte de încărcare, de la cât mai mulţi operatori. Totuşi, piaţa este abia la început, iar asta lasă loc şi pentru antreprenorii din România, o ţară bine reprezentată la nivel regional prin prisma IT-ului.

     „Recomandarea mea este să lucreze cât mai mult la astfel de soluţii de roaming, cred că acesta este viitorul şi cred că România are resurse de IT foarte generoase şi foarte puternice, stăm bine la capitolul ăsta şi putem oferi soluţii mult mai ieftine şi mult mai bune decât cele care ne sunt propuse şi cu care lucrăm acum din Europa de Vest”, a explicat Adrian Rotăraş, project manager senior E-Mobility, E.ON Energie România, în emisiunea ZF Investiţi în România, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    E.ON are deja peste 100 de puncte de încărcare proprii în piaţa locală prin reţeaua E.ON Drive, plus alte circa 40 de staţii de încărcare prin intermediul proiectului NEXT-E, derulat la nivel european în parteneriat cu MOL România. Întregul proiect NEXT-E înseamnă circa 250 de staţii de încărcare ce ar trebui să contureze un drum electric din România până în Croaţia. Cu această experienţă deja în spate, compania crede că roamingul e următorul pas firesc.

    „O parte dintre noi ne-am şi legat la o platformă de roaming, astfel încât clienţii E.ON din România să poată încărca la staţiile altor parteneri legaţi la platforma de roaming, fără alte carduri, aplicaţii. Cred că ăsta e viitorul, nu trebuie să construim neapărat foarte multe staţii, ci să încercăm să legăm între ele staţiile existente. Acesta este şi ţelul nostru pentru România, să ne legăm cu cât mai mulţi din piaţa locală”.

    Cu toate că unii jucători din Europa au început deja să dezvolte astfel de platforme, încă nu s-a ajuns la soluţii care să capete avânt sau să cucerească piaţa cu uşurinţă, iar antreprenorii români ar putea livra mai ieftin tehnologia potrivită. „

    Vorbim de soluţii prin care să ne putem conecta staţiile, să putem vedea staţiile unui proprietar de reţele cu altele, astfel încât clienţii mei să poată avea acces prin aplicaţia mea către staţiile partenerului meu şi invers. (…) La asta tindem, la asta vrem toţi să ajungem şi bineînţeles la costuri mai mici pentru că dacă sunt costuri mai mici pentru noi, sunt costuri mai mici şi pentru clienţii noştri”.

    O astfel de platformă care eficientizează accesul la infrastructura existentă este cu atât mai importantă în România cu cât costurile cu autorizaţiile şi cu branşamentul electric ajung de multe ori să dubleze valoarea investiţiei per staţie.

    Totodată, rata medie de utilizare este de sub o încărcare pe zi în România, în comparaţie cu aproape 1,5 încărcări pe zi reprezentând media Europei Centrale. Piaţa de mobilitate electrică din România este într-un punct incipient în care creşterea poate accelera dacă nu există bariere inutile.

    Ca exemplu, datele la decembrie 2020 de la Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) arătau că anul trecut au fost înmatriculate circa 3.000 de vehicule electrice noi, dintr-un total istoric de aproximativ 6.000 de vehicule.

     

    Mai mult, ponderea electrice plus hibrid în totalul vânzărilor noi a crescut la 7,1% de la 4,2% în decembrie 2019. Aceste date reliefează apetitul în creştere pentru vehicule care rulează pe baza energiei din surse regenerabile.

    În ceea ce priveşte staţiile de încărcare, o analiză realizată de compania LEKTRI.CO arăta la ianuarie 2021 un număr de 1.427 de puncte de încărcare amplasate în 817 locaţii diferite.

    De cealaltă parte, un studiu al platformei deschise PlugShare înregistra în aprilie 2021 doar 782 de locaţii la care puteau fi regăsite încărcătoare în România. Această diferenţă la nivel de cifre este cu atât mai ameţitoare când luăm în calcul că există mulţi operatori care dezvoltă reţele separate, printre care Renovatio, Enel X, Engie, MOL România, Rompetrol, EV-Mag, EV-Connect sau Polyfazer. Disparitatea datelor şi numărul mare de operatori de diferite dimensiuni care dezvolte reţele de staţii de încărcare întăresc pledoaria pentru o soluţie de roaming sau chiar pentru un agregator.

    Aşa cum implicaţiile conceptului de open banking au dus până la momentul în care un utilizator de servicii bancare îşi poate alinia toate conturile în aplicaţia unei singure bănci, aşa ar putea ajuta un agregator şoferii, dar şi piaţa de mobilitate electrică în totalitatea ei. Un agregator ar putea arăta în orice moment câte puncte de încărcare există în România, în câte locaţii, iar şoferul ar putea avea acces la toate, indiferent de numele înscris pe încărcător.

    Unul dintre cei mai mari jucători care se conturează în acest moment în piaţa europeană este compania finlandeză Virta, care a închis recent o rundă de finanţare de 30 de milioane de euro pentru a accelera extinderea la nivel global. Finanţarea a venit de la fondurile Jolt Capital, Tesi şi Vertex Growth. Inclusă în topul companiilor cu cea mai rapidă creştere realizat de Financial Times, Virta operează deja în 30 de ţări şi a reuşit să aducă la un loc serviciile oferite de aproape 1.000 de reţele de încărcare diferite, toate prin platforma Virta.

    În total, reţeaua de roaming dezvoltată de compania fondată în 2013 a ajuns la aproape 170.000 de puncte de încărcare. O astfel de platformă funcţionează ca vânzări pe segmentul B2B, întrucât clienţii sunt operatorii de reţele de staţii de încărcare, care vor să ajungă mai eficient la şoferii de vehicule electrice.

    Într-un articol de blog, cei de la compania Virta explică faptul că reţelele de roaming conţin de obicei mai multe straturi, care pot ajuta furnizorii de servicii să determine cât de amplă va fi acoperirea reţelei din care fac parte.

    Astfel, primul strat reprezintă reţeaua unui operator. Acest tip de reţea individuală ajunge să fie inclusă într-un al doilea strat, adică într-o platformă precum cea dezvoltată de Virta. Aici se întâmplă ceea ce explica Adrian Rotăraş de la E.ON, şi-anume clienţii unui operator au acces şi la reţelele celorlalţi operatori care şi-au înscris staţiile într-o astfel de platformă – fără ca şoferul să aibă nevoie de contracte noi sau de conturi de utilizator suplimentare.

    Al treilea strat este format din reţele de roaming mult mai ample, care se pot construi în jurul unor huburi sau prin acorduri bilaterale. Spre exemplu, Virta oferă acces la aproape 170.000 de puncte de încărcare doar pentru că plaforma de roaming a companiei este inclusă la rândul ei într-o reţea de roaming mai mare, cea a Hubject, care încorporează puncte de încărcare din Europa până în Japonia.

    Aşa cum explicau şi reprezentanţii Virta, astfel de structuri pot fi realizate fie printr-un model centralizat, open source, fie prin intermediul acordurilor bilaterale. Varianta acordurilor bilaterale pare mai simplă la acest moment pentru că le permite unor jucători mari să se grupeze la un loc şi să câştige astfel o cotă mai mare din piaţă, având o libertate mai mare la setarea preţurilor.

    Asta înseamnă că un şofer trebuie să fie mereu conectat la ştirile din piaţa de mobiliate electrică pentru a afla cine a mai încheiat parteneriat cu cine, astfel încât să schimbe platforma utilizată odată cu evoluţia pieţei. Un model de business care plasează cu adevărat clientul în centrul conceptului nu s-ar baza pe un model de acorduri bilaterale, ci pe unul de roaming deschis, centralizat în huburi.

    Scopul final este de a avea acces la majoritatea staţiilor de încărcare cu doar un cont de client – aşa cum poţi plăti la majoritatea supermarketurilor cu aproape toate tipurile de card.

    La acest moment, nu există o legislaţie europeană coerentă care să acopere roamingul în piaţa de mobilitate electrică, însă discuţiile între oficiali au început deja în ceea ce priveşte standardele de interoperabilitate.

    În tot acest context, antreprenorii români pot beneficia de oportunitate şi pot dezvolta astfel de platforme, mai ales că prezenţa unor grupuri europene importante în piaţa locală ar putea reprezenta o rampă de lansare pentru o soluţie tehnologică de top.

  • Facebook, în căutare de creatori de conţinut: Platforma va investi un miliard de dolari către utilizatorii care îşi ating obiectivele de engagement

    Facebook a anunţat că va plăti peste un miliard de dolari creatorilor de conţinut din cadrul reţelelor sale sociale până spre sfârşitul lui 2022, mişcare care surprinde valoarea tot mai mare pe care o vede compania în videoclipuri, live stream-uri şi alte postări create de utilizatori, transmite The Wall Street Journal.

    Astfel, Facebook s-a alăturat celorlalte reţele de socializare care au promis că vor investi masiv în oamenii responsabili de creşterea nivelului de engagement (totalul de aprecieri, comentarii, click-uri etc într-un anumit interval de timp) din rândul utilizatorilor. De altfel, suma reflectă nivelul setat în acelaşi timp de Snapchat, YouTube şi TikTok.

    În consecinţă, creatorii de conţinut din cadrul reţelelor deţinute de Facebook vor fi plătiţi în momentul în care vor atinge un anumit prag de engagement, compania plănuind să furnizeze finanţări care ar acoperi costurile de producţie ale utilizatorilor. Programele vor fi lansate pe bază de invitaţie, spune Facebook, fără să ofere detalii cu privire la perioada şi calificările necesare participării.

    Momentan nu este clar dacă pariul va genera un grad mai mare de loialitate în rândurile creatorilor, având în vedere că oamenii pot atrage audienţe pe o varietate de platforme, iar ritmul de creştere al stimulentelor continuă să evolueze.

    În ultimii ani, creatorii pricepuţi de conţinut au devenit o parte crucială pentru peisajul de social-networking, alimentând popularitatea unor platforme precum TikTok şi Twitch, deţinute de ByteDance şi, respectiv, Amazon.com. Oricine poate deveni peste noapte o vedetă prin intermediul marilor huburi digitale, iar companiile din spatele platformelor sunt dornice să îi atragă cei mai populari creatori pentru a obţine un avantaj în faţa rivalilor.

    TikTok a fost cea mai descărcată platformă la nivel mondial în prima jumătate a anului, devenind între timp şi aplicaţia non-gaming cu cele mai mari venituri din lume, conform firmei de cercetare Sensor Tower. Anul trecut, ByteDance a declarat că va investi prin intermediul fondului Creator Fund peste 2 miliarde de dolari către creatorii de conţinut în următorii trei ani.

    De asemenea, YouTube şi Snapchat au anunţat în mai anunţat o serie similară de planuri, urmând să investească în acest sens 100 de milioane şi, respectiv, 130 de milioane de dolari.