BusinessMagazin

Tag: Plan

  • Românii care şi-au construit planul de business după planul de viaţă: s-au cunoscut la un templu buddist, iar acum conduc împreună un spa în Bucureşti

    Alin Simion a fondat Centrul Shakti alături de soţia sa, Svetlana, după ce au decis să ia drumul antreprenoriatului şi să se întoarcă împreună în ţară la doi ani de la întâlnirea din India. El locuia pe atunci la Londra, ea la Bruxelles, iar timp de doi ani şi-au urmat parcursurile separat. Au decis însă să pună bazele Centrului Shakti, un centru de beauty şi spa, fără să aibă experienţă în domeniu, cu scopul de a-şi reuni destinele. Alin Simion este absolvent de management la Facultatea de Ştiinţe Economice din Craiova, a studiat şi la Londra şi este şi sportiv profesionist, iar soţia sa, Svetlana, a terminat facultatea de studii politice din Bruxelles.

    „A trebuit să ne desenăm planul de viaţă”, spune Alin Simion. „Shakti a mers foarte mult pe viziunea soţiei, pe creativitatea şi latura estetică aduse de ea şi pe energia mea. Nu aş fi putut să mă ocup singur de detalii – eu vin cu energia, sunt ca o locomotivă, iar ea se ocupă de tot ce înseamnă detalii şi, câteodată, viziune, ne-am completat foarte bine”, descrie el modul în care şi-au construit businessul.

    Au fost inspiraţi astfel de dorinţa Svetlanei de a crea o lume în care frumuseţea, sănătatea şi arta să convieţuiască – şi au desenat un centru unde oamenii să se poată ocupa şi de frumuseţea interioară, dar şi de cea exterioară.
    Şi-au cumpărat chiar ei decorul şi mobila din Thailanda, au închiriat o casă şi, spune Alin Simion, „am avut şi acea picătură de divinitate ca să nu ne prăbuşim câteodată”. Valoarea investiţiei iniţiale a fost de aproximativ 30.000 de euro, resurse proprii ale celor doi.

    Centrul spa s-a extins, în 2016, cu un business de distribuţie. „A fost un drum cu foarte multe suişuri şi coborâşuri, foarte plăcut, iar în 2016 am ajuns într-un nod prin care drumul nostru a luat-o într-o altă direcţie, momentul în care am descoperit produsele Lakshmi şi am devenit importatorii lor în România”, descrie Alin Simion un alt punct de turnură în evoluţia businessului lor.

    Au devenit astfel importatori unici pe România ai Lakshmi, un brand pe care l-au cunoscut prin activitatea spa-ului şi cu care au lucrat timp de câţiva ani, înainte de a deveni importatori. La fel ca în cazul lor, viziunea fondatorului brandului a pornit din India – acesta are un retreat şi a decis să lanseze şi businessul cu produse certificate bio organic. În România, piaţa pe care activează este una medium spre high, cu preţuri ale unei creme de zi sau de noapte care costă circa 230-250 de lei.

    Până anul acesta, modelul european de business al Lakshmi era unul tip B2B, în care produsele erau vândute exclusiv saloanelor şi centrelor spa. Alin Simion a sesizat însă de la început potenţialul pieţei online în România: „Iniţial nu ne-au dat voie să construim un magazin online pentru că, până la urmă, produsele profesionale ar trebui să se găsească doar în centre profesionale unde sunt oameni specializaţi care pot să recomande modul în care se folosesc acestea. În România, toate produsele Lakshmi au venit cu anumite protocoale, care ar fi trebuit însuşite de specialişti, din păcate în România clienţii nu au vrut să investească timp, cheltuieli, devotament în training. Astfel am decis să intrăm în online unde să ne adresăm direct clienţilor finali. Am luat o decizie chiar peste decizia lor în care mi-am asumat că eu sunt reprezentantul din România şi în care mi-am dat seama că clientul final este mult mai pregătit să audă ce vreau să îi transmit de cât sunt specialiştii din spauri”.

    La recomandarea unui prieten, au decis să intre pe marketplace-ul eMAG, iar anul acesta, în timpul stării de urgenţă, când toate businessurile de profil au fost închise, aceasta s-a dovedit a fi colacul de salvare al businessului lor. „În timpul pandemiei  am fost foarte aproape de a pierde 20 de ani de muncă, în care am investit şi în advertising.”
    Cifra de afaceri a businessului se plasează la circa jumătate de milion de euro, iar anul acesta vor înregistra pe marketplace o creştere de 50%. „În timpul pandemiei, când toate uşile au fost închise, singurul canal de vânzare a fost acesta – ne-a adus cam 90% din încasări.”

    Modelul lor de business i-a inspirat chiar şi pe proprietarii businessului din Italia, care vedeau că din România vin comenzi după comenzi, chiar în lockdown. „După discuţia mea cu proprietarul, în maximum două săptămâni aveau şi ei magazin online. Şi-au dat seama că în 2020 nu poţi să te adresezi clienţilor doar offline, iar partea de online este o metodă pe care dacă nu o ai, din punctul meu devedere nu exişti”, punctează Alin Simion.

    Consideră, de asemenea, că pentru un business mic sau mediu, care nu are buget de marketing, faptul că există posibilitatea prezenţei pe o platformă care are câteva milioane de cumpărători, este un beneficiu uriaş. „Să vinzi, de exemplu, oamenilor aflaţi în comune, la care nu ai cum să ajungi astfel fiindcă nu ai posibilitatea să investeşti în marketing, este extraordinar.”

    În pandemie, toate veniturile din marketplace au susţinut şi spaul, angajaţii, dar şi stocurile. Au 20 de angajaţi şi nu au disponibilizat oameni în această perioadă – ci din contră, au angajat două persoane. După redeschiderea spaului însă, numărul clienţilor a scăzut cu minimum jumătate.

    Care sunt planurile celor doi antreprenori în continuare? „Pe termen lung, cel puţin în partea de online şi marketplace, vrem ca în următorii doi ani să se tripleze cifra de afaceri, potenţialul de a fi descoperiţi este uriaş.”
    Iar pe antreprenorii aflaţi la început de drum îi sfătuieşte: „Mergeţi cât mai mult spre online şi mizaţi pe marketplace”. 

  • Guvernul lui Macron pune pe masă planul de relansare economică de 100 miliarde euro: Subvenţii pentru salarii, reduceri de taxe pentru businessuri şi finanţare pentru proiecte de mediu

    Guvernul preşedintelui francez Emmanuel Macron a dezvăluit mult-aşteptatul plan de relansare economică de 100 de miliarde de euro, prin care francezii vor să-şi transforme economia, potrivit Bloomberg.

    Planul include subvenţii pentru salarii, reduceri de taxe pentru businessuri şi finanţări pentru proiectele de mediu. Prin acesta se vizează tranziţia de la cheltuielile de urgenţă legate de criza de Covid-19 către o strategie pe termen lung care ar trebui să stimuleze investiţiile şi să creeze noi locuri de muncă în a doua cea mai mare economie europeană.

    Stimulii fiscali anunţaţi în mare parte încă din timpul verii vor fi introduşi treptat în următorii doi ani şi vizează în mod egal competitivitatea, locurile de muncă şi politicile sociale, cât şi finanţarea tranziţiei către o economie mai verde.

    „Prin acest plan vrem să oprim colapsul economiei şi creşterea şomajului. (…) Există ţinte imediate, dar şi ţinte pe termen lung care arată vizează reforme şi transformări”, a declarat premierul francez Jean Castex pentru postul de radio RTL.

    Miza politică pentru preşedintele Macron este una mare, în contextul în care este ultima lui şansă pentru un plan ambiţios înainte de alegerile din aprilie 2022.

    De asemenea, guvernele din Europa plănuiesc stimuli suplimentari, întrucât criza coronavirusului erodează economiile în continuare. Spre exemplu, în Germania, guvernul condus de Angela Merkel a propus ca ţara să poată înregistra deficite peste limită în 2021.

    Însă multe ţări au luat deja aceste măsuri şi nu a fost suficient. Cheltuielile de urgenţă au dus datoria Franţei la 120% faţă de PIB, ceea ce înseamnă că preşedintele Macron se bazează pe finanţări de până la 40 miliarde euro stabilite la nivel european.

    Circa 15 miliarde de euro vor fi direcţionaţi către diminuarea şomajului, ceea ce include un buget de 7,6 miliarde euro pentru scheme de şomaj tehnic, reprofesionalizări pentru cei care au nevoie şi bonusuri pentru firmele care angajează oameni tineri.

    Pe zona industrială planul aduce reduceri de taxe pentru producători, la un cost de 10 miliarde de euro pe an, iar guvernul speră să ajute în principal firmele mici şi mijlocii.

    Guvernul francez estimează că acest plan va readuce până în 2022 nivelul economic din 2019. Guvernul vrea să creeze 160.000 de locuri noi de muncă în 2021 prin acest plan, în timp ce alte 300.000 de locuri de muncă ar trebui să fie salvate printr-o combinaţie de plan de urgenţă cu mecanisme de şomaj tehnic pe termen lung.

  • Pe cărări nebătătorite: pandemia a adus în prim-plan turismul intern, trecut cu vederea în anii anteriori în favoarea Occidentului

    City-break-urile în Occident, vacanţele exotice şi vacanţele la plajă în Grecia sau Turcia au fost înlocuite – cel puţin parţial – în 2020 de escapade în România în contextul în care libertatea de mişcare e limitată, iar regulile de călătorie se schimbă de la o săptămână la alta ca urmare a pandemiei de Covid-19.

    Sunt puţini oameni care să fi ajuns pe unde au călcat ei. Unii se tem să meargă şi doar cu gândul la peste 8.000 de metri altitudine. Alţii visează să ajungă o dată în viaţă acolo unde muntele se apropie ameninţător de cer. Ei au făcut-o, chiar de mai multe ori, s-au aventurat pe „drumuri“ nebătătorite, au escaladat culmile cele mai înalte ale lumii şi şi-au dat întâlnire acolo sus cu ei înşişi.

    Vlad Căpuşan, Horia Colibăşanu şi Alex Găvan sunt trei alpinişti români pentru care muntele nu e o destinaţie de bifat sau de cucerit, ci e mai degrabă o experienţă umană, o oportunitate de dezvoltare personală. Fiecare expediţie e o poveste despre întâlnire şi regăsire.

    Acum, pandemia de Covid-19 i-a ţinut luni de zile pe toţi trei acasă. Le-a dat unele planuri peste cap, le-a redesenat altele şi i-a îndemnat să găsească noi surse de inspiraţie la mai mică altitudine. Dar au găsit-o, fie în propria grădină, fie în satele din România, fie în munţii pe care i-au descoperit în copilărie şi la care se întorc mereu cu drag, Carpaţii.

    Tocmai pentru că sunt acasă şi tocmai pentru că vara e sezonul vacanţelor, i-am provocat pe cei trei să ne poarte fiecare în parte printr-o călătorie prin România lor de suflet, prin locuri mai puţin bătătorite, pe culmi mai puţin cunoscute şi spre destinaţii de suflet. Ce a ieşit? Trei hărţi pur subiective, nu foarte turistice, dar extrem de pitoreşti!

    „Deşi nu e foarte mare, cred că puţini români îşi cunosc cu adevărat ţara, fiindcă multe dintre cele mai frumoase locuri nu se află în circuitul turistic şi sunt în general greu accesibile“, spune Vlad Căpuşan. El este alpinist profesionist, însă e totodată şi development manager în cadrul Trust Invest Holding, un grup ce se axează pe investiţii în turism, imobiliare şi industrie. Businessul dezvoltat de Nicolae Căpuşan, tatăl lui Vlad, are în portofoliu printre altele hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej şi complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj.

    Alpinistul Alex Găvan îi îndeamnă pe oameni să uite de orice recomandare de călătorie şi să vadă unde sunt în momentul respectiv. La o distanţă foarte mică de ei – cu bicicleta, pe jos sau după un drum scurt cu maşina – sigur sunt locuri extraordinare ce ţin de patrimoniul natural, istoric.

    „I-aş sfătui să nu mai meargă a zecea oară în Santorini sau la castelul Bran, ci mai degrabă să caute ceva în proximitate. În jurul casei mele, am ajuns să ştiu fiecare potecă din pădure şi fiecare sit arheologic.“

    Citiţi cele trei interviuri şi idei de vacanţă în România mai puţin cunoscută în ediţia actuală a revistei După Afaceri Premium, apărută vineri 7 august pe piaţă, şi pe www.da.zf.ro.

     

  • Fondatoarea uneia dintre primele afaceri private din sistemul medical românesc: „De cele mai multe ori balanţa trebuie să încline spre familie şi copii”

    Mihaela Marcu spune că una dintre cele mai mari reuşite pe care le-a avut a fost să facă bine cât mai mulţi copii. „Chiar dacă am o vârstă înaintată şi poate altcineva la vârsta mea ar fi stat acasă la pensie, să se odihnească, eu nu pot să mă gândesc la această variantă. Meseria mea şi activitatea pe care mi-o desfăşor sunt parte din viaţa mea şi nu aş putea să stau departe de ele, iar mai mult decât atât, zâmbetul copiilor atunci când îi fac bine este tot ce-mi trebuie pentru a spune că am o zi bună.” Pentru anul acesta, şi-a propus să fie sănătoasă şi să-şi vadă copiii fericiţi, „atât pe cei de la cabinet, cât şi pe ai mei, împreună cu nepoţii”.

    De-a lungul carierei, fondatoarea MedLife spune că nu a ţinut niciodată cont de faptul că este femeie şi că poate avea anumite dezavantaje. „Întotdeauna am ştiut unde vreau să ajung, care este menirea mea, am muncit mult pentru asta şi nu m-am lăsat intimidată de nimic.” În opinia sa, este foarte important să fii determinat şi asumat în deciziile tale, să ai demnitate şi să fii orientat tot timpul către evoluţie şi progres.

    Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională crede că reprezintă mai degrabă un obiectiv. „O viaţă întreagă lupţi pentru acest echilibru, uneori învinge cariera, însă de cele mai multe ori balanţa trebuie să încline spre familie şi copii. Nu e o reţetă magică, nu te învaţă nimeni cum s-o faci, însă ce nu trebuie să pierzi niciodată din vedere este că alături de cei dragi iţi vei găsi mereu împlinirea, în familie te încarci cu energie şi capeţi putere să muţi munţii din loc a doua zi.”

    Ea le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep acum cariera: „Sfatul meu pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional este să nu renunţe la planul ei, să aibă încredere, să muncească mult, să înveţe permanent şi să se înconjoare de oameni dragi şi de familie”.

    Profilul Mihaelei Marcu Cristescu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Firea: „Planul semafor” al Guvernului, de începere a noului an şcolar, adânceşte haosul

     Primarul general, Gabriela Firea, spune că planul de începere a noului an şcolar al Guvernului, pe care îl numeşte „Planul semafor”, adânceşte haosul şi „bulversează o întreagă generaţie de copii şi adolescenţi, care şi aşa are de suferit din cauza pandemiei”.

    „Incertitudinea celor trei scenarii – verde, galben şi roşu -, mesajele contradictorii transmise de cei care ar trebui să gestioneze şi să găsească soluţii acestei situaţii extrem de complexe, dar mai ales, faptul că în al doisprezecelea ceas Guvernul PNL se spală pe mâni de responsabilităţi, forţează limita incompetenţei”, a scris Firea, vineri, pe Facebook.

    Conform edilului, aşa-numita „descentralizare” a deciziei legată de felul în care vor fi reluate cursurile şi „aruncarea acestui cartof fierbinte la nivel local, fără a scoate o vorbă despre alocarea resurselor de care este atâta nevoie”, este dovada clară că Guvernul PNL Orban recunoaşte că este depăşit de situaţie.

    „Indolenţa şi lipsa de preocupare faţă de problemele reale îşi spun cuvântul. Tabletele promise de Guvernul Orban la începutul crizei sanitare nu au ajuns nici acum la copiii din familii defavorizate şi nici nu există siguranţa că vor ajunge până la începutul noului an şcolar. Minciuna a ieşit la suprafaţă. În continuare, vicepremierul Raluca Turcan şi ministrul Educaţiei, Monica Anisie, se rezumă la promisiuni conjugate la timpul viitor”, potrivit sursei citate.

    În lipsa echipamentelor şi a pregătirii necesare, consecinţele sunt îngrijorătoare, spune primarul Capitalei, care citează un studiu al Fundaţiei World Vision România, care arată că peste 40% din copiii din mediul rural nu au participat la şcoala online în timpul pandemiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Veronica Savanciuc, preşedinte şi CEO, Lowe Group

    Veronica Savanciuc şi-a început cariera imediat după absolvirea facultăţii şi s-a îndreptat, încă de la început, spre marketing. Cu ea la conducere, Lowe Group a împlinit, în februarie 2020, 27 de ani de la înfiinţare, perioadă pe parcursul căreia compania a crescut constant şi şi-a dezvoltat activitatea. „Pe plan intern, în 2019 am investit aproape o jumătate de milion de euro pentru actualizarea tehnologiei cu care lucrăm şi pentru dezvoltarea competenţelor din echipă”, spune Veronica Savanciuc, preşedinte şi CEO al companiei. „În acest an vom dezvolta un departament dedicat big data la nivelul grupului, pentru a integra, într-o măsură şi mai mare, soluţii de analiză a datelor în conturarea strategiilor de comunicare, identificând cele mai valoroase insighturi pentru generarea ideilor creative”, descrie ea principalele obiective pentru anul curent. Veronica Savanciuc spune că businessul este întotdeauna despre echilibru, „inclusiv atunci când este vorba între contribuţia feminină şi cea masculină. Iar pentru a-l atinge, contează foarte mult să nu ne concentrăm pe diferenţe, ci să punem în valoare abilităţile utile în business, indiferent de gen”. În ceea ce priveşte echilibrul între viaţa personală şi profesională, acest este realizabil şi natural, atât timp cât constituie şi un obiectiv conştient. „Cred că este important să fii pasionat de profesia pe care o practici, pentru ca aceasta să îţi aducă satisfacţii şi să alimenteze o stare de bine generală. În acelaşi timp, împlinirile din plan personal susţin motivaţia şi puterea de lucru la locul de muncă.”

  • Ce lecţii pot învăţa autorităţile române de la ţările care şi-au adaptat sistemele educaţionale pe timp de pandemie. O ţară vecină cu noi este pe lista de exemple pozitive

    Discuţiile despre reînceperea anului şcolar sunt din ce în ce mai intense şi pe plan local, dar şi la nivel internaţional. Câteva dintre cele mai dezvoltate ţări ale lumii din punctul de vedere al sistemelor educaţionale, au luat câteva decizii care pot servi de exemplu în acest sens, potrivit unui raport al Centrului Naţional Axat pe Educaţie şi Economie (NCEE).

    Singapore
    Oraşul-stat a trebuit să ia o decizie referitoare la modul în care se vor desfăşura cursurile pentru elevi la epidemia anterioară, SARS, care s-a întâmplat în 2005. În fiecare an lecţiile se desfăşoară în regim remote timp de o săptămână doar ca antrenament.
    Polonia
    Un repertoriu denumit Scholaris are aproximativ 28.000 de resurse digitale pentru a-i ajuta pe profesori să construiască lecţii interactive. Câteva dintre resurse sunt oferite de universităţi şi muzee.
    Estonia
    Există o linie tip hotline pentru sfaturi în materie de tehnologie educaţională.
    China
    Profesori experimentaţi înregistrează materiale video pentru elevii de şcoală primară.
    Elveţia
    Aproximativ două treimi dintre tinerii primesc educaţie vocaţională – astfel că stagiile de ucenicie reprezintă cheia. COVID-19 a închis câteva dintre locurile unde studenţii se pregătesc. Astfel că Guvernul investeşte mai mulţi bani în susţinerea acestor stagii de ucenicie.
    Canada
    Provincia Ontario se axează pe şcoala de vară pentru a-i ajuta pe studenţi să recupereze o parte din timpul pierdut.

    Organizaţia care a realizat studiul concluzionează: „Continuarea acestei urgenţe ar putea accelera integrarea tehnologiei în procesele de învăţare şi de predare, iar promovarea ideii organizării eficiente a învăţării în cadre diferite, în şi în afara tradiţionalelor clădiri de şocoală, în modalităţi diferite pentru diferiţi studenţi.”

     

  • Care crede că sunt diferenţele între o companie condusă de o femeie şi una condusă de un bărbat Lucia Morariu, o importantă femeie de afaceri din România

    „Sfatul meu pentru o tânără aflată la început de drum este să aleagă un domeniu care îi place foarte mult, deoarece este foarte important să vină zilnic motivată şi cu plăcere la birou, indiferent de povocările pe care le are de înfruntat, să caute apoi sprijinul şi înţelegerea familiei, să aibă încredere în calităţile ei, să-şi facă un plan clar de business, să ia lucrurile pas cu pas, să nu se descurajeze, să acţioneze anticipativ, iar în perioadele dificile să caute să identifice oportunităţile din spatele provocărilor.” 

    Una dintre cele mai recente realizări profesionale ale Luciei Morariu este lansarea portalului propriu de rezervări al Eximtur, iar printre priorităţile de anul acesta se numără şi o serie de investiţii care presupun implementarea unor soluţii informatice pentru gestionarea documentelor interne. „În ceea ce priveşte activităţile noastre pe zona de business travel, respectiv acordarea de servicii de călătorii corporaţiilor, ne-am propus implementarea a două soluţii informatice noi, de tip self booking tool, aplicaţii care dau posibilitatea corporaţiilor să implementeze propriile politici de călătorie şi să îşi facă singure rezervările, asistate de consultanţii noştri specializaţi.”

    Lucia Morariu spune că, de-a lungul timpului, a observat unele diferenţe între o afacere condusă de un bărbat şi una condusă de o femeie. „O afacere condusă de o femeie cred că este axată mai mult pe pragmatism, pe prudenţă, pe atenţie la detalii, pe definirea unui cadru bine procedurat, e o afacere bine organizată. Bărbaţii, în schimb, îşi asumă mai multe riscuri, ies mai mult în faţă.” Alte calităţi pe care o femeie le are în business, crede ea, sunt: seriozitatea, munca şi modestia.
    „Afacerile conduse de femei cresc poate cu paşi mai mărunţi, dar vorbim de creşteri sustenabile, corecte.” În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională fără sprijinul familiei este imposibil.

  • Cel mai mare lanţ de magazine din România angajează 1.000 de persoane. Ce salarii oferă

    Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri,urmează să creeze 1.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului fiscal, în februarie 2021, în contextul deschiderii de noi magazine şi a extinderii echipelor actuale.

    Compania are în prezent peste 15.000 de angajaţi şi deţine pentru al cincilea an consecutiv certificarea  de Angajator de Top în România şi, pentru al doilea an la rând, pe cea de Angajator de Top în Europa.

    ”Ne bucurăm de aprecierea românilor şi vom continua să le oferim stabilitatea de care au nevoie prin oferirea a 1.000 de joburi noi în comunităţile unde urmează să ne dezvoltăm”, spune Estera Anghelescu, Recruiting and Employer Branding Director, Kaufland România.

    Totodată, în ceea ce priveşte resursele umane şi strategia companiei de incluziune şi diversitate, Kaufland vrea să dezvolte programul ACCES (Angajare de Candidaţi cu Cerinţe şi Evoluţii Speciale) de integrare a persoanelor cu dizabilităţi, lansat la finalul anului 2019.

    ”Planul nostru este ca în următoarea perioadă să aducem în echipă peste 500 de persoane cu dizabilităţi alături de care să îndeplinim promisiunea noastră de a ne asuma responsabilităţi sociale, economice şi de mediu”, adaugă Estera Anghelescu .

    Kaufland România este lider al pieţei locale de retail, şi a patra companie din România după cifra de afaceri, dar şi unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul privat. În 2019, compania a generat valoare adăugată directă de aproximativ 461,7 milioane de euro.

    Grupul operează pe plan local 132 de hipermarketuri cu preţuri mici. Pentru anul financiar 2020, care  începe la 1 martie 2020 şi se încheie la 28 februarie 2021, compania are bugetate 13 magazine, dintre care patru au fost deja inaugurate.

    Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice

     

  • Încă un candidat în cursa pentru statutul de al doilea unicorn de România. Povestea incredibilă a românului care a înfiinţat un start-up evaluat la peste 300 mil. dolari

    Succesul avut de UiPath, primul start-up de tehnologie născut pe plan local care a reuşit să atingă o evaluare de un miliard de dolari, a deschis orizonturile pentru echipele tehnice de români, astăzi în cursa pentru al doilea titlu de unicorn de România fiind câteva start-up-uri ce dezvoltă soluţii cu cele mai noi tehnologii – RPA (robotic process automation), cloud computing, inteligenţă artificială şi blockchain. Unul dintre candidaţii cu cel mai mare potenţial de a urca pe podium este Modex, un start-up specializat în tehnologii blockchain care a ajuns în prezent la o evaluare de peste 300 milioane dolari.

    „Până în prezent am ridicat 15 milioane dolari, iar acum urmează să ridicăm o nouă rundă de investiţii condusă de cel mai mare investment bank de tehnologie din SUA – Rothschild. Runda este foarte mare, de 50 milioane dolari, şi va fi folosită exclusiv pentru creştere în SUA şi în Asia. Sperăm să o finalizăm în următoarele săptămâni, suntem pe final acum. Este o rundă de investiţii care ne ajută foarte mult să scalăm şi să triplăm echipa în următorul an”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO al Modex. El a adăugat că runda anterioară de finanţare a fost realizată în ianuarie 2019, iar anul acesta start-up-ul a evoluat mult pe partea de produs şi parteneri, intrând astfel acum într-o altă etapă de dezvoltare. 
    „Orice rundă de finanţare genul acesta presupune un nivel de due diligence şi un nivel de analiză extrem de detaliat. Noi am început discuţiile acum şase luni, iar acum suntem pe final, dar a fost un proces foarte complicat pentru noi pentru că nu mai este vorba strict despre produs, ci acesta devine doar unul dintre cele nouă puncte de discuţie într-o rundă de acest gen. Contează foarte mult echipă, planul de dezvoltare, planul de business, rapiditatea cu care pui la muncă capitalul pe care l-ai ridicat şi cum se manifestă această alocare de capital în creşterea veniturilor şi în creşterea evaluării companiei. E un exerciţiu de maturitate pentru orice companie să ridice o rundă instituţională.” Mihai Ivaşcu a fondat start-up-ul în 2017 alături de alţi doi români – Alin Iftemi şi Dragoş Răuţu, proiectul Modex făcând parte din grupul de tehnologie M3 Holdings înfiinţat la Londra. „Modex a pornit ca şi o companie de consultanţă în domeniul blockchain. Noi fiind o companie de software, practic am extins activitatea şi în zona de blockchain. Apoi, Modex a devenit o companie de produs. Astăzi suntem o companie care oferă un middleware – o combinaţie între o bază de date tradiţională şi o tehnologie blockchain. Este un produs simplu plătit per licenţă”, a menţionat Mihai Ivaşcu.
    Produsul dezvoltat de Modex a fost lansat în noiembrie anul trecut, iar până acum a start-up-ul a reuşit să atragă peste 100 de clienţi la nivel global. „Produsul nostru se adresează dezvoltatorilor software şi companiilor care vor să îşi protejeze datele. De câţiva ani am intrat pe zona de cybersecurity. Suntem văzuţi ca companie care oferă soluţii de cybersecurity, iar blockchainul este doar una dintre tehnologiile pe care noi le folosim pentru a obţine rezultatul pe care îl caută multe companii acum: imutabilitatea datelor. Ce înseamnă imutabilitatea datelor? Înseamnă că odată datele stocate sau trecute print-o astfel de infrastructură ca a noastră nu mai pot fi şterse sau modificate fără urmă”, a explicat el.
    Modex are în prezent clienţi din zona farmaceutică, bancară şi guvernamentală, atât din SUA cât şi din Europa, următoarea piaţă-ţintă fiind Asia.
    „Acum începem implementări în Orientul Mijlociu cu o companie mare de telecom din acea zonă. Şi vrem să ne extindem şi în zona Singapore pentru că acolo se lucrează cu foarte multe date. Pe noi ne interesează industrii care stochează şi lucrează cu volume mari de date”, a punctat CEO-ul Modex. Strategia start-up-ului pentru atragerea de clienţi vizează parteneriatele cu giganţi din industria tech la nivel global. „Încercăm să intrăm pe piaţă prin parteneri precum Microsoft, Oracle şi UiPath. Noi ne-am axat pe de-o parte pe dezvoltarea tehnologiei, iar pe de altă parte pe intrarea în zona de clienţi foarte mari prin intermediul partenerilor.”
    Produsul creat de Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain – ajută în primul rând la controlul şi protecţia datelor, atât la nivel public, cât şi privat – în cadrul organizaţiilor. „Până acum încrederea în sistemele convenţionale de baze de date se baza pe încrederea într-un administrator al bazei de date. Astăzi nu mai ai încredere într-un om, ci într-o tehnologie care îţi poate asigura o dovadă matematică, pentru că asta face blockchainul, a faptului că datele nu au fost alterate şi că sunt acolo”, a precizat Mihai Ivaşcu. Tehnologia creată de Modex este o tehnologie cu care se pot construi diferite produse în domenii diverse.
    „În zona de sănătate spre exemplu, datele pacienţilor sunt stocate într-o astfel de infrastructură, astfel că pacientul recapătă proprietatea datelor şi controlul asupra lor. Practic, atunci când mergi la un cabinet şi ţi-ai făcut analizele, datele acelea sunt ale tale. Poţi vedea cine interacţionează cu analizele tale şi poţi da acordul ca o altă entitate medicală sau o companie farmaceutică să aibă acces la datele tale medicale”, a subliniat el, menţionând că acest proiect este un proiect-pilot pe care start-up-ul l-a lansat cu un partener din SUA. „Avem de asemenea şi câteva implementări în Europa pe această zonă.”

    De asemenea, a completat antreprenorul, în zona bancară tehnologia creată de Modex  este utilizată pentru a seta un sistem de notificări pe anumite câmpuri. „Spre exemplu, managerul unei agenţii bancare vrea să se asigure că nimeni din echipa lui nu modifică datele de credit, iar dacă se modifică vrea să fie notificat, vrea să vadă cine şi când a făcut modificarea ş.a.m.d. Aşa se poate audita mai bine procesul intern. Practic, tehnologia noastră ajută foarte mult şi în zona de audit pentru că reduce extrem de mult costul şi timpul de auditare al proceselor interne.”
    Per total, ţinta Modex este de a ajunge să realizeze peste 250 de implementări până la finalul acestui an.
    Cât costă însă utilizarea tehnologiei dezvoltate de Modex? „Pentru o companie mică, sumele sunt până în 5.000 dolari/an, iar pentru o companie mare ajung la circa 40-42.000 dolari/an. Pentru companii farma sau bănci sunt deal-uri personalizate pe care le facem, iar costul poate creşte foarte mult. Valorea medie a unui client pentru noi pe an este de 50.000 dolari.”
    Anul trecut, Modex a înregistrat o cifră de afaceri de până în 5 milioane dolari, însă ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 9 milioane dolari.
    „Suntem aproape acolo, încercăm să depăşim acest nivel. Iar previziunile pentru 2021 în planul nostru oficial business sunt de a ajunge la 17 milioane dolari”, a punctat CEO-ul Modex.
    În prezent, Modex are 82 de angajaţi full-time, iar împreună cu colaboratori şi cu partenerii implicaţi part-time, echipa numără 100 de persoane în total. Cea mai mare parte din echipă este în Bucureşti, iar sediul central este la Londra.
    „Anul trecut ne-am deschis un birou în Silicon Valley, iar recent, luna trecută, am deschis şi un mic birou la Washington pe care o să îl extindem având în vedere intrarea noastră pe zona guvernamentală şi pe în zona de cybersecurity cu noii noştri parteneri.”

    Modex
    Ce face? Dezvoltă tehnologii blockchain
    Finanţări atrase până acum: 15 milioane dolari
    Necesar de finanţare: 50 milioane dolari
    Evaluare proiect: 300 milioane dolari
    Venituri 2019: aprox. 5 milioane dolari
    Ţintă de venituri 2020: 9 milioane dolari
    Invitat: Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO Modex

    FinLight
    Ce face? Dezvoltă o platformă fintech ce ajută antreprenorii locali printr-o soluţie simplă de raportare financiară accesibilă complet digital
    Invitat: Alexandru Popescu şi Bogdan Bala, fondatori FinLight 

    Retargeting.biz
    Ce face? Dezvoltă o platformă software pentru automatizarea proceselor de marketing digital pentru magazinele online
    Investiţii totale realizate până acum în proiect: circa 3-4 milioane euro
    Venituri 2019: 6,7 milioane lei
    Ţintă de venituri 2020: 15 milioane lei
    Invitat: Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz

    On Time Agenda
    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestiunea programărilor pentru furnizorii de servicii
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Rareş Neamţiu, fondator On Time Agenda 

    Teleport
    Ce face? Aplicaţie de carsharing care le permite utilizatorilor să ceară ca un valet să le aducă maşina
    Invitat: Grigore Danciu, fondator Teleport