BusinessMagazin

Tag: piata

  • Statul român iese să împrumute euro de pe pieţele externe în două emisiuni pe 5 şi 10 ani

    Guvernul Ciolacu, prin Ministerul Finanţelor, iese pe pieţele externe pentru a se finanţa printr-o două emisiuni de obligaţiuni denominate în euro, scadente în 18 septembrie 2028 şi 18 septembrie 2033, cu un cupon fix, plătibil anual, conform datelor din platforma Bloomberg.

    Sumele finale urmează a fi publicate spre seară, atunci când Guvernul va analiza interesul investitorilor. Acum, dobânzile sunt formate din midswap plus 255 de puncte de bază, respectiv midswap plus 360 de puncte de bază. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste Group, HSBC, JP Morgan şi Societe Generale.

    Spre comparaţie, Ministerul Finanţelor a mai emis bonduri pe pieţele externe la finalul lunii ianuarie 2023, când dobânzile erau formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază. În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cea scadentă în septembrie 2029 la o dobândă de 6,25% pe an, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analiştii descriu ca „tap issue”, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    Prin această reemitere de bonduri, Guvernul a majorat sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni, putând emite cu primă faţă de cuponul iniţial. La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an, interesul investitorilor fiind de circa 11 mld. dolari.

  • O nouă tranzacţie în piaţa farma: Mini Farm, cea mai mare reţea de farmacii din zona Dobrogei, preia nouă farmacii din Bucureşti aflate în portofoliul companiilor Farmacia Elixirfarm Impex şi Farmacia Kogalniceanu

    Lanţul de farmacii Mini-Farm, care s-a dezvoltat cu unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa, şi recent în Capitală, intenţionează să preia nouă farmacii din Bucureşti aparţinând companiilor Farmacia Elixirfarm Impex şi Farmacia Kogalniceanu, potrivit unui anunţ făcut marţi de Consiliul Concurenţei.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei, această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care va evalua operaţiunea în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun reprezentanţii instituţiei.

    Lanţul de farmacii Minifarm include farmacii pozi­ţionate, preponderent, în judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind cea mai extinsă reţea cu antreprenori locali din zona Dobrogei.

    Datele publice arată că Mini Farm a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 319 mil lei anul trecut, un  profit net de 3,4 mil lei şi 499 de angajaţi faţă de afaceri de 250 de mil. lei anul anterior, profit net de 4,6 mil lei şi 460 de angajaţi, potrivit mfinante.ro.

    Farmaciile care urmează să fie preluate activează, de asemenea, pe piaţa comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice prin magazine specializate, iar potrivit mfinante.ro, businessul Farmacia Elixirfarm Impex a ajuns în 2022 la aproape 26 mil. lei şi profit de 115.089 lei, în timp ce afacerile Farmacia Kogalniceanu au atins 10,7 mil. lei.

     

  • Economiştii trag un semnal de alarmă: Cum poate problema Chinei să se transforme într-o problemă la nivel global

    Dificultăţile economice ale Chinei au dat naştere unor presiuni deflaţioniste care s-ar putea transforma într-o problemă globală şi care, potrivit economiştilor, este posibil să se accelereze în trimestrele următoare, scrie CNBC.

    Deteriorarea fundamentelor economice ale Beijingului a devenit extrem de evidentă în ultimele luni, datele din luna iulie fiind în mare parte sub aşteptări, iar Biroul Naţional de Statistică a suspendat publicarea cifrelor privind şomajul în rândul tinerilor, în condiţiile în care cifrele au crescut la niveluri record.

    De asemenea, datele privind creditele pentru luna iulie au arătat o scădere a cererii de împrumuturi din partea întreprinderilor şi a gospodăriilor, iar problemele au persistat în masivul sector imobiliar al ţării. Dezvoltatorul Country Garden, cândva sănătos, fiind în pragul intrării în incapacitate de plată, iar gigantul imobiliar Evergrande Group, puternic îndatorat, a solicitat protecţia împotriva falimentului în SUA la începutul acestei luni.

    Indicele principal al preţurilor de consum din China a scăzut cu 0,3% în iulie, de la an la an, înregistrând deflaţie pentru prima dată în mai bine de doi ani, ceea ce reprezintă o problemă opusă celei cu care se confruntă marile economii din Occident.

    Cu toate că o parte din slăbiciunea înregistrată la nivel global ar putea fi atribuită unor factori tranzitorii, cum ar fi preţurile mai mici la energie şi la carnea de porc, inflaţia de bază a fost, de asemenea, afectată de scăderea preţurilor la locuinţe şi la categoriile conexe, din cauza sectorului imobiliar aflat în dificultate.

    „În pofida schimbării legăturilor dintre China şi economia mondială, pe măsură ce Beijingul încearcă să treacă la un model de creştere bazat pe consum, iar tensiunile comerciale rămân ridicate cu Occidentul, China este în continuare producătorul mondial. Prin urmare, slăbiciunea economică chineză şi scăderea preţurilor (în special a preţurilor de producţie chinezeşti) se vor răsfrânge probabil asupra pieţelor globale – o veste bună pe termen scurt pentru lupta băncilor centrale occidentale împotriva inflaţiei ridicate”, a declarat economistul şi directorul general al Pimco, Tiffany Wilding.

    În timp ce economiile occidentale au ieşit din pandemia Covid-19 cu o inflaţie ridicată, pe fondul unei oferte limitate şi al unei cereri în creştere, China nu a cunoscut aceeaşi dinamică de când a pus capăt măsurilor stricte de zero Covid, deoarece puterea sa de producţie internă a contribuit la atenuarea blocajelor din aprovizionare şi preţurile mondiale ale materiilor prime s-au temperat.

    Cu toate acestea, într-o notă de cercetare de săptămâna trecută, Wilding şi economistul Pimco China, Carol Liao, au remarcat că, de atunci, cererea internă a scăzut şi a lăsat China cu capacităţi nefolositoare, în timp ce reducerea gradului de îndatorare în sectorul imobiliar şi în cel al finanţării administraţiei locale au adâncit presiunile dezinflaţioniste şi au afectat investiţiile interne, ceea ce a dus la „o capacitate excedentară pe scară largă în sectorul manufacturier”

    Banca centrală a Chinei a intensificat vineri măsurile pentru a stopa deprecierea rapidă a monedei sale, pe fondul rundelor de date sumbre şi a scăderii încrederii consumatorilor, însă piaţa pare să nu fi fost convinsă că Beijingul face suficient pentru a inversa tendinţele recente.

    Deşi China îşi recalibrează economia pentru a deveni mai puţin dependentă de pilonii săi tradiţionali, respectiv exporturile  imobiliare şi de produse manufacturate, produsele fabricate chinezeşti încă domină pieţele bunurilor de consum, în special în SUA.

    În acelaşi timp, exporturile au slăbit în China în ultimele luni. Pe măsură ce riscurile de scădere a creşterii economice chinezeşti se materializează, Wilding şi Liao au sugerat că Beijingul ar putea căuta să folosească politica fiscală pentru a stimula exporturile şi a rezolva o problemă emergentă de supraofertă internă, inundând la rândul său piaţa globală cu bunuri de consum ieftine.

    Dincolo de repercusiunile legate de comerţ, o presiune dezinflaţionistă comună la nivel mondial provine din preţurile materiilor prime, unde, în calitate de importator uriaş de mărfuri, cererea internă chineză rămâne un factor-cheie.

    Incertitudinea privind potenţialul de redresare al Chinei a aruncat un nor negru asupra pieţelor globale în ultimele săptămâni, iar strategii Deutsche Bank Maximilian Uleer şi Carolin Raab au declarat miercuri într-o notă de cercetare că reducerile de dobândă ale băncii centrale şi promisiunea guvernului de a continua stimulentele fiscale au făcut prea puţin pentru a calma îngrijorările din Europa.

  • Economiştii trag un semnal de alarmă: Deflaţia din China s-ar putea transforma într-o problemă la nivel global

    Dificultăţile economice ale Chinei au dat naştere unor presiuni deflaţioniste care s-ar putea transforma într-o problemă globală şi care, potrivit economiştilor, este posibil să se accelereze în trimestrele următoare, scrie CNBC.

    Deteriorarea fundamentelor economice ale Beijingului a devenit extrem de evidentă în ultimele luni, datele din luna iulie fiind în mare parte sub aşteptări, iar Biroul Naţional de Statistică a suspendat publicarea cifrelor privind şomajul în rândul tinerilor, în condiţiile în care cifrele au crescut la niveluri record.

    De asemenea, datele privind creditele pentru luna iulie au arătat o scădere a cererii de împrumuturi din partea întreprinderilor şi a gospodăriilor, iar problemele au persistat în masivul sector imobiliar al ţării. Dezvoltatorul Country Garden, cândva sănătos, fiind în pragul intrării în incapacitate de plată, iar gigantul imobiliar Evergrande Group, puternic îndatorat, a solicitat protecţia împotriva falimentului în SUA la începutul acestei luni.

    Indicele principal al preţurilor de consum din China a scăzut cu 0,3% în iulie, de la an la an, înregistrând deflaţie pentru prima dată în mai bine de doi ani, ceea ce reprezintă o problemă opusă celei cu care se confruntă marile economii din Occident.

    Cu toate că o parte din slăbiciunea înregistrată la nivel global ar putea fi atribuită unor factori tranzitorii, cum ar fi preţurile mai mici la energie şi la carnea de porc, inflaţia de bază a fost, de asemenea, afectată de scăderea preţurilor la locuinţe şi la categoriile conexe, din cauza sectorului imobiliar aflat în dificultate.

    „În pofida schimbării legăturilor dintre China şi economia mondială, pe măsură ce Beijingul încearcă să treacă la un model de creştere bazat pe consum, iar tensiunile comerciale rămân ridicate cu Occidentul, China este în continuare producătorul mondial. Prin urmare, slăbiciunea economică chineză şi scăderea preţurilor (în special a preţurilor de producţie chinezeşti) se vor răsfrânge probabil asupra pieţelor globale – o veste bună pe termen scurt pentru lupta băncilor centrale occidentale împotriva inflaţiei ridicate”, a declarat economistul şi directorul general al Pimco, Tiffany Wilding.

    În timp ce economiile occidentale au ieşit din pandemia Covid-19 cu o inflaţie ridicată, pe fondul unei oferte limitate şi al unei cereri în creştere, China nu a cunoscut aceeaşi dinamică de când a pus capăt măsurilor stricte de zero Covid, deoarece puterea sa de producţie internă a contribuit la atenuarea blocajelor din aprovizionare şi preţurile mondiale ale materiilor prime s-au temperat.

    Cu toate acestea, într-o notă de cercetare de săptămâna trecută, Wilding şi economistul Pimco China, Carol Liao, au remarcat că, de atunci, cererea internă a scăzut şi a lăsat China cu capacităţi nefolositoare, în timp ce reducerea gradului de îndatorare în sectorul imobiliar şi în cel al finanţării administraţiei locale au adâncit presiunile dezinflaţioniste şi au afectat investiţiile interne, ceea ce a dus la „o capacitate excedentară pe scară largă în sectorul manufacturier”

    Banca centrală a Chinei a intensificat vineri măsurile pentru a stopa deprecierea rapidă a monedei sale, pe fondul rundelor de date sumbre şi a scăderii încrederii consumatorilor, însă piaţa pare să nu fi fost convinsă că Beijingul face suficient pentru a inversa tendinţele recente.

    Deşi China îşi recalibrează economia pentru a deveni mai puţin dependentă de pilonii săi tradiţionali, respectiv exporturile  imobiliare şi de produse manufacturate, produsele fabricate chinezeşti încă domină pieţele bunurilor de consum, în special în SUA.

    În acelaşi timp, exporturile au slăbit în China în ultimele luni. Pe măsură ce riscurile de scădere a creşterii economice chinezeşti se materializează, Wilding şi Liao au sugerat că Beijingul ar putea căuta să folosească politica fiscală pentru a stimula exporturile şi a rezolva o problemă emergentă de supraofertă internă, inundând la rândul său piaţa globală cu bunuri de consum ieftine.

    Dincolo de repercusiunile legate de comerţ, o presiune dezinflaţionistă comună la nivel mondial provine din preţurile materiilor prime, unde, în calitate de importator uriaş de mărfuri, cererea internă chineză rămâne un factor-cheie.

    Incertitudinea privind potenţialul de redresare al Chinei a aruncat un nor negru asupra pieţelor globale în ultimele săptămâni, iar strategii Deutsche Bank Maximilian Uleer şi Carolin Raab au declarat miercuri într-o notă de cercetare că reducerile de dobândă ale băncii centrale şi promisiunea guvernului de a continua stimulentele fiscale au făcut prea puţin pentru a calma îngrijorările din Europa.

  • Cum a reuşit creşterea ratelor să dea peste cap viaţa chiriaşilor din întreaga Europă

    Marianne şi partenerul ei deţineau apartamentul din Paris de şapte ani, când au decis să cumpere unul mai mare după naşterea celui de-al doilea copil. După îndelungi căutări, cuplul a descoperit apartamentul perfect la un preţ care se încadra în bugetul lor. Cu toate acestea, după negocierile purtate cu creditorii, cei doi au ales să se îndrepte din nou către piaţa chiriilor. Motivul? Costul crescut al creditelor.

    Financial Times prezintă pe scurt povestea celor doi tineri care, descurajaţi de costurile din ce în ce mai mari ale creditelor, au ales să-şi modifice substanţial traiectoria, departe de alternativa unui împrumut bancar. „Împrumutul de 800.000 de euro ne-ar costa 500.000 de euro [în dobânzi], faţă de 50.000 de euro pentru 500.000 de euro în 2019″, a declarat Marianne, care a cerut să nu i se folosească numele complet. „Pur şi simplu nu are sens. Va trebui să apelăm din nou la o chirie”.

    La fel ca familia lui Marianne, mulţi europeni sunt forţaţi să-şi ducă viaţa în chirii, deoarece costurile ridicate ale împrumuturilor, cerinţele de venit şi necesitatea unor depozite mari fac ca achiziţionarea de locuinţe să devină irealizabilă. Cu toate acestea, cei care fug de creditele bancare către chirii se alătură unei pieţe deja încinse.

    Chiriile în oraşe europene precum Londra, Paris şi Berlin sunt la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată; chiriaşii simt presiunea costurilor din insulele greceşti şi până în Tallinn. Pe măsură ce tot mai mulţi cumpărători din clasa de mijloc sunt forţaţi să rămână în locuinţe închiriate, această presiune suplimentară pe piaţă a crescut costurile pentru chiriaşii cu venituri mai mici din locaţiile menţionate.

    Unii dintre cei care îşi caută o locuinţă au recurs la soluţii care variază, locuitul în dube devenind din ce în ce mai la modă printre cetăţenii bătrânului continent. Cu toate acestea, există puţine soluţii; supraaglomerarea se agravează, iar lipsa de locuinţe ţine milioane de tineri acasă cu părinţii lor, ceea ce le modelează viaţa până la vârsta de a fi părinţi şi dincolo de aceasta.

    Creşterea preţurilor în Londra a determinat-o pe Emily, o artistă vizuală în vârstă de 29 de ani, să doarmă pe canapeaua surorii sale în fiecare săptămână, de luni până joi. La sfârşit de săptămână, ea doarme într-o cameră care este închiriată altcuiva în timpul săptămânii.

    „Nu pot justifica să plătesc peste 1.000 de lire sterline [pe lună] pentru o cameră”, a spus ea. „Plăteşti doar ca să exişti şi nici măcar nu plăteşti ca să te poţi bucura pe deplin de ceea ce are de oferit oraşul, pentru că încerci doar să îţi păstrezi un acoperiş deasupra capului”.

    Paul Tostevin, şeful departamentului de cercetare la nivel mondial al agenţiei imobiliare Savills, a declarat: „Chiriile cresc în întreaga Europă în faţa unei oferte limitate şi a unei cereri puternice din partea chiriaşilor din ţară, a chiriaşilor internaţionali care se mută pentru muncă şi studii şi a potenţialilor cumpărători care s-au orientat către piaţa chiriilor pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor.”

    În timp ce chiriile medii din unele ţări europene au scăzut în ultimii ani, costul locuinţelor din centrele de ocupare a forţei de muncă şi din zonele turistice continuă să atingă noi maxime. Dar lipsa de locuinţe face ca aceste zone să nu poată satisface cererea; la capătul lor, acest lucru reprezintă faptul că numărul persoanelor fără adăpost este în creştere.

    „Dacă ar trebui să dau o explicaţie într-un singur cuvânt, aceasta ar fi: oferta”, a declarat Boris Cournède, şeful interimar al departamentului de economie publică al OCDE. Yolande Barnes, profesor la Institutul Bartlett Real Estate de la University College din Londra, a declarat: „Aceste oraşe sunt victimele propriului lor succes”.

    Sarah Coupechoux, şefa pentru Europa a fundaţiei Abbé Pierre, o organizaţie caritabilă pentru locuinţe, a declarat că lipsa de locuinţe la preţuri accesibile a declanşat un proces de „selecţie naturală” a chiriaşilor care îi afectează în mod deosebit pe tinerii europeni.

    „Persoanele care nu sunt bine pregătite din punct de vedere financiar se luptă pentru a avea acces la locuinţe de bună calitate”, a spus ea. „Printre aceştia se numără şi tinerii care au mai multe şanse să aibă un loc de muncă precar, fără un venit stabil, mai ales dacă şi studiază.” 

    Creşterea chiriilor înseamnă că spaţiile accesibile pentru tineri sunt în scădere. Cei cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani sunt mai predispuşi să locuiască în locuinţe supraaglomerate, definite ca locuinţe care nu au suficiente camere pentru a găzdui în mod rezonabil toţi membrii gospodăriei.

  • Problemele din China se adâncesc, iar răspunsul autorităţilor lasă pieţele neimpresionate: Banca Centrală a redus o dobândă cheie sub aşteptările analiştilor, şi a sfidat aşteptările pieţelor lăsând altă rată cheie neschimbată. Între timp, sectorul imobiliar din China este în cădere liberă, iar moneda naţională îşi pierde din putere

    Banca centrală a Chinei a decis să reducă rata pentru creditele ipotecare, însă scăderea s-a situat sub prognozele analiştilor şi a început să ridice tot mai multe întrebări privind felul în care se va putea evita o prăbuşire a pieţei imobiliare, scrie Bloomberg.

    Rata de bază pentru împrumuturile pe cinci ani a fost menţinută în mod neaşteptat la 4,2% luni, potrivit datelor Băncii Populare a Chinei. Cei mai mulţi economişti au prezis că rata va fi redusă cu 15 puncte de bază, după o reducere similară, săptămâna trecută, a unei importante rate de împrumut de politică monetară a băncii centrale. Aceasta a fost văzută ca un precursor pentru o reducere a LPR la 5 ani.

    Aceeaşi rată la un an a fost redus cu 10 puncte de bază, de la 3,55% la 3,45%, din nou, sub prognoze.

    „Decizia de a menţine neschimbată dobânda pe 5 ani este derutantă. Nu este clar cum să interpretăm această decizie şi reducerea de săptămâna trecută” a declarat Zhang Zhiwei, economist şef la Pinpoint Asset Management Ltd.

    Acţiunile din China şi Hong Kong au scăzut luni la deschiderea pieţei. Indicele MSCI China a scăzut cu până la 1,1%, ajungând la cel mai scăzut nivel din 1 iunie. Yuanul a început să se deprecieze uşor faţă de dolar, slăbind cu aproximativ 0,2%. Randamentul obligaţiunilor chinezeşti pe 10 ani a scăzut cu un punct de bază, la 2,55%, cel mai scăzut nivel din 2020.

    Guvernul a semnalat o mai mare urgenţă în susţinerea creşterii pentru a doua cea mai mare economie din lume, în condiţiile în care apetitul pentru împrumuturi se prăbuşeşte, presiunile deflaţiei se instalează şi încrederea în economie şi progres economic se risipeşte încet dar sigur.

    La câteva zile după reducerea şocantă de săptămâna trecută a ratei facilităţii de creditare pe termen mediu a PBOC, banca centrală şi autorităţile de reglementare financiară s-au întâlnit cu directorii de bănci şi le-au spus din nou creditorilor să stimuleze împrumuturile.

    Toate acestea au culminat cu aşteptările de luni ca ratele de bază ale creditelor să fie, de asemenea, reduse. Deşi ratele sunt stabilite de bănci, PBOC are influenţă asupra deciziilor creditorilor.  

    Datele slabe din ultima vreme au determinat mai multe bănci să îşi reducă previziunile de creştere pentru anul în curs la sub 5%, ceea ce implică faptul că guvernul ar putea rata obiectivul de creştere stabilit la începutul acestui an. Investitorii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de riscurile de contagiune în urma unei crize de lichidităţi la o mare bancă din umbră, care se confruntă cu o serie de probleme ce ar putea zgudui întreaga economie chineză.

  • Lucrările din construcţii au crescut în S1/2023 cu 12% an/an. Piaţa a fost susţinută de construcţiile inginereşti, cu un avans de 33,1%. În iunie, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,2% an/an şi cu 12,7% faţă de luna mai

    Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele şase luni din 2023, ca serie brută, cu 12%, faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care construcţiile inginereşti au avut un avans de 33,1%, în timp ce lucrările la clădirile rezidenţiale şi la cele nerezidenţiale au scăzut cu 4,6%, respectiv cu 0,8%, arată datele publicate vineri de INS.

    Pe elemente de structură, creşteri au avut loc la lucrările de reparaţii capitale (plus 36,7%), lucrările de construcţii noi (plus 9,9%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (plus 9,7%).

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, lucrările de construcţii s-au majorat în perioada ianuarie-iunie 2023 cu 12,8% an/an, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (plus 34,4%), lucrările de construcţii noi (plus 10,6%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (plus 7,3%).

    Pe obiecte de construcţii, creşteri au avut loc la construcţiile inginereşti (plus 32,1%). Clădirile rezidenţiale şi  clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 4,0%, respectiv cu 0,1%. 

    (Sursa:INS)

    În luna iunie, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 12,7% faţă de luna mai, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (plus 23,5%), lucrările de reparaţii capitale (plus 17,0%) şi la lucrările de construcţii noi (plus 8,2%).

    Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la construcţii inginereşti (plus 19,7%) şi la clădirile nerezidenţiale (plus 11,2%).

    Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 1,5%. 

    Comparativ cu luna iunie 2022, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 15,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 15,4%.

    Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (plus 52,0%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (plus 32,2%) şi la lucrările de construcţii noi (plus 5,4%).

    Pe obiecte de construcţii, creştere s-a înregistrat la construcţiile ingineresti (plus 39,6%) şi la  clădirile nerezidenţiale  (plus 5,5%).

    Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 14,5%.

    (Sursa:INS)


     

     

  • Germanii de la Stada, care construiesc o fabrică de medicamente în Turda, au avut vânzări globale de peste 2 mld. euro în S1/2023. „Subsidiara din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale grupului”

    Grupul farmaceutic Stada, cu prezenţă în România de peste trei decenii, care construieşte o fabrică de medicamente în Turda, judeţul Cluj, a raportat vânzări totale de 2,1 miliarde de euro în primul semestru din 2023, la nivel de grup. Faţă de S1/2022, vânzările au crescut cu 16% anul acesta. La rezultate a contribuit şi subsidiara locală.

    „Performanţele obţinute de Stada la nivel global (…) reprezintă şi o garanţie a continuării planurilor investiţionale anunţate deja, România fiind una dintre ţările beneficiare. Compania subsidiară din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale Grupului. În acelaşi timp, aduce pe piaţa locală resurse financiare pentru construcţia facilităţii de producţie din Turda, adăugând know-how de producţie şi supply chain internaţional, transformând astfel România într-un adevarat hub farmaceutic regional”, a spus Mihai Fugarevici, country manager Stada România, potrivit unui comunicat de presă.

    Stada vinde produse în 120 de ţări, are 20 de fabrici, iar numărul de angajaţi la nivel global a depăşit 13.000 de persoane. În total, în România, Stada are peste 200 de produse distincte în portofoliu. În România, prezenţa Stada include sediul din Bucureşti, un laborator de testare a produselor în Timişoara, dar şi un depozit de medicamente, tot în Timişoara. În plus, compania investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de medicamente de la zero

    La nivel de segmente de business, zona de consumer healthcare – medicamente fără reţetă şi suplimente alimentare, au adus peste 870 mil. euro la vânzările grupului din primul semestru din 2023, cu 19% mai mult faţă de perioada similară din anul trecut. Doar acest segment a adus astfel în primele şase luni din an 42% din totalul cifrei de afaceri de pe toate pieţele pe care grupul activează.

    Recent, Stada a achiziţionat mai multe branduri de picături de ochi din portofoliul francezilor de la Sanofi, din portofoliul de consumer healthcare.

    Al doilea segment ca pondere în businessul global al Stada este cel de medicamente generice, care a adus 756 mil. euro în primele şase luni din an, adică 37% din totalul businessului.

    Iar medicamentele biosimilare, al treilea segment al Stada, au ocupat restul de vânzări ale grupului, circa 432 mil. euro în S1/2023, ceea ce înseamnă 21% din vânzările totale.

    „Scopul, valorile şi strategia Stada reprezintă baza pentru creşterea noastră de două cifre în vânzări şi profit. Prin acest input, suntem pe drumul cel bun pentru a depăşi vânzări de 4 miliarde euro şi EBITDA de 1 miliard euro în acest an”, a precizat Peter Goldschmidt – CEO-ul Grupului Stada.

    Grupul Stada este unul dintre cele mai mari companii farma­ceu­tice din Germania şi a intrat pe piaţa ro­mâ­nească printr-o sub­si­diară în anul 1992. Com­pania a mizat pu­ter­nic pe dezvol­tarea por­to­foliului de su­pli­mente alimentare, achi­ziţio­nând pro­ducă­to­rul ceh Walmark în 2019 într-o tran­zacţie interna­ţio­nală. În ianuarie 2022 a fost anunţată o investiţie de 50 milioane de euro într-o fabrică de medicamente în România, în oraşul Turda, judeţul Cluj.

    Este prima investiţie străină în piaţa farmaceutică din ultimii zeci de ani, iar în total sunt estimate să se creeze 375 de noi locuri de muncă. Fabrica va fi construită în parcul industrial Arieş din Turda până în toamna lui 2024.

     


     

  • Germanii de la Stada, care construiesc o fabrică de medicamente în Turda, au avut vânzări globale de peste 2 mld. euro în S1/2023. „Subsidiara din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale grupului”

    Grupul farmaceutic Stada, cu prezenţă în România de peste trei decenii, care construieşte o fabrică de medicamente în Turda, judeţul Cluj, a raportat vânzări totale de 2,1 miliarde de euro în primul semestru din 2023, la nivel de grup. Faţă de S1/2022, vânzările au crescut cu 16% anul acesta. La rezultate a contribuit şi subsidiara locală.

    „Performanţele obţinute de Stada la nivel global (…) reprezintă şi o garanţie a continuării planurilor investiţionale anunţate deja, România fiind una dintre ţările beneficiare. Compania subsidiară din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale Grupului. În acelaşi timp, aduce pe piaţa locală resurse financiare pentru construcţia facilităţii de producţie din Turda, adăugând know-how de producţie şi supply chain internaţional, transformând astfel România într-un adevarat hub farmaceutic regional”, a spus Mihai Fugarevici, country manager Stada România, potrivit unui comunicat de presă.

    Stada vinde produse în 120 de ţări, are 20 de fabrici, iar numărul de angajaţi la nivel global a depăşit 13.000 de persoane. În total, în România, Stada are peste 200 de produse distincte în portofoliu. În România, prezenţa Stada include sediul din Bucureşti, un laborator de testare a produselor în Timişoara, dar şi un depozit de medicamente, tot în Timişoara. În plus, compania investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de medicamente de la zero

    La nivel de segmente de business, zona de consumer healthcare – medicamente fără reţetă şi suplimente alimentare, au adus peste 870 mil. euro la vânzările grupului din primul semestru din 2023, cu 19% mai mult faţă de perioada similară din anul trecut. Doar acest segment a adus astfel în primele şase luni din an 42% din totalul cifrei de afaceri de pe toate pieţele pe care grupul activează.

    Recent, Stada a achiziţionat mai multe branduri de picături de ochi din portofoliul francezilor de la Sanofi, din portofoliul de consumer healthcare.

    Al doilea segment ca pondere în businessul global al Stada este cel de medicamente generice, care a adus 756 mil. euro în primele şase luni din an, adică 37% din totalul businessului.

    Iar medicamentele biosimilare, al treilea segment al Stada, au ocupat restul de vânzări ale grupului, circa 432 mil. euro în S1/2023, ceea ce înseamnă 21% din vânzările totale.

    „Scopul, valorile şi strategia Stada reprezintă baza pentru creşterea noastră de două cifre în vânzări şi profit. Prin acest input, suntem pe drumul cel bun pentru a depăşi vânzări de 4 miliarde euro şi EBITDA de 1 miliard euro în acest an”, a precizat Peter Goldschmidt – CEO-ul Grupului Stada.

    Grupul Stada este unul dintre cele mai mari companii farma­ceu­tice din Germania şi a intrat pe piaţa ro­mâ­nească printr-o sub­si­diară în anul 1992. Com­pania a mizat pu­ter­nic pe dezvol­tarea por­to­foliului de su­pli­mente alimentare, achi­ziţio­nând pro­ducă­to­rul ceh Walmark în 2019 într-o tran­zacţie interna­ţio­nală. În ianuarie 2022 a fost anunţată o investiţie de 50 milioane de euro într-o fabrică de medicamente în România, în oraşul Turda, judeţul Cluj.

    Este prima investiţie străină în piaţa farmaceutică din ultimii zeci de ani, iar în total sunt estimate să se creeze 375 de noi locuri de muncă. Fabrica va fi construită în parcul industrial Arieş din Turda până în toamna lui 2024.

     


     

  • Holdingul Roca Industry anunţă o cifră de afaceri de 290 mil. lei la jumătatea anului, în creştere cu 5,7% faţă de S1/2022

    Holdingul de companii de materiale de construcţii Roca Industry (simbol bursier ROC1), lansat de Roca Investments, a înregistrat o cifră de afaceri de 289,5 milioane de lei în S1/2023, cu 5,7% mai mare decât în perioada similară de anul trecut.

    „Într-un context de piaţă în contracţie temporară, toate companiile productive deţinute majoritar au înregistrat EBITDA pozitivă. La nivel cumulat, acestea au în S1 2023 un nivel EBITDA de 17,9 mil. RON, respectiv o marjă EBITDA de 6,2%”, se arată în raportul semestrial publicat la Bursă.

    La nivelul întregului holding, EBITDA cumulată (în valoare de 14,8 milioane de lei) a fost influenţată de cheltuielile operaţionale suplimentare ale holdingului şi ale vehiculelor investiţionale ale acestuia. Astfel, la nivel cumulat, marja EBITDA reprezintă 5,1% din cifra de afaceri.

    Anul acesta, holdingul are în plan o majorare de capital şi transferul de pe AeRO pe Piaţa Principală a Bursei de Valori. Acţiunile ROC1 se tranzacţionează în scădere cu 7,2% în ultimul an şi 15,9% în 2023, pe rulaje de 8,2 milioane, respectiv 3,9 milioane. Capitalizarea ajunge la 159,25 milioane de lei.