BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Preţul petrolului se apropie de recordul absolut, pe fondul crizelor Occidentului cu Rusia şi Iran

    Preţul barilului de petrol pe piaţa Brent a depăşit scurt timp, în cursul nopţii, nivelul de 139 de dolari, apropiindu-se, în contextul tensiunilor intense ale Occidentului cu Rusia şi Iran, de recordul absolut înregistrat în 2008, informează cotidianul Le Monde.

    Imediat după începerea tranzacţiilor electronice pe piaţa Brent, în nord-vestul Europei, preţul barilului de petrol a atins timp de câteva minute nivelul de 139,13 dolari. La aproximativ o oră de la începerea tranzacţiilor, preţul scăzuse la 130,45 de dolari.

    Recordul absolut al preţului petrolului a fost de 147,50 de dolari / baril, în cursul crizei financiare din 2008.

    Şi pe piaţa nord-americană de tranzacţionare – US West Texas Intermediate (WTI) – preţul petrolului a atins câteva minute, duminică seară, valoarea de 130,50 de dolari, potrivit agenţiei Reuters.

    Creşterea preţului petrolului este rezultatul tensiunilor dintre Occident şi Rusia, din cauza invaziei ruse în Ucraina, dar şi al amânării creşterii volumului exporturilor Iranului, din cauza impasului negocierilor pe tema relansării Acordului nuclear.

  • Preţul aluminiului atinge maximul istoric după o creştere de 30%

    Aluminiul, cărbunele şi uleiul de palmier au atins noi preţuri record, în timp ce ţiţeiul şi grâul au atins maximele ultimilor ani pe pieţele de mărfuri, deoarece invazia Rusiei în Ucraina a perturbat fluxurile globale de materii prime, transmite Reuters.

    Statutul Rusiei ca furnizor de top pe pieţele de petrol, gaze, metale, cereale şi transport maritim a făcut ca sancţiunile dure aplicate mai multor entităţi ruseşti după invadarea Ucrainei de către Moscova să afecteze mai multe lanţuri critice de aprovizionare cu resurse.

    Preţurile aluminiului la Bursa de Metale din Londra au crescut cu 30% în acest an, în timp ce contractele futures pe grâu din SUA au crescut cu 25% numai în această săptămână, mai transmite sursa citată.

  • Sancţiunile împotriva sectorului energetic rusesc “sunt pe masă”, afirmă Casa Albă

    Statele Unite sunt “foarte deschise” la impunerea de sancţiuni asupra industriei petroliere şi de gaze naturale din Rusia, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, adăugând că este evaluat posibilul impact asupra pieţelor globale şi a preţurilor energiei din SUA, relatează Reuters.

    Întrebată dacă Washingtonul şi aliaţii săi occidentali vor aplica sancţiuni asupra vastului sector energetic al Moscovei, Psaki a declarat într-un interviu pentru MSNBC: “Suntem foarte deschişi”.

    “Ne gândim la asta. Este foarte mult pe masă, dar trebuie să cântărim care va fi impactul”, a adăugat ea.

    Deşi Statele Unite nu au vizat încă vânzările de petrol rusesc ca parte a sancţiunilor economice de amploare impuse Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, comercianţii americani au acţionat deja pentru a pune în aşteptare aceste importuri, perturbând pieţele energetice.

    Administraţia preşedintelui Joe Biden a declarat că ar putea bloca petrolul rusesc dacă Moscova îşi continuă agresiunea împotriva Kievului. Cu toate acestea, Psaki a declarat miercuri că Casa Albă analizează modul în care acest lucru ar putea afecta pieţele.

    Preţul petrolului a atins maximele ultimilor opt ani la aproape o săptămână de la invadarea Ucrainei de către Moscova, atingând un vârf de 113,02 dolari pe baril miercuri, înainte de a se relaxa la 111,53 dolari. Între timp, producătorii de petrol din OPEC+, reuniţi miercuri, intenţionează să se limiteze la creşteri modeste ale producţiei, potrivit unui proiect de plan consultat de Reuters.

    “Ceea ce luăm în calcul… este şi modul în care putem maximiza impactul şi presiunea asupra preşedintelui (rus) (Vladimir) Putin şi a sectorului financiar…”, a spus Psaki. “Dar vrem să minimizăm impactul asupra pieţei globale şi asta include piaţa globală a petrolului şi impactul preţurilor la energie pentru poporul american. Nu încercăm să ne facem rău nouă înşine, ci preşedintelui Putin şi economiei ruseşti”, a adăugat Psaki.

    Marţi, Statele Unite şi aliaţii lor au convenit să elibereze 60 de milioane de barili din rezervele de petrol pentru a contribui la compensarea întreruperilor în aprovizionare.

  • Şi Exxon pleacă din Rusia. Americanii au acolo operaţiuni evaluate la 4 mld. dolari

    Gigantul american din energie ExxonMobil (simbol bursier XOM) iese de pe piaţa din Rusia, acolo unde are operaţiuni de petrol şi gaze evaluate la peste 4 miliarde de dolari, şi va opri orice investiţe nouă, ca urmare a războiului din Ucraina, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Prin această decizie, Exxon se va retrage de la gestionarea unor instalaţii de producţie de petrol şi gaze de pe insula Sakhalin din Orientul Îndepărtat al Rusiei şi pune sub semnul întrebării soarta unei instalaţii de gaz natural lichefiat (GNL) de câteva miliarde de dolari.

    “Deplângem acţiunea militară a Rusiei, care încalcă integritatea teritorială a Ucrainei şi pune în pericol populaţia sa”, a afirmat compania într-o declaraţie critică faţă de intensificarea atacurilor militare.

    Ieşirea Exxon urmează zecilor de alte companii occidentale, de la Apple (AAPL.O) şi Boeing (BA.N) la BP PLC , Shell şi compania norvegiană Equinor ASA (EQNR.OL), care şi-au întrerupt activitatea sau au anunţat planuri de a renunţa la operaţiunile lor din Rusia.

    Exxon, care urmează să se întâlnească miercuri cu analiştii de pe Wall Street, nu a oferit un calendar pentru exit-ul din Rusia şi nici nu a comentat potenţialele reduceri de valoare ale activelor. Activele sale din Rusia au fost evaluate la 4,055 miliarde de dolari în ultimul său raport anual, depus în februarie, potrivit Reuters.

    Exxon exploatează trei mari zăcăminte offshore de petrol şi gaze, cu operaţiuni în Insula Sakhalin, în numele unui consorţiu de companii japoneze, indiene şi ruseşti, printre care se numără şi Rosneft din Rusia (ROSN.MM). Grupul a avansat planurile de a adăuga un terminal de export de GNL pe acest sit.

    “Afacerile Exxon în Rusia sunt relativ mici în contextul mărimii businessului său astfel că nu au aceeaşi importanţă ca pentru BP sau TotalEnergies, dacă ar trebui să renunţe la activele sale din Rusia”, spune Anish Kapadia, director la Pallissy Advisors, cercetător în domeniul energiei şi mineritului.

    Compania, care îşi dezvoltă câmpurile de petrol şi gaze din Rusia din 1995, a fost supusă unor presiuni pentru a rupe legăturile cu Rusia din cauza invaziei Moscovei în Ucraina. Rusia îşi numeşte acţiunile din Ucraina o “operaţiune specială”.

    Instalaţiile de la Sakhalin, pe care Exxon le operează de când a început producţia, în 2005, reprezintă una dintre cele mai mari investiţii directe individuale în Rusia, potrivit unei descrieri a proiectului de pe site-ul Exxon.

    Compania japoneză Sakhalin Oil and Gas Development (SODECO), care deţine o participaţie de 30% în proiectul Sakhalin-1, încearcă să confirme detaliile anunţului făcut de Exxon, a declarat un purtător de cuvânt, adăugând că va urmări situaţia din Rusia-Ucraina şi va decide ce va face în viitor.

    ExxonMobil are 335 miliarde de dolari capitalizare pe Wall Street, până de curând fiind partener al OMV Petrom în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Americanii au ajuns la o înţelegere cu Romgaz pentru ca producătorul de gaze controlat de statul român să cumpere participaţie pentru circa 1 mld. euro.

     

  • Citatul săptămânii. Cristian Popa, BNR, la ZF Power Summit: Politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare

    Prognoza noastră de 11,2% inflaţie la mijlocul anului presupune că măsurile de compensare şi de plafonare expiră. Dacă măsurile de plafonare şi compensare de preţuri la energie rămân în vigoare, atunci vom avea inflaţie de o cifră la mijlocul anului. Politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare.

  • Petrolul trece de 100 de dolari pentru prima dată din 2014, din cauza atacului asupra Ucrainei

    Petrolul a depăşit joi pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014 încoace, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, provocând îngrijorări că un război în Europa ar putea perturba aprovizionarea cu energie la nivel mondial, scrie Reuters.

    Ţiţeiul Brent a atins un maxim de 101,34 dolari pe baril la începutul tranzacţiilor din Asia, cel mai înalt nivel din septembrie 2014, şi era la 101,20 dolari pe baril la 04:23 GMT, în creştere cu 4,36 dolari, sau 4,5%.

    Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,22 dolari, sau 4,6%, la 96,32 dolari pe baril, după ce a urcat până la 96,51 dolari, de asemenea cel mai ridicat nivel din august 2014.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat joi o operaţiune militară în estul Ucrainei, în ceea ce ar putea fi începutul unui război în Europa din cauza cererilor Rusiei de a pune capăt expansiunii NATO spre est.

    Rusia este al doilea mare producător de petrol din lume, care vinde în principal ţiţei către rafinăriile europene, şi este cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, asigurând aproximativ 35% din aprovizionarea acesteia.

    “Anunţul Rusiei privind o operaţiune militară specială în Ucraina a împins Brent-ul spre pragul de 100 de dolari/baril”, a declarat Warren Patterson, şeful departamentului de cercetare pe mărfuri al ING, adăugând că piaţa petrolului va aştepta cu nervozitate ce alte măsuri vor lua naţiunile occidentale împotriva Rusiei.

    “Această incertitudine crescândă într-o perioadă în care piaţa petrolului este deja tensionată o face vulnerabilă, astfel că este probabil ca preţurile să rămână volatile şi ridicate”, a adăugat el.

    “Un factor care ar putea acţiona ca o frână temporară asupra preţurilor este acordul nuclear cu Iranul, existând zvonuri potrivit cărora ar putea fi anunţat un nou acord, posibil chiar în această săptămână”, a declarat Jeffrey Halley, analist senior de piaţă la OANDA.

  • Preţul petrolului face un pas înapoi

    Preţul petrolului a făcut un pas înapoi miercuri, după ce în şedinţa precedentă a urcat la maximul ultimilor şapte ani, deoarece a devenit clar că primul val de sancţiuni americane şi europene impuse Rusiei pentru trimiterea de trupe în estul Ucrainei nu va perturba aprovizionarea cu petrol.

    Conform Reuters, potenţiala revenire pe piaţă a unei cantităţi mai mari de ţiţei iranian a ţinut, de asemenea, preţurile sub control.

    Ţiţeiul Brent a se tranzacţiona la 97,14 dolari pe baril la 04:42 GMT, după ce marţi a urcat până la 99,50 dolari, cel mai ridicat nivel din septembrie 2014.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) erau cotate la 92,21 dolari pe baril, după ce marţi au atins 96 de dolari.

    “Aliaţii NATO reţin unele măsuri punitive ca monedă de schimb, ceea ce înseamnă, de asemenea, că uşa diplomaţiei este încă deschisă. Acordul nuclear cu Iranul rămâne o posibilitate”, a declarat Vandana Hari, fondator al furnizorului de analize ale pieţei petroliere Vanda Insights. “Cei doi factori vor lăsa ţiţeiul în limite şi vor ţine Brent-ul sub 100 de dolari pentru moment”, a adăugat Hari.

    Preţurile au sărit marţi pe fondul îngrijorărilor că sancţiunile occidentale impuse Rusiei pentru trimiterea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei ar putea afecta aprovizionarea cu energie, însă Statele Unite au precizat că nu va exista niciun impact asupra exporturilor de energie.

    “Sancţiunile care sunt impuse astăzi, precum şi cele care ar putea fi impuse în viitorul apropiat, nu vizează şi nu vor viza fluxurile de petrol şi gaze”, a declarat marţi seara târziu un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA pentru reporteri. citiţi mai mult

    Sancţiunile impuse marţi de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Australia, Canada şi Japonia s-au concentrat asupra băncilor şi elitelor ruseşti, în timp ce Germania a oprit un proiect major de gazoduct din Rusia, ca răspuns la una dintre cele mai grave crize de securitate din Europa din ultimele decenii.

    O altă cauză care a diminuat preţurile a fost posibila revenire a peste 1 milion de barili pe zi de ţiţei din Iran, în condiţiile în care diplomaţii au declarat că Iranul şi puterile mondiale sunt pe punctul de a ajunge la un acord pentru a limita programul nuclear al Teheranului.

  • Grupul MOL anunţă rezultatele din 2021. Reprezentanţii companiei: „Ne aşteptăm ca mediul extern să rămână volatil şi impredictibil în 2022”

    Grupul MOL a anunţat astăzi, printr-un comunicat, rezultatele financiare pentru T4 şi pentru întregul an 2021.Businessul a obţinut un rezultat CCS (current cost of supplies – n. red.) EBITDA de 947 de milioane de dolari în T4, astfel încât rezultatul CCS EBITDA pentru întregul an a ajuns la un maxim istoric de 3,531 miliarde de dolari, peste previziuni. Fluxul de numerar liber s-a triplat faţă de anul trecut şi a ajuns la 1,988 milioane de dolari, în principal datorită preţurilor favorabile la petrol şi gaze şi a marjelor din rafinare şi petrochimie. Acest rezultat permite MOL să îşi finanţeze proiectele de transformare aflate în derulare şi pe cele planificate. Compania se aşteaptă ca EBITDA să atingă sau chiar să depăşească 2,8 miliarde de dolari în 2022.

    „Ne aşteptăm ca mediul extern să rămână volatil şi impredictibil în 2022. În acest context macro, ne aşteptăm ca EBITDA să atingă sau chiar să depăşească 2,8 miliarde USD în acest an”, spune Zsolt Hernádi, Chairman-CEO.

    Pe segmentul upstream, rezultatul EBITDA în T4 2021 a crescut cu 184%, ajungând la 513 milioane de dolari, de la nivelurile scăzute din 2020, ducând rezultatul EBITDA al segmentului Upstream la 1,554 miliarde de dolari, aproape jumătate din rezultatele totale ale grupului MOL. Performanţa a fost susţinută de creşterea cu 70% a preţului petrolului Brent şi de 3,5 ori a preţurilor la gaze, comparativ cu anul trecut. Fluxul de numerar liber a crescut, ajungând la 399 milioane de dolari în T4, ceea ce a determinat  generarea fluxului de numerar liber simplificat al segmentului Upstream până la 1,15 miliarde de dolari în 2021. Producţia anuală de petrol şi gaze a rămas la peste 110 mii de barili echivalent petrol, păstrându-se în obiectivul setat la nivel de grup. Câmpul petrolifer ACG din Azerbaidjan a contribuit la volumele realizate, în timp ce scăderea naturală a continuat în Europa Centrală şi de Est şi în Regatul Unit.

    Pe segmentul downstream, rezultatul operaţional CCS EBDITDA pe tot anul 2021 s-a dublat, ajungând la aproape 1,5 miliarde de dolari, susţinut de o contribuţie mai solidă din petrochimie şi rafinare, dintre care petrochimia a contribuit cu peste 50%. De asemenea, rezultatele din T4 2021 au crescut cu 165%  ajungând la  352 milioane de dolari de la an la an. Volumele de vânzări au crescut cu 3% de la an la an în T4, datorită vânzărilor mai mari realizate de parteneri, în contextul în care cererea de combustibili auto din regiune a crescut cu 4% în Europa Centrală şi de Est, cea mai importantă regiune pentru MOL.

    Divizia de consumer services a obţinut o creştere de 19% a EBITDA pe tot anul, datorită volumelor de vânzări şi îmbunătăţirii marjelor pe segmentul non-fuel. Plafonarea preţurilor la combustibili în Ungaria şi Croaţia coroborată cu deprecierea monedelor locale raportat la dolar au avut un efect negativ asupra ritmului de creştere anuală continuă a EBITDA, astfel că rezultatul EBITDA din T4 a scăzut cu 10% faţă de rezultatele din aceeaşi perioadă a anului 2020.  Lansarea de servicii non-fuel a continuat: numărul staţiilor de servicii care oferă conceptul  Fresh Corner a crescut de la 955 la finalul lui 2020, la 1.069 anul trecut. În 2021, MOL a anunţat mai multe achiziţii ca parte din strategia Shape Tomorrow 2030+: 16 staţii de servicii în Slovacia şi 120 staţii de servicii de servicii OMV în Slovenia. Planul de achiziţii a continuat şi în T1 2022 cu 417 staţii de servicii Lotos în Polonia.

    Segmentul gas midstream a realizat o performanţă EBITDA de 135,6 milioane de dolari în 2021, cu 33% mai puţin comparativ cu anul trecut. În T4, EBITDA a scăzut cu 18% faţă de anul trecut, până la 34 de milioane de dolari, pe fondul creşterii accelerate a preţului de achiziţie a gazului şi din cauza faptului că transportul către Serbia şi Bosnia şi Herţegovina a fost sistat în 2021, ceea ce a contribuit la diminuarea veniturilor provenite din transportul nereglementat. Cheltuielile CAPEX au fost mai mici dat fiind faptul că proiectul de interconectare între Serbia şi Ungaria a fost finalizat în T3 2021 şi a devenit operaţional  în T4 2021.
     

  • Petrolul Brent ajunge la 94 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie 2014

    Preţul petrolului a crescut luni, inversând pierderile anterioare, deoarece investitorii şi-au păstrat un sentiment optimist pe fondul aşteptărilor că oferta globală va rămâne restrânsă în timp ce cererea se va intensifica, relatează Reuters.

    “Investitorii au obţinut profituri pe termen scurt în urma ştirilor care sugerau progrese în negocierile nucleare dintre SUA şi Iran, dar după corecţiile tehnice s-au reluat noile achiziţii, deoarece se aşteaptă ca oferta globală să rămână restrânsă”, a declarat Tatsufumi Okoshi, economist senior la Nomura Securities.

    Administraţia preşedintelui american Joe Biden a restabilit vineri derogările de sancţiuni acordate Iranului pentru a permite proiecte internaţionale de cooperare nucleară, în timp ce discuţiile privind acordul nuclear internaţional din 2015 intră în ultima linie dreaptă.

    În cazul în care Statele Unite ridică sancţiunile impuse Iranului, ţara ar putea spori livrările de petrol, contribuind la oferta globală.

    Ţiţeiul Brent a crescut cu 60 de cenţi, sau 0,6%,la 93,87 dolari pe baril la ora 0152 GMT, după ce anterior a atins cel mai ridicat nivel din 3 octombrie 2014, de 94,00 dolari. Ţiţeiul american West Texas Intermediate a urcat cu 25 de cenţi, sau 0,3%, la 92,56 dolari pe baril, aproape de maximul ultimilor 7 ani atins vineri, după ce mai devreme în cursul şedinţei a coborât până la 91,36 dolari.

    Ambele referinţe au crescut vineri cu peste 2 dolari, într-o majorare timp de şapte săptămâni, din cauza îngrijorărilor continue legate de întreruperile de aprovizionare alimentate de tulburările politice din rândul marilor producători mondiali.

    Preţul petrolului, care a crescut deja cu aproximativ 20% în acest an, este posibil să depăşească 100 de dolari pe baril din cauza cererii globale puternice, au declarat analiştii.

  • Preţurile petrolului au atins maximele din ultimii şapte ani pe măsură ce aprovizionarea a scăzut

    Preţurile de referinţă ale petrolului au urcat marţi la cel mai înalt nivel din 2014 în urma atacurilor din Golful Orientului Mijlociu, incident care ar putea restrânge perspectivele deja firave de aprovizionare, potrivit Reuters.

    Contractele futures pe ţiţeiul Brent au crescut cu 1,02 dolari, sau 1,2%, până la 87,50 dolari pe baril până la ora 09:24 GMT, în timp ce contractele futures pe ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 1,36 dolari sau 1,6%, până la 85,18 dolari pe baril. Comerţul de luni a fost redus în urma unei sărbători legale din SUA.

    Ambele valori de referinţă au atins marţi cele mai înalte niveluri din octombrie 2014.

    Preocupările privind aprovizionarea au crescut săptămâna aceasta, după ce gruparea Houthi din Yemen a atacat Emiratele Arabe Unite, escaladând ostilităţile dintre grupul aliniat Iranului şi o coaliţie condusă de Arabia Saudită.

    După ce a lansat lovituri cu drone şi rachete care au declanşat explozii în camioanele cu combustibil şi au ucis trei persoane, mişcarea Houthi a avertizat că ar putea viza mai multe instalaţii, în timp ce Emiratele Arabe Unite au declarat că îşi rezervă dreptul de a „răspunde la aceste atacuri teroriste”.

    Compania petrolieră ADNOC din Emiratele Arabe Unite a declarat că a activat planul de continuitate a afacerii pentru a asigura furnizarea neîntreruptă de produse către clienţii săi locali şi internaţionali, după un incident la depozitul său de combustibil din Mussafah.

    De asemenea, la creşterea primelor de preţ geopolitice se adaugă tensiunile în creştere între Rusia, membru OPEC+, şi Ucraina.

    În plus, unii producători din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) se luptă să pompeze la capacităţile permise, din cauza investiţiilor insuficiente şi a întreruperilor, în baza unui acord cu Rusia şi aliaţii de a adăuga 400.000 de barili pe zi în fiecare lună.

    Analiştii Goldman Sachs au declarat ca se asteapta ca stocurile de petrol din tarile OCDE să scada până în vară la cel mai mic nivel din 2000, preţurile petrolului Brent crescând la 100 de dolari în cursul acestui an.