BusinessMagazin

Tag: persoane fizice

  • Telekom România lansează MagentaONE, un nou concept comercial

    România este a treia ţară în care se lansează oferta MagentaONE (oferta integrată fix-mobil), după Germania şi Slovacia, fiind singura ţară în care conceptul comercial se adresează atât clienţilor persoane fizice, cât şi clienţilor din segmentul de business.

    MagentaONE este o ofertă simplificată de servicii de comunicaţie ce constă într-un singur furnizor comun pentru toate serviciile oferite de Telekom. Compania susţine că timpul de aşteptare pentru a intra în legătură cu un operator va fi de 5 secunde pentru clienţii cu pechete integrate fix-mobil, iar pentru cei care nu deţin un astfel de pachet este de peste 10 secunde.

    MagentaONE mai conţine televiziune interactivă cu funcţionalităţi noi, precum arhivă TV pentru toate programele difuzate pe parcursul unei săptămâni, posibilitatea de a înregistra emisiunile prefereate, filme şi competiţiile sportive în cloud, fără a avea nevoie de dispozitiv de stocare sau de receiver diferit, divertisment şi conţinut TV pe toate tipurile de ecran.

    Clienţii de business MagentaONE dispune de spaţiu de stocare securizat de 1 TB, aplicaţii şi servicii de bază cum ar fi stocare, antivirus, găzduire web şi design web.

    Întrebat dacă există şi lucruri negative sau care să nu funcţioneze bine la această ofertă, Nikolai Beckers (CEO Telekom România) a menţionat că nu a fost angajat personal nou care să ajute la implemetarea noului concept şi că nu s-a investit foarte mult în acest proiect.

    Telekom este prezent în peste 50 de ţări şi are 228.000 de angajaţi la nivel mondial. Grupul a generat venituri anul trecut de 62,7 miliarde de euro, iar 60% din această valoare s-a înregistrat în afara Germaniei.

    Brand-ul Telekom România este prezent pe piaţă din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi Cosmote.

  • Astăzi este termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind veniturile

    Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani sau în natură din România, provenind din activităţi independente; cedarea folosinţei bunurilor; activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real; transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise; operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, şi solicită restituirea acestora şi cei care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit vor completa secţiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care îşi exprimă această opţiune pot solicita direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.

    Declaraţia se completează în două exemplare, iar originalul poate fi depus la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are adresa, unde se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, sau la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri. Copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

    Formularul 201, “Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate” se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiţia de rezidenţă prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

    Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Declaraţiile menţionate se depun pe hârtie direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţiile se pun gratuit la dispoziţia contribuabilului. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. Formularele 200 şi 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea formularelor 200, 201 şi 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

    Modelul formularelor precum şi instrucţiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF.
     

  • Metodele de plată electronice le-au depăşit pentru prima dată pe cele tradiţionale

    Instituţiile britanice au anunţat că în anul 2014 metodele electronice de plată au depăşit, pentru prima oară, metoda de plată cu bani tipăriţi. Oficialii britanici au mai spus că volumul de plăţi cu bani gheaţă va mai scădea cu până la 30% în următorii zece ani.

    Consiliul britanic de calcul al plăţilor a subliniat faptul că nu doar persoanele fizice preferă metodele electronice, ci şi companiile aleg cărţile de credit sau transferurile online.

    Gradul de folosire a banilor tipăriţi de către persoane fizice, companii sau instituţii financiare a scăzut cu 48% în 2014, iar aproape 5% dintre britanici au declarat că folosesc bani în formă fizică foarte rar.

    Reprezentanţii Consiliului au spus că valoarea plăţilor cu bani gheaţă s-a ridicat la 250 miliarde de lire sterline, iar cele mai multe plăţi au fost efectuate în pub-uri, cluburi sau în cadrul comerţului stradal.

    Cu toate acestea, Victoria Cleland, casier-şef al Băncii Angliei, este de părere că banii gheaţă nu vor dispărea niciodată. “De când lucrez la Banca Angliei, cererea de bancnote a crescut cu 46%. Sunt de acord că valoarea plăţilor electronice a ajuns la un nivel record, dar cred că există încă numeroase persoane care preferă să achite cu banii jos”, a spus Cleland.

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Trebuie să depui la fisc declaraţia 200 de venituri? Cine şi ce trebuie să depună până pe 25 mai. Telefoane utile

    Persoanele fizice care au realizat venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, piscicultura, silvicultura, transferul titlurilor de valoare sau operaţiuni de vânzare cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, sau din orice alte operaţiuni simileare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate trebuie să depună până pe 25 mai declaraţia 200.

    Veniturile raportate sunt cele comerciale, din fapte de comerţ sau prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere, veniturile din profesii libere – medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de valori mobiliare, arhitect, desfăşurate în mod independent, precum şi cele din drepturi de proprietate intelectuală – brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, drepturi de autor şi conexe.

    Declaraţia o depun şi persoanele care au realizat venituri din activităţi independente pentru care impozitul reţinut la sursă de plătitorii de venituri reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual.

    Declaraţia se poate depune direct la registratura ANAF, la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, dar şi online, prin utilizarea serviciului de depunere declaraţii on-line existent pe portalul e-guvernare.ro.

    Servicii pentru contribuabili D.G.R.F.P. Bucureşti: Tel: 0800.800.697; 021.305.70.80 – interior 421;
    Servicii pentru contribuabili mijlocii Bucureşti: Tel: 021.305.74.53; 021.305.74.54; 021.305.70.80 – interior 507, 508;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 1 a finanţelor publice: Tel: persoane juridice – 021.230.94.84; persoane fizice – 021.230.17.00;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 2 a finanţelor publice: Tel: 021.310.34.83; 021.310.34.51;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 3 a finanţelor publice: Tel: persoane juridice – 021.315.73.89; persoane fizice – 021.340.47.81;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 4 a finanţelor publice: Tel: 021.310.24.61;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 5 a finanţelor publice: Tel: 021.781.32.12; 021.410.06.12 – interior 23;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 6 a finanţelor publice: Tel: 021.315.96.77; 021.315.32.70 – interior 225 (persoane juridice) sau 216 (persoane fizice);
    Servicii pentru contribuabili Administraţia judeţeană a finanţelor publice Ilfov: Tel: 021.340.16.00 – interior 148.

  • Plăţile în numerar între firme sau persoane fizice sunt limitate. Vezi pentru ce sume

    Pe scurt prevederile sunt următoarele: firmele pot efectua tranzacţii în numerar în limita a 5.000 de eli/zide la o persoană sau către o persoană, dar nu mai mult de 10.000 de lei/zi. Magazinele cash&carry pot încasa de la clienţi în limita unui plafon de 10.000 de lei de la o persoană, iar limita de 10000 de lei/zi este valabilă şi pentru plăţile către magazine cash & carry. Sunt interzise plăţile şi încasările fragmentate.

    Operaţiunile în numerar între firme şi persoane fizice sunt limitate la 10.000 de lei de la o persoană sau către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate, cu excepţia existenţei unui contract de plăţi în rate. Sunt limitate şi facturile stornate restituirea în numerar putându-se face în numerar cu limite de 5000 şi 10000 de lei şi restul prin instrumete de plată fără numerar. Persoanele care nu au cont bancar şi declară aceasta pe propria răspundere primesc restituirea integral în numerar.

    Între persoanele fizice limita pentru încasările sau plăţile efectuate este de 50.000 de lei/tranzacţie.Nerespectarea plafoanelor se sancţionează cu amendă egală cu 10% din suma încasată sau plătită.Noile plafoane nu se aplică taxelor, impozitelor sau diurnei, depunerilor de numerar la bănci, la retragerile de numerar din conturile deschise pentru plata salariilor.

  • Populaţia se va finanţa în leasing dacă ar urca pragul de îndatorare sau ar dispărea TVA – asociaţie

    “Unul dintre elementele care fac aproape imposibilă finanţarea în leasing a persoanelor fizice este gradul de îndatorare reglementat de Banca Naţională pentru companiile de leasing în cazul unor persoane fizice care ar fi interesate şi care nu au deja un grad de îndatorare foarte mare din cauza unui credit imobiliar. Aici el este limitat la 10% la credite în euro şi de 30% pentru lei. Piaţa de leasing se concentrează pe finanţarea în euro, dar chiar şi dacă aş considera 30% cât înseamnă pe lei, eu personal o consider tot o limitare în ceea ce ar trebui să însemne apetit de leasing pentru persoane fizice”, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, Felix Daniliuc, care deţine şi funcţia de director general al Raiffeisen Leasing.

    El a arătat că gradul de îndatorare de 10% este prea mic şi că ar putea fi ridicat de BNR, având în vedere că leasingul este o industrie care a demonstrat rezistenţa la şoc, astfel încât nu ar trebui să se facă o diferenţiere între finanţarea în leasing şi cea prin credit.

    “Sunt foarte puţine persoane fizice care se încadrează în pragul de îndatorare. (…) Spre exemplu, dacă un tânăr ar vrea să-şi ia maşina în leasing prin programul Prima Maşină, la o rată de 100 de euro ar trebui să aibă un venit de 1.000 de euro, în condiţiile în care rata oricum nu prea are cum să fie de 100 de euro, ea ajunge în jur de 200-250 euro, la care ar trebui să aibă venituri de 2.500 euro”, a punctat Răzvan Diaconescu, directorul general al Impuls Leasing.

    În perioada de creştere economică 2005-2008, leasingul pentru persoane fizice era prezent substanţial în portofoliile companiilor de profil. Astfel, la nivelul pieţei, finanţările pentru persoane fizice s-au situat la un nivel cuprins între 10% şi 12%, cu un vârf de 24% în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană.

    După izbucnirea crizei, odată cu scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi a restricţiilor impuse de Banca Naţională pentru creditele de consum, leasingul a pierdut teren pe segmentul persoanelor fizice, ponderea reducându-se treptat până aproape de zero.

    O soluţie care ar putea stimula achiziţia de bunuri în leasing de către persoane fizice ar fi scutirea de TVA, în prezent lipsind o deductibilitate fiscală, aşa cum există în cazul companiilor, care pot deduce TVA aferentă ratelor de leasing.

    “Una dintre soluţii ar putea fi leasingul pentru persoane fizice să nu fie cu TVA. Vom încerca să facem demersuri către banca centrală şi Ministerul Finanţelor să vedem în ce măsură putem să înfiinţăm această măsură de deductibilitate şi poate să încercăm cumva prin prisma programului Prima Maşină, să diversificăm soluţia astfel încât să fie acordate şi finanţări în leasing prin acest program, dar cu componenta aceasta de leasing fără TVA”, a spus Daniliuc.

    La rândul său, secretarul general al asociaţiei, Adriana Ahciarliu, a menţionat că la nivel internaţional există astfel de reglementări, potrivit cărora persoanele fizice sunt scutite de TVA la contractele de finanţare, indiferent de modelul acestora, în special pe modelul programelor Prima Casă, Prima Maşină, ceea ce înseamnă că subvenţia acoperă şi costul cu TVA.

    “Pe de altă parte, chiar şi aşa, din punctul de vedere al expunerii lunare pe cash-flow, leasingul devine mai accesibil din punctul de vedere al plăţii TVA aferente fiecărei rate şi nu plăţii integrale la început cu expunerea iniţială şi pe suma de TVA, ceea ce înseamnă aproape 25% din valoarea expusă”, a explicat Ahciarliu.

    În ceea ce priveşte programul Prima Maşină, reprezentanţii pieţei de leasing apreciază iniţiativa de încurajare a achiziţiei unui autoturism în condiţii preferenţiale, însă nivelul de interes este diminuat de costurile mari ale poliţelor RCA, pe care tinerii nu şi le permit.

    “Din ce am văzut până acum, nivelul de interes pentru programul Prima Maşină este mult diminuat din cauza RCA, pentru tineri valoarea RCA este destul de mare. Trebuie mers mai departe şi la nivelul asigurătorilor, astfel încât nivelul RCA să fie la nivelul pe care poate să şi-l permită un tânăr căruia îi este adresat programul. O soluţie ar fi aplicarea unei subvenţii şi pe RCA, aşa cum este şi la preţul maşinii”, mai spune preşedintele ALB.

    Piaţa de leasing financiar a înregistrat anul trecut un avans de 7% faţă de 2013, la 1,32 miliarde euro, susţinută de avansul segmentului auto cu 14%, la un miliard de euro, în timp ce leasingul de echipamente a avut o scădere de 11%, la 282 milioane euro.

    Pentru acest an, reprezentanţii pieţei se aşteaptă la un avans al industriei de circa 10%.

  • Populaţia se va finanţa în leasing dacă ar urca pragul de îndatorare sau ar dispărea TVA – asociaţie

    “Unul dintre elementele care fac aproape imposibilă finanţarea în leasing a persoanelor fizice este gradul de îndatorare reglementat de Banca Naţională pentru companiile de leasing în cazul unor persoane fizice care ar fi interesate şi care nu au deja un grad de îndatorare foarte mare din cauza unui credit imobiliar. Aici el este limitat la 10% la credite în euro şi de 30% pentru lei. Piaţa de leasing se concentrează pe finanţarea în euro, dar chiar şi dacă aş considera 30% cât înseamnă pe lei, eu personal o consider tot o limitare în ceea ce ar trebui să însemne apetit de leasing pentru persoane fizice”, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, Felix Daniliuc, care deţine şi funcţia de director general al Raiffeisen Leasing.

    El a arătat că gradul de îndatorare de 10% este prea mic şi că ar putea fi ridicat de BNR, având în vedere că leasingul este o industrie care a demonstrat rezistenţa la şoc, astfel încât nu ar trebui să se facă o diferenţiere între finanţarea în leasing şi cea prin credit.

    “Sunt foarte puţine persoane fizice care se încadrează în pragul de îndatorare. (…) Spre exemplu, dacă un tânăr ar vrea să-şi ia maşina în leasing prin programul Prima Maşină, la o rată de 100 de euro ar trebui să aibă un venit de 1.000 de euro, în condiţiile în care rata oricum nu prea are cum să fie de 100 de euro, ea ajunge în jur de 200-250 euro, la care ar trebui să aibă venituri de 2.500 euro”, a punctat Răzvan Diaconescu, directorul general al Impuls Leasing.

    În perioada de creştere economică 2005-2008, leasingul pentru persoane fizice era prezent substanţial în portofoliile companiilor de profil. Astfel, la nivelul pieţei, finanţările pentru persoane fizice s-au situat la un nivel cuprins între 10% şi 12%, cu un vârf de 24% în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană.

    După izbucnirea crizei, odată cu scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi a restricţiilor impuse de Banca Naţională pentru creditele de consum, leasingul a pierdut teren pe segmentul persoanelor fizice, ponderea reducându-se treptat până aproape de zero.

    O soluţie care ar putea stimula achiziţia de bunuri în leasing de către persoane fizice ar fi scutirea de TVA, în prezent lipsind o deductibilitate fiscală, aşa cum există în cazul companiilor, care pot deduce TVA aferentă ratelor de leasing.

    “Una dintre soluţii ar putea fi leasingul pentru persoane fizice să nu fie cu TVA. Vom încerca să facem demersuri către banca centrală şi Ministerul Finanţelor să vedem în ce măsură putem să înfiinţăm această măsură de deductibilitate şi poate să încercăm cumva prin prisma programului Prima Maşină, să diversificăm soluţia astfel încât să fie acordate şi finanţări în leasing prin acest program, dar cu componenta aceasta de leasing fără TVA”, a spus Daniliuc.

    La rândul său, secretarul general al asociaţiei, Adriana Ahciarliu, a menţionat că la nivel internaţional există astfel de reglementări, potrivit cărora persoanele fizice sunt scutite de TVA la contractele de finanţare, indiferent de modelul acestora, în special pe modelul programelor Prima Casă, Prima Maşină, ceea ce înseamnă că subvenţia acoperă şi costul cu TVA.

    “Pe de altă parte, chiar şi aşa, din punctul de vedere al expunerii lunare pe cash-flow, leasingul devine mai accesibil din punctul de vedere al plăţii TVA aferente fiecărei rate şi nu plăţii integrale la început cu expunerea iniţială şi pe suma de TVA, ceea ce înseamnă aproape 25% din valoarea expusă”, a explicat Ahciarliu.

    În ceea ce priveşte programul Prima Maşină, reprezentanţii pieţei de leasing apreciază iniţiativa de încurajare a achiziţiei unui autoturism în condiţii preferenţiale, însă nivelul de interes este diminuat de costurile mari ale poliţelor RCA, pe care tinerii nu şi le permit.

    “Din ce am văzut până acum, nivelul de interes pentru programul Prima Maşină este mult diminuat din cauza RCA, pentru tineri valoarea RCA este destul de mare. Trebuie mers mai departe şi la nivelul asigurătorilor, astfel încât nivelul RCA să fie la nivelul pe care poate să şi-l permită un tânăr căruia îi este adresat programul. O soluţie ar fi aplicarea unei subvenţii şi pe RCA, aşa cum este şi la preţul maşinii”, mai spune preşedintele ALB.

    Piaţa de leasing financiar a înregistrat anul trecut un avans de 7% faţă de 2013, la 1,32 miliarde euro, susţinută de avansul segmentului auto cu 14%, la un miliard de euro, în timp ce leasingul de echipamente a avut o scădere de 11%, la 282 milioane euro.

    Pentru acest an, reprezentanţii pieţei se aşteaptă la un avans al industriei de circa 10%.

  • EXCLUSIV: Persoanele fizice cu mai multe case nu vor mai fi impozitate suplimentar

     Legislaţia actuală impune persoanelor fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri un impozit majorat cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire şi cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

    Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de MEDIAFAX, indică însă faptul că această impozitare suplimentară va fi eliminată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor retrage proiectul noului Cod Fiscal

    “Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a comunicat Ministerul Finanţelor.

    În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, aminteşte comunicatul ministerului condus de Ioana Petrescu. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul 2015, de către Parlament.

    Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri de agenţia MEDIAFAX, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi.

    Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.

    Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate “la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.