Tag: pensie

  • Iohannis, despre majorarea pensiilor şi alocaţiilor: Nu e posibil să împarţi bani care nu există

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că toată lumea îşi doreşte să câştige mai bine, dar nu e posibil să împarţi banii pe care nu îi ai, referindu-se la majorarea cu 40% a punctului de pensii şi la dublarea alocaţiilor.

    Întrebat, miercuri, ce părere are despre majorarea punctului de pensie cu 40% şi dublarea alocaţiilor, Iohannis a răspuns că nu se pot împărţi bani care nu există.

    „Nimeni nu şi-a dorit această epidemie care s-a transformat în pandemie, nimeni nu şi-a dorit pentru Români o criză economică. Toată lumea îşi doreşte să câştige mai bine, iar guvernanţii să dea bani mai mulţi oamenilor care au aşteptări mai mari, însă trebuie să existe aceşti bani. Nu e posibil să împarţi bani care nu există”, a spus Iohannis.

    Preşedintele Româneii a menţionat că se bucură că în PNL s-au găsit foarte mulţi politicieni care au aceeaşi părere, respectiv că „nu putem să avem o situaţie în care categoriile cele mai vulnerabile, pensionarii şi copiii, să plătească nota de plată pentru această epidemie şi pentru recesiunea economică”.

    „Am solicitat Guvernului să le majoreze atât cât se poate. Nu vorbim de altceva – e o majorare atât cât s-a putut. Când economia îşi va reveni, se vor căuta soluţii pentru majorări ulterioare”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

  • Pensia minimă creşte de la 704 lei, la 800 de lei

    Pensia minimă creşte de la 704 lei, cât este în prezent, la 800 de lei, după ce punctul de pensie va creşte şi el, de la 1 septembrie, de la 1.365 de lei, cât este acum, la 1.440 de lei, a anunţat, vineri, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

    „Avem majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie, de la 1.365 de lei la 1.442 de lei, majorarea pensiei de la minime de 704 lei, la 800 de lei”, a anunţat, în şedinţa de Guvern, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

    Premierul Ludovic Orban a intervenit şi a explicat de ce nu se pot creşte pensiile etapizat sau direct proporţional cu sumele primite de pensionari.

    „Am văzut o întreagă discuţie legată de modul în care să se facă această majorare. Mulţi au spus să creştem pensiile mici, să facem o creştere direct proporţională cu mărimea pensiilor. Acest lucru nu este posibil, pentru că principiul care stă la baza acordării pensiilor pe contributivitate este principiul contributivităţii. Noi nu doar mărim pensiile, ci majorăm punctul de pensie. Dacă am face o majorarea diferenţiată, procentual la nivelul pensiilor, practic am crea nişte nedreptăţi imense şi am încălca grosolan principiul contributivităţii”, a spus Orban.

    La rândul său, ministrul Muncii, Violeta Alexandru a declarat, în şedinţa de Guvern, că majorând punctul de pensie, practic cresc şi pensiile speciale.

    „Pensiile speciale sunt compuse dintr-o parte calculată pe baza contributivităţii, care prin schimbarea anunţată de domnul ministru Cîţu, în mod automat vor creşte, respectiv o parte care consistentă care vine de la bugetul de stat şi care în mod evident nu are niciun impact”, a spus Alexandru.

  • Pensia de stat s-ar putea să nu mai existe pentru tine

    Criza COVID-19 a făcut să avem cu 36.000 mai mulţi pensionari decât angajaţi, conform ZF

    În ianuarie, România avea cu 40.000 mai mulţi salariaţi decât pensionari, record în ultimii 20 de ani. Analiştii economici avertizează că pensia publică nu va mai exista pentru noi şi că ar trebui să îţi pui bani deoparte
    În luna ianuarie, Ziarul Financiar a semnalat că, pentru prima dată în 20 de ani, în România, numărul salariaţilor depăşea cu 40.000 numărul pensionarilor. În aprilie, criza a inversat trend-ul pozitiv. Avem cu 36.000 mai mulţi pensionari decât persoane active pe piaţa muncii.
    Pe lângă numărul mare de şomeri din ultimele luni, Adrian Codirlaşu, analist economic spune că această situaţie s-a creat şi din cauza celor care au preferat ca, în loc să intre în şomaj, să se pensioneze, deoarece aveau acest drept.

    Mai mult decât atât, conform unui studiu realizat de echipa lui Adrian Codirlaşu, diferenţa va fi din ce în ce mai mare, iar generaţiile tinere vor avea de suferit. Singura soluţie pentru a avea fonduri suficiente la pensie ar fi să economiseşti

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Orban, despre majorarea pensiilor şi a alocaţiilor: Realitatea e că resursele sunt limitate

    Există posibilitatea majorării graduale a alocaţiilor, a declarat, miercuri premierul Ludovic Orban. În privinţa pensiilor, nu s-a luat o decizie finală, însă „realiattea este că resursele financiare sunt limitate”.

    Întrebat dacă a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis despre majorarea pensiilor, premierul Ludovic Orban a spus, miercuri, că discuţia a vizat programul economic, iar în privinţa pensiilor încă nu a fost luată o decizie.

    „Nu am discutat. Am discutat despre programul economic. (…) Ministerul Finanţelor trebuie să prezintă raportul asupra stării economiei şi bugetului. De asemenea, Comisia de prognoză trebuie să realizeze prognoza pentru evoluţia economiei în perioada următoare, pe baza datelor economice. Evident, urmărim şi toate analizele şi prognozele care sunt făcute de Comisia Europeană sau de alte instituţii precum Banca Mondială privitoare la evoluţia economiei româneşti şi economiei europene. În funcţie de asta, vom lua o decizie. Cum vom lua o decizie, o vom face publică”, a spus Orban.

    Întrebat, în continuare, dacă există varianta creşterii cu doar 10% a alocaţiilor, premierul a spus că există această variantă, precum şi varianta de a creşte, „dar de a creşte progresiv”.

    „Realitatea este că resursele financiare sunt limitate şi aceste resurse financiare trebuie utilizate cu foarte multă atenţie, pentru că obiectivul nostru fundamental este acela de a relua creşterea economică, de a susţine un ritm extrem de important de investiţii publice şi investiţii private, de a creşte exporturile, astfel încât să asigurăm un suport economic suficient de solid, pentru ca să putem creşte în mod real veniturile populaţiei”, a mai spus premierul.

  • Ministrul Muncii: Cei mai afectaţi de impozitarea pensiilor sunt magistraţii

    Magistraţii sunt cei mai afectaţi de legea impozitării pensiilor speciale, urmaţi de cei din sistemul aeronautic civil şi cei care au lucrat în Curtea de Conturi,  declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat, sâmbătă, la România TV că 25% din pensia celor care încasează acum pensii speciale se bazează pe contributivitate, iar restul este din bugetul de stat.

    „Singura excepţie pe care o văd în această privinţă este pensia militarilor, care are un istoric al ei, într-adevăr, încă din vremea lui Cuza. Are un mod de calcul aparte şi care în mod evident trebuie să fie exceptată de la orice discuţie pe care o facem în general cu privire la pensiile speciale. Eu rămân la părerea că aceasta este singura categorie. Sigur, Parlamentul este suveran, dar este singura categorie care trebuie exceptată”, a spus Alexandru.

    Aplicarea legii când ea va fi promulgată va duce la impozitarea uzuală de 10% pentru tot ce depăşeşte 2.000 RON, iar pentru diferenţă, atâta vreme cât sare de 7.000 RON se va aplica procentul de 85%.

    „Cei mai afectaţi vor fi cu siguranţă magistraţii, judecătorii şi procurorii. Aici pensiile se duc şi la 19.000 RON. Eu nu judec, e uşor să comentezi fără să ţii cont de incompatibilităţile acestora, dar se ajunge la un consum al pensiilor în acest domeniu până la 19.000 RON. După această categorie vine personalul aeronautic civil, cu aproximativ, în medie, 11.000 RON, cei care au lucrat la Curtea de Conturi, cu 8.000 RON”, a mai spus ministrul Muncii.

    Violeta Alexandru a precizat că în sistemul public de pensii, pensia pe care o poate vedem în sistem ca fiind pe bază de contributivitate este undeva de maxim 8.000 – 8.500 RON.

    „Acesteia dacă i se aplică procentul de 85% la diferenţa dintre 7,000 şi 8.000 sau 8.500… n-ar fi foarte rău. Problema se pune într-adevăr la aceste categorii care au avut după părerea mea acces la decizii cu instrumentele specifice campaniilor de convingere a decidenţilor şi care au beneficiat de legi speciale, dar care, repet, nu se bazează pe criteriul contributivităţii aşa cum ar fi normal”, a afirmat ministrul Violeta Alexandru.

    Potrivit ministrului, pensiile speciale în sine nu reprezintă, totuşi, un procent major din tot bugetul anual pentru pensii. Este vorba de 1,3 miliarde din cele 82 de miliarde, însă, spune Alexandru, „trebuie să primeze principiul corectitudinii: (…) primeşti pensie pentru cât contribui, altminteri este injust pentru cei cărora le ceri să continue să lucreze”.

  • Cât devin pensiile speciale după taxare şi care va fi pensia maximă a parlamentarilor?

    Marea impozitare a pensiilor de lux este startul campaniei electorale. Doina Pârcălabu, fost şef la Casa de Pensii, demostrează cu cifre cât de mici sunt economiile făcute din impozitarea pensiilor speciale

    La o pensie de 8.000 de lei, economia este de aproape 1.500 de lei. Klaus Iohannis evită să spună dacă promulgă această lege

    Ai auzit atât de des în ultimele luni despre ce mare gaură avem în bugetul statului din cauza pensiilor speciale, încât te-ai fi aşteptat ca ele să fie reduse măcar la jumătate prin noul proiect adoptat în Parlament. Greşit. Doina Pârcălabu, fost şef al Casei naţionale de Pensii, a tradus în cifre pentru tine ce înseamnă impozitarea progresivă a pensiilor speciale.

    Spre exemplu, un pensionar care avea o pensie specială de 8.000 de lei, va încasa, pe viitor, 6.650 de lei, faţă de 7.400 de lei cât încasează acum. Cine are acum o pensie de 9.000 de lei, rămâne cu 6.800 de lei.

    Cele mai mari reduceri sunt la categoria pensionarilor de lux. De exemplu, o pensie de 10.100 de lei devine 7.100 de lei, una de 19.100 de lei va deveni de 8.600 de lei. Cea mai mare pensie de parlamentar, de 12.000 de lei, se reduce la 7.250 de lei.

    Dacă te gândeşti că de aici va avea statul mai mulţi bani pentru a  construi o autostradă sau un spital, te înşeli. Doina Pârcălabu recunoaşte că parlamentarii ar fi  trebuit să bage mai adânc mâna în buzunarul pensionarilor de lux pentru asta. 

    „Cei mai afectaţi sunt cei cu pensile cele mai mari. Economia la buget nu este foarte consistentă pentru că nu discutăm de un număr foarte mare de persoane. Cred că principiile avute în vedere se referă la restructurarea cheltuielilor bugetare”, a spus Doina Pârcălabu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu o cană de ceai pregătită la aragaz şi cu un plin de benzină, investeşti în pensia ta viitoare

    Din cele 10 miliarde de lei pe care fondurile de pensii private Pilon II le au investite în acţiuni la bursa de la Bucureşti, jumătate sunt în companii din energie, ceea ce înseamnă că dinamica profitabilităţii acestor societăţi se va reflecta în mare parte în valoarea la care un participant îşi va deschide dreptul la pensie atunci când va fi cazul.

    Jumătate din investiţiile fondurilor de pensii private Pilon II în acţiuni listate la bursa de la Bucureşti sunt în companii de energie, adică circa 4,7 miliarde de lei (1 mld. euro), ceea ce înseamnă că profitabilitatea acestor societăţi are o influenţă directă asupra valorii activului net pe baza căruia un român îşi va deschide dreptul la pensie, arată datele ZF.

    Astfel, prin orice activitate pe care o desfăşoară un român şi care implică consum de energie, fie că este vorba de pregătirea unei căni de ceai la aragaz, fie de un plin de benzină sau chiar vizionarea unui film, profitabilitatea companiei care asigură energia, de la producţie, distribuţie, furnizare, are de beneficiat, ceea ce se va vedea şi în valoarea viitoarei pensii a consumatorului.

    Acesta este un exemplu simplu al circuitului banilor în economie, aplicat la nivel individual, respectiv consumatorul român, şi prin care Ziarul Financiar prezintă cum contribuţia de 3,75% pe care un român o plăteşte în prezent din salariu pentru pensia privată se îndreaptă către achiziţia de acţiuni listate la Bucureşti şi ulterior peste ani, tot către acesta: consumator – companie prin dividende – acţionari – pensionar (consumator).

    Companiile din energie listate la Bucureşti sunt recunoscute în cercurile de investitori ca având o politică stabilă de dividende, a cărei valoare este determinată de profitul net, la care, aşa cum este prezentat şi mai sus, contribuie şi consumatorul român.

    De exemplu Petrom.

    Orice activitate din orice economie, de la SUA la România, are la bază consumul de energie. Nu se pot construi autostrăzi fără utilaje care să consume motorină sau benzină. Nu se pot acorda credite fără acces la un computer care implică consum de energie şi evident că nu se poate asigura hrană fără consum de energie. Iar transportul în weekend până la Braşov nu face excepţie.

    Prin simpla alimentare la pompă pe care un român o face în benzinăriile Petrom, sau chiar prin achiziţia unui produs dintr-o astfel de benzinărie, de la sendiviciuri la ochelari de soare, compania va avea de câştigat. Evident, dacă într-un an sunt mai puţini români care alimentează de la Petrom, şi rezultatul companiei va fi afectat pe măsură.

    Iar cum compania câştigă de pe urma consumului, de câştigat vor avea şi acţionarii acesteia, în cazul acesta fondurile de pensii Pilon II. Potrivit celor mai recente date agregate de ZF, cele din iunie 2019, fondurile de pensii private Pilon II au investiţii de 1,6 miliarde de lei la Petrom, adică o participaţie de 7,3% din cea mai mare companie listată la Bucureşti. Adică la fiecare 100 de lei pe care Petrom îi va distribui ca dividende, 7,3 lei se vor duce către aceste fonduri care au ca scopul administrarea banilor pentru bătrâneţe contra unor comisioane.

    Iar exemple în energie pot fi multe. De exemplu, furnizorul şi producătorul de gaze naturale Romgaz, dar şi companiile din electricititate Transelectrica şi Electrica.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au investiţii la şapte companii din energie listate la bursa de la Bucureşti, precum Petrom (1,6 mld. lei), Romgaz (1,3 mld. lei), Electrica (714 mil. lei), Transgaz (690 mil. lei), Transelectrica (255 mil. lei), Nuclearelectrica (95 mil. lei), Conpet (15,4 mil. lei). Adică investiţii totale de 4,8 miliarde de lei (1 mld. euro), arată datele agregate de ZF.

    Cele şapte fonduri de pensii administrate privat din România au investiţii de 9,9 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) la S1/2019 în acţiuni ale companiilor listate la bursa de la Bucureşti, în creştere cu 34% faţă de finele anului 2018, potrivit calculelor realizate de ZF din rapoartele semestriale ale fondurilor.

    Astfel, pe fondul procesului de acumulare de acţiuni, în special la companiile din energie şi în sectorul bancar, fondurile de pensii private Pilon II şi-au majorat cu 2,5 miliarde de lei portofoliul la bursa de la Bucureşti, ceea ce înseamnă că au ajuns la o pondere de 10% din capitalizarea companiilor româneşti listate, faţă de 8,68% în decembrie 2018, arată datele agregate de ZF.

     

  • Deputaţii au votat proiectul PSD prin care rudele cadrelor medicale beneficiază de pensie de urmaş

    Deputaţii au votat, joi, proiectul PSD care prevede acordarea pensiei de urmaş rudelor cadrelor medicale decedate din cauza COVID-19. Pensia de la stat va fi de 75% din salariul pe care cadrul medical îl avea în momentul decesului.

    Proiectul a fost adoptat, joi, de Camera Deputaţilor, cu 312 voturi „pentru”.

    Medicii vor fi puşi, astfel, pe aceeaşi treaptă cu revoluţionarii şi veteranii de război.

    Practic, familiile medicilor decedaţi în lupta cu noul COVID-19 vor primi pensie de urmaş.

    „Urmaşii cadrelor medicale, decedate în timpul şi din cauza serviciului ca urmare a desfăşurării activităţii medicale în lupta cu COVID-19, au dreptul la o pensie de urmaş egală cu 75% din cuantumul salarial pe care cadrele medicale le-au avut la data decesului, care se actualizează potrivit reglementărilor legale în vigoare”, se arată în proiectul votat de deputaţi.

    Totodată, proiectul mai prevede şi instituirea zilei de 11 martie ca Zi naţională a personalului medical, când se va comemora lupta medicilor împotriva virusului SARS- Cov 2.

    Legea merge la promulgare.

  • Cum sunt afectate de epidemia de coronavirus pensiile din Pilonul II din România

    Reprezentanţii NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private din România, spun că aceasta este o formă de economisire pentru pensie care are la bază o strategie investiţională pe termen lung şi cu o performanţă care este menţinută dincolo de situaţii neobişnuite cum este cea prin care trecem acum.

    „Pilonul II este o soluţie de economisire pe termen lung, prin care oamenii beneficiază de o sursă suplimentară de venit la pensie, în completarea pensiei publice. Banii sunt investiţi timp de zeci de ani, pe durata de viaţă activă a participanţilor. Deşi în acest interval pot apărea fluctuaţii de valoare cauzate de ciclurile economice, este indicat ca performanţa fondurilor să fie privită pe perioade lungi, dincolo de situaţii atipice cum este, în prezent, pandemia de Covid-19”, spun reprezentanţii NN Pensii într-un comunicat de presă.

     Astfel, reprezentanţii companiei spun că NN Pensii investeşte prudent, în limitele prevăzute de lege, pentru o evoluţie sustenabilă a valorii conturilor, deşi uneori pot apărea fluctuaţii temporare.

    În medie, un sfert din banii administraţi de NN Pensii sunt investiţi în acţiuni şi fonduri de acţiuni, iar restul în obligaţiuni şi alte instrumente financiare reglementate de cadrul legal. Acţiunile sunt în general menite să genereze câştiguri mai ridicate în perioade de creştere economică, dar pot fi supuse temporar la fluctuaţii, cum se întâmplă acum în contextul răspândirii coronavirusului. Obligaţiunile asigură stabilitate mai mare în perioade volatile.

    Conform comunicărilor transparente transmise lunar prin e-mail participanţilor Fondului de pensii administrat privat NN, în primul trimestru din 2020, valoarea unităţii de fond, unitatea de măsură în care sunt transformaţi banii din contribuţii pentru a fi investiţi, a scăzut cu 7%. Această unitate de fond determină valoarea la un anumit moment a conturilor personale din Pilonul II. Aproximativ 90% din această scădere a fost determinată de evoluţia negativă a bursei în primele trei luni (când indicele BET a înregistrat o scădere cu 25%) şi, într-o proporţie de aproximativ 10%, de evoluţia obligaţiunilor. Astfel de fluctuaţii pe perioade scurte au mai apărut şi în trecut, dar atât NN Pensii, cât şi sistemul de pensii private în general au obţinut randamente bune, peste inflaţie , în perioade de timp mai extinse.

    Cu active de aproximativ 20 de miliarde de lei pe care le gestionează pentru aproape 2 milioane de români, NN Pensii este un investitor însemnat în economia României, ceea ce implică o corelaţie strânsă între evoluţia unităţii de fond şi principalele tendinţe macroeconomice şi din piaţa de capital.

    Administratorii Pilonului II investesc pe baza unor strategii orientate pe termen lung pentru a multiplica economiile pentru pensie ale oamenilor, chiar dacă uneori pot exista deprecieri temporare. În acelaşi timp, legislaţia specifică Pilonului II protejează economiile participanţilor. Românii au garanţia că, atunci când vor ieşi la pensie, vor primi cel puţin suma contribuţiilor istorice nete. Pentru a putea oferi o astfel de garanţie, administratorii constituie provizioane şi contribuie cu sume importante către Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensiilor Private, ambele aducând o siguranţă suplimentară pentru economiile de pensie ale românilor.

    Modul de funcţionare a Pilonului II asigură transparenţă, astfel încât viitorii pensionari pot şti în orice moment ce se întâmplă cu banii lor. Cei ale căror economii sunt administrate de NN Pensii pot vedea situaţia contului personal în timp real în aplicaţia NN Direct, accesibilă oricând pe orice dispozitiv. Aplicaţia mobilă este gratuită şi poate fi descărcată pe orice tip de telefon din Google Play sau App Store.

    În acelaşi timp, NN Pensii a informat mereu şi va continua să informeze participanţii despre banii lor. În fiecare lună, cei care ne-au pus la dispoziţie o adresă de e-mail primesc o informare electronică despre cea mai recentă contribuţie, despre valoarea unităţii de fond şi numărul de unităţi de fond din cont, precum şi despre valoarea la zi a contului. Conform prevederilor legale, de două ori pe an, asemenea tuturor administratorilor, NN Pensii publică structura detaliată a portofoliului de investiţii, iar o dată pe an trimite o scrisoare către toţi participanţii despre evoluţia contului lor în anul anterior.

    În plus, Autoritatea de Supraveghere Financiară, care reglementează piaţa pensiilor private obligatorii, oferă în orice moment informaţii actualizate, clare şi complete despre evoluţia Pilonului II şi supraveghează activitatea administratorilor pentru a se asigura că interesele participanţilor sunt protejate.

     

  • Veste bombă pentru angajaţi: apare Pilonul IV de pensii! Cum obţii o pensie mai mare de la angajator

    Pilonul IV de pensii este la un pas de implementare, iar asta înseamnă că angajaţii din România pot beneficia de o pensie mai mare dacă îşi conving angajatorii să le ofere acest beneficiu extra-salarial.

    Angajaţii români pot beneficia de contracte de pensii facultative plătite de angajatori, firmele având posibilitatea legală de a beneficia de deducerea parţială a sumelor plătite.

    Pilonul IV de pensii. Angajatorii din România pot oferi propriilor salariaţi un beneficiu extrasalarial extrem de important după încheierea activităţii acestora.

    Pilonul IV de pensii. Mai exact, firmele private sau de stat pot participa la plata contribuţiilor la pensiile facultative ale acestora, într-un fond special constituit. A fost promulgată o lege în acest sens, la începutul anului, dar ea are nevoie de norme de aplicare.

    Legea nu face distincţie între angajatorii privaţi şi cei de stat, noul Pilon IV de pensii funcţionând după principiul legii 31/1990, privind societăţile comerciale.

    Aşa-numitul Pilon IV de pensii, aflat la nivel de proiect lucrat împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),  se referă la pensiile ocupaţionale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info